Europarlamentarul Axinia enumeră printre legile modificate: Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, Codul fiscal, Codul administrativ, Codul de procedură fiscală, Legea pensiilor, OUG privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, Legea serviciilor publice, Legea societăţilor comerciale, Statutul magistraţilor, Codul vamal, Legea privind jocurile de noroc, Codul rutier, Legea de funcţionare a ANAF, Legea finanţelor publice, Legea pentru pregătirea populaţiei pentru apărare, Legea de organizare şi funcţionare a CCR, Legea asistenţei sociale etc.

Aceste modificări legislative vor conduce şi la sute de acte normative la nivel local şi la nivelul instituţiilor care vor trebui să aplice noile prevederi legale. Această abordare excede cu mult puterile oferite Executivului prin articolul 114 din Constituţia României, dar şi limitele asumate de Guvern la învestire în baza Programului de guvernare, conform articolului 102 alineatul 1 din Legea fundamentală.

„Asistăm la rescrierea din temelii a celor mai importante legi în vigoare în România. Ceea ce face actualul Guvern depăşeşte cu mult limitele constituţionale şi tot ceea ce s-a făcut pe parcursul întregii guvernări Băsescu – Boc. Din multe puncte de vedere, e mai mult decât o modificare a Constituţiei României. Nu există aspect al vieţii sociale şi economice care să nu fie modificat. Toate domeniile sunt afectate: sănătate, educaţie, ordine publică, siguranţă naţională, justiţie, protecţie socială. Se schimbă din temelii, peste noapte, legile prin care funcţionează statul român. Este o abordare total antidemocratică, specifică unui regim autocratic. Eram obişnuit cu ordonanţele trenuleţ ale lui Ciolacu, dar acestea sunt pistol cu apă faţă de schimbarea corpusului legislativ propusă de Bolojan”, a declarat liderul europarlamentarilor AUR, Adrian Axinia.

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor semnalează faptul că logica articolului 114 alineatul 1 din Constituţie este să ofere putere Executivului de a lua urgent o măsură pe care nu o poate lua prin ordonanţă de urgenţă, dar acest atribut are un caracter limitat care se referă la „un program, o declaraţie de politică generală sau un proiect de lege”. Modificarea a peste 50 de legi şi peste 200 de acte normative este clar că depăşeşte ideea din spatele articolului 114 din Constituţie. Pe cale de consecinţă, AUR va depune deopotrivă moţiune de cenzură şi va sesiza Curtea Constituţională. CCR are obligaţia să repună lucrurile în matca lor constituţională.

„Dacă se va accepta ideea că este normal să se legifereze astfel, atunci asistăm, în fapt, la desfiinţarea Parlamentului. Este clar că avem de-a face cu un conflict de natură constituţională în care Puterea executivă uzurpă atribuţiile Puterii legislative. CCR este obligată să intervină, pentru că e aproape o schimbare de regim constituţional. Din postura mea de eurodeputat, voi sesiza deopotrivă Parlamentul European şi Comisia Europeană asupra a ceea ce este, în mod evident, un grav derapaj de la principiile statului de drept. Chiar dacă Bruxelles-ul nu va reacţiona, măcar nu vor putea să spună că nu au ştiut ce se întâmplă în România, aşa cum au făcut cu deficitul bugetar”, a declarat reprezentatul AUR/ECR Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR): „Guvernul vrea să modifice prin angajarea răspunderii peste 50 de legi şi peste 200 de acte normative, lucru neconstituţional care depăşeşte prevederile articolului 114 din Constituţia României”   appeared first on AUR.

