Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministrul României

De către: Deputat Fabian-Cristian RADU

Circumscripția electorală: Nr. 34 Sibiu

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul interpelării: Aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea zