Evenimentul a fost deschis de președintele AUR, George Simion, care a transmis un mesaj puternic.

„În AUR, începând din acest an, în afară de comisiile de specialitate, vom avea la nivel județean și național bresle: voi, inginerii, constructorii, doctorii, avocații, profesorii și toate celelalte meserii reprezentative, atingând până la 90% din câmpul muncii în România.

Din păcate, în România, din partea actualei conduceri, există o direcție clară: vor sărăcie, vor recesiune și vor ca românii să fie dezorientați. Soluția noastră este de a ne aduna, de a ne uni, de a colabora și de a da speranță românilor. (…) Jumătate din societatea românească încearcă să fie constructivă, încearcă să-și creeze un viitor acasă, încearcă să arate că există soluții.

Noi o să rămânem de partea bună a istoriei, de partea democratică a istoriei, de partea românilor care vor să-și construiască un viitor acasă.

Vă felicit și pentru faptul că, inclusiv în multe țări străine, ați reușit să dați și dovadă de măiestrie, și dovadă a talentului și priceperii dumneavoastră. (…) Asta ne arată, încă o dată în plus, că nu suntem neam de traistă, că nu suntem vinituri, că nu suntem incapabili, cum încearcă unii să ne picure în ureche zi de zi de zi.”

Parlamentarul Mircea Ionuț Sandu, președintele Breslei Constructorilor la nivel național, a explicat că această structură profesională va fi un punct de plecare pentru politici publice și modificări legislative.

„Ni s-a spus 15 ani că România trebuie să construiască. Acum ni se spune că investițiile sunt problema și trebuie tăiate. E o minciună grosolană, dar repetată continuu, devine adevăr pentru cei care aplaudă austeritatea.”

Alexandru Dimache, decan al Facultății de Hidrotehnică din cadrul UTCB, a avertizat asupra lipsei acute de specialiști în infrastructura mare.

„Avem un deficit profund de specialiști în aceste domenii. Specialiști înseamnă, de fapt, copii care vin, devin studenți, apoi absolvenți și ajung să lucreze în domeniu. Lipsa lor ne conduce și ne va conduce la un blocaj efectiv. În total, România produce în prezent, optimist vorbind, aproximativ 40 de ingineri pe an. Dacă, din cei 10.000 de ingineri de care avem nevoie, măcar 1.000 ar trebui să activeze în sectoarele de infrastructură mare, faceți un calcul simplu și veți vedea în cât timp ne putem acoperi necesarul. Probabil că unii dintre noi vor fi deja istorie până atunci.”

Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR, a criticat argumentul „nu sunt bani”, explicând că problema reală este modul în care fondurile sunt direcționate.

„Un euro investit în construcții sau producție pune în mișcare întregul angrenaj economic și nu este inflaționist. Problema nu e lipsa banilor, ci faptul că ei sunt risipiți pe sinecuri”, a subliniat el. Totodată, a arătat că statul trebuie să își onoreze obligațiile, să finalizeze investițiile și să plătească antreprenorii la timp, nu să îi împingă în faliment. „Avem nevoie ca Ministerul de Finanțe și Banca Națională să creeze un buffer din care plățile către constructori să fie făcute în maximum 5 zile. Ulterior, instituțiile publice își achită datoriile, iar bufferul se reîntregește. Acest mecanism, similar cu un factoring național, ar asigura lichiditatea firmelor de construcții și ar elimina blocajele financiare”, a adăugat Lulea.

Antreprenorul Victor Sprîncenatu, cu 25 de ani de experiență în domeniu, a subliniat că „adevăratul motor al economiei sunt firmele mici și mijlocii și muncitorii români, dar acest motor este gripat chiar de stat”. El a adăugat că este nevoie de o schimbare fiscală esențială.

„Pentru afacerile mici, cu cifre de afaceri sub 5 milioane de euro, trebuie revenit la impozitarea pe venit, nu pe profit. Doar așa putem elibera energia antreprenorilor și încuraja dezvoltarea reală a economiei românești.”

La rândul său, parlamentarul Marian Vasile a punctat importanța educării noilor generații și atragerii lor către universitățile tehnice.

„Trebuie să ne îndemnăm copiii, atât pe ai noștri, cât și pe ai vecinilor și ai prietenilor, să meargă către aceste universități tehnice, ca să putem reconstrui cu adevărat România. (…) Acesta este un prim eveniment din cadrul breslelor profesionale ale Partidului AUR, bresle create pentru a sprijini interesele profesionale, dar mai ales pentru a oferi expertiza necesară în elaborarea politicilor publice și în procesul de legiferare pentru diverse domenii de activitate.”

Concluzia primei ediții a Forumului a fost clară: fără o strategie coerentă, investiții constante și valorizarea reală a specialiștilor, sectorul construcțiilor riscă să intre într-un blocaj cu efecte grave asupra întregii economii.

The post Prima ediție a „Forumului Breslei Constructorilor” scoate la lumină criza din infrastructură și construcții appeared first on AUR.

Acesta a subliniat că, în loc să sprijine acest sector esențial, Guvernul a ales să impună taxe suplimentare care vor duce la creșterea costurilor și, implicit, la oprirea unor proiecte vitale pentru infrastructura națională și pentru locuințele accesibile.

„Construcțiile au fost motorul economiei după criza din 2008, iar prin crearea de locuri de muncă și stimularea industriei, au adus aproximativ 300.000 de români din diaspora înapoi acasă. În sectorul construcțiilor, lucrează oficial aproximativ 500.000 de persoane, iar indirect sunt afectate numeroase ramuri ale economiei, cu un impact asupra a aproape 1,5 milioane de oameni. Creșterea taxelor afectează nu doar angajații din construcții, ci și sectoarele adiacente, de la producția de materiale de construcții până la transporturi și servicii conexe. Deși veniturile estimate pe hârtie din măsurile fiscale ar putea fi sub 1 miliard de euro, în realitate nu se va aduna niciun leu în plus. Multe dintre firmele din domeniu deja operează la negru, pentru că nu pot face față nivelului ridicat de taxare. Aceasta înseamnă că măsurile fiscale nu vor adresa niciodată realitățile pieței și vor contribui doar la adâncirea economiei subterane”, a afirmat prim-vicepreședintele AUR.

Marius Lulea a precizat că soluția reală ar fi fost ca Guvernul să sprijine acest sector printr-un program național de construcție de locuințe sociale, similar cu cel implementat cu succes în Polonia, unde guvernul oferă credite ipotecare cu dobânzi de maxim 2% pe o perioadă de până la 45 de ani pentru achiziționarea de locuințe noi.

„Un astfel de program ar fi adus o creștere economică de aproximativ 10 miliarde de euro pe an și ar fi contribuit cu cel puțin 3 miliarde de euro la bugetul de stat. În plus, ar fi stimulat și alte industrii conexe, precum producția de materiale de construcții, aducând astfel multiple beneficii economiei românești. Estimăm că, prin acest program, ar fi fost livrate anual aproximativ 100.000 de locuințe, ceea ce ar fi avut un impact semnificativ asupra pieței imobiliare și a locuințelor accesibile. Mai mult, acest program ar fi generat cel puțin 100.000 de locuri de muncă suplimentare, contribuind astfel la reducerea șomajului și oferind oportunități celor care doresc să se întoarcă acasă din diaspora sau celor care sunt angajați în sectorul public și doresc să își deschidă afaceri în domeniu. Aceștia ar putea beneficia de facilități și stimulente pentru a se transfera în sectorul privat și a contribui la dezvoltarea economică a României”, a spus Marius Lulea.

Potrivit prim-vicepreședintelui AUR, sectorul construcțiilor este deja afectat de prăbușirea cererii, cauzată în mare parte de creditarea scumpă.

„Astăzi, să îți cumperi o locuință este un lux pe care puțini și-l permit. Tinerii, care ar trebui să reprezinte motorul unei economii dinamice, nu au șanse reale de a deveni proprietari de case din cauza dobânzilor mari la credite și a prețurilor ridicate ale locuințelor. Acesta este un blocaj semnificativ în calea dezvoltării economice, iar tineretul român se vede constrâns să rămână închistat în chirii care devin tot mai greu de suportat.

În schimb, măsurile fiscale implementate riscă să pună capăt unei perioade de creștere economică susținută în construcții, făcând imposibilă dezvoltarea de noi proiecte, atât în infrastructura publică, cât și în piața rezidențială. Este o oportunitate irosită care ar putea duce la stagnare în loc de progres”, a mai spus prim-vicepreședintele AUR.

Marius Lulea a adăugat că AUR nu susține creșterea taxelor, ci consideră că „adevărata soluție pentru dezvoltarea economică este extinderea bazei de impozitare prin creșterea producției, creșterea numărului de angajați și susținerea unui număr mai mare de firme cu cifre de afaceri mai mari”.

„AUR susține politici care stimulează dezvoltarea economică pe termen lung, contribuind la crearea unui mediu de afaceri sustenabil. Extinderea bazei de impozitare va genera venituri pe termen lung și va asigura un sistem economic mai echilibrat și mai prosper pentru toți cetățenii”, a conchis prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea (AUR): „Construcțiile, sectorul care ar fi putut salva economia României” appeared first on AUR.

Acordarea de garanții din partea Guvernului României că vor fi respectate bugetele de investiții asumate și aprobate.

***

Riscuri potențiale:

• Scăderea producției pentru 2-3 luni maxim cu 20%-30% față de perioada normală poate fi gestionată cu pierderi medii (mini-recesiune) de către industrie, fără disponibilizări majore;
• O scădere a producției cu 40%-50% în următoarele 2-3 luni poate duce la recesiune, incapacitate de plată, insolvențe și disponibilizări masive de personal;
• Șomajul ar putea exploda la 2 cifre;
• O recesiune generală în economie, la nivel național sau european, va avea consecințe și asupra acestor sectoare.

Măsuri fiscale urgente

Amânarea termenului de plată și raportare a impozitului pe profit, respectiv impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I 2020, cu termen la 25 Aprilie, până la o data ce va fi comunicată ulterior.

Amânarea plății TVA-ului aferent facturilor neîncasate sau trecerea la un regim de plată a TVA-ului la încasare la nivelul tuturor entităților ce activează în industrie sau construcții pentru o perioadă limitată (martie, aprilie);

În cazul prelungirii crizei cu mai mult de 2 luni și apariției de disponibilizări, pot fi luate în considerare măsuri similare cu cele propuse pentru Turism și HoReCa.

Măsuri bugetare și financiare

Deblocarea cu celeritate a plăților restante ale statului. Decontarea cu prioritate a lucrărilor realizate și acceptate la plată  – facturi emise și neîncasate – de către Unitățile Administrativ Teritoriale (din surse de finanțare precum PNDL, POR, etc. sau prin intervenția MF) în scopul închiderii ciclului de producție anterior. Decontarea producției și lucrărilor realizate si predate UAT-urilor este esențială pentru plata furnizorilor, a salariilor curente și pentru asigurarea lichidităților necesare continuării afacerilor.

Plata urgentă a TVA de încasat solicitat la rambursare de către contribuabili – acolo unde s-au depășit 45 de zile conform legii și/sau unde este solicitat TVA-ul în curs de soluționare cu control ulterior. Măsura se poate extinde pentru toată economia.

Acordarea de garanții din partea Guvernului României că vor fi respectate bugetele de investiții asumate și aprobate.

***

Încadrarea în limita de deficit bugetar fixată la nivel european trebuie să fie ultima grijă a guvernanților.

Prioritară trebuie să fie protejarea economiei naționale și a locurilor de muncă.

The post MĂSURILE AUR PENTRU CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIE appeared first on AUR.

Dintre acestea amintim:

Certificarea profesională a firmelor este un proiect care, deși a fost promovat de ani de zile în spațiul public, nu a putut fi pus în practică datorită lipsei de voință politică. Instituirea unui mecanism de certificare a firmelor, dar care să nu funcționeze ca o piedică de intrare pe piață a noilor firme, ar ajuta la crearea unui mediu concurențial corect prin care să se poată diferenția între firmele de apartament și firmele de anvergură cu capacitate tehnică și financiară reală.
Adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 114/2018 a avut ca efect înregistrarea a 60.000 de contracte de muncă ale unor angajați care anterior lucrau fără forme legale. Acest lucru a condus și la încasări mai mari la bugetul de stat, comparativ cu perioada anterioară adoptării OG 114/2018. Reprezentanții FPSC au susținut ideea ca prevederile OG 114 să rămână în vigoare, datorită beneficiilor pe care le-au adus lucrătorilor din sector, firmelor de construcții și, nu în ultimul rând, bugetului de stat.
Eliminarea, rectificarea sau înlocuirea unor instrucțiuni emise de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) care obstrucționează derularea și modificarea contractelor de achiziție publică, fapt ce afectează numeroase lucrări publice de construcții aflate în derulare sau care urmează a fi derulate.
Modificarea Codului muncii în sensul alinierii cu directiva europeană care prevedere un timp minim de repaus săptămânal de 24 ore pentru sectoarele economice sezoniere, în special construcțiile și agricultura, a căror activitate este influențată de numărul de ore de lumină naturală, cu înțelegerea prealabilă a părților.
FPSC este organizație patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul de construcții civile și industriale.

AUR susține extinderea și la alte sectoare economice a prevederilor OG 114/2018, prin care se instituie un salariu minim brut de 3000 lei în sectorul de construcții. De asemenea, AUR va promova cota unică de 5% TVA pentru toate construcțiile rezidențiale, astfel încât tot mai mulți români să-și poată permită achiziționare unei locuințe noi.

Photo by Yancy Min on Unsplash

The post AUR SUSȚINE SECTORUL DE CONSTRUCȚII appeared first on AUR.