AUR denunță:

• climatul de psihoză generalizată pe care Guvernul Cîțu-Barna-Hunor îl perpetuează în România; 
• încălcarea constantă a drepturilor și libertăților cetățenești săvârșită cu complicitatea întregii clase politice; 
• măsurile dictatoriale care proiectează pedeapsa colectivă asupra tuturor românilor, considerați infractori; 
• lipsa cu desăvârșire a unor politici publice coerente cu măsuri profilactice anti-COVID 19; 
• sugrumarea agenților economici și dezastrul la care a ajuns mediul de afaceri; 
• tirania mediatică prin care se promovează vaccinuri experimentale cu complicitatea presei; 
• dubla măsură abordată în aplicarea sancțiunilor.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor cere:
1. Ridicarea de urgență a tuturor restricțiilor ilegale, incoerente și iraționale impuse sub pretextul crizei sanitare. Ridicarea de urgență a impunerii purtării măștilor în spații închise sau deschise;
2. Explicații publice cu privire la fundamentarea științifică a impunerii restricțiilor;
3. Demisia premierului Florin Cîțu și a șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Alianța pentru Unirea Românilor a fost legitimată politic prin vot democratic de o parte semnificativă a poporului român și va folosi toate instrumentele legale de care dispune, instituționale și civice, pentru a reprezenta interesele tuturor românilor.

The post AUR SE ALĂTURĂ PROTESTELOR ANTI-RESTRICȚII DIN ÎNTREAGA ȚARĂ appeared first on AUR.

Ultima ispravă în acest sens s-a produs la sfârșitul lunii iunie 2020 și a trecut aproape neobservată. Astfel, Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților a dezbătut un proiect de act normativ prin care urmează să se reglementeze activitatea firmelor de ridesharing (ex. Uber, Bolt, Clever sau Yango). Unul din obiectivele urmărite prin acest act normativ este reglementarea corectă a unui segment economic care evoluează foarte rapid în ultimii ani și care a ridicat problema instituirii unui mediu concurențial în care toți agenții economici să opereze în baza acelorași norme, inclusiv în ce privește impozitarea.

În acest sens, una din organizațiile patronale din România care operează în sectorul Transporturilor, respectiv Federația Operatorilor Români de Transport (F.O.R.T.) a propus un amendament prin care companiile străine de ridesharing care vor să opereze în țara noastră să își deschidă în acest sens o filială în România și nu doar o sucursală, așa cum prevedea proiectul inițial.

Pentru a înțelege care este diferența între filială și sucursală și cât de mult contează un singur cuvânt, facem precizarea că filiala se înregistrează la Registrul Comerțului cu patrimoniul propriu și este supusă legii statului român, inclusiv în ce privește plata taxelor și impozitelor, ceea ce nu este valabil pentru o sucursală. Așadar, filiala din România a unei companii străine va plăti taxe și impozite în România. O sucursală nu are această obligație, ea având alt statut.

Cu bună știință sau din eroare, textul legii trecut prin Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților a păstrat termenul sucursală, care avantajează companiile străine și le acordă un avantaj competitiv în fața companiilor de profil românești. Din comisia menționată fac parte 23 de deputați cetățeni români de la diverse partide pe care nici nu merită să le enumerăm. Fie acești deputați au legiferat cu bună știință în defavoarea României, fie sunt atât de incompetenți încât nu au înțeles care sunt implicațiile prevederilor pe care le-au votat. Oricare ar fi situația, acești oameni nu merită să se mai regăsească în următorul Parlament, iar partidele care îi susțin trebuie să răspundă în fața cetățenilor României.

Credeți că în Germania sau Franța legislativele acestor țări ar fi lăsat o astfel de portiță, prin care profiturile realizate pe piața locală să poată fi ușor externalizate, iar bugetele naționale să nu vadă un sfanț dintr-o activitate lucrativă desfășurată pe teritoriul național? Noi credem că nu.

Alianța pentru Unirea Românilor va sprijini capitalul autohton și, în măsura în care românii îi vor acorda încrederea de a face parte din viitorul Parlament, va legifera în așa fel încât să se asigure un mediu concurențial corect între companii, indiferent dacă sunt companii cu capital românesc sau străin. Profiturile realizate în România trebuie să fie impozitate aici, nu externalizate și utilizate pentru a cumpăra politicieni care își oferă serviciile pe centura politicii.

The post PENTRU CINE LUCREAZĂ PARLAMENTUL ROMÂNIEI? appeared first on AUR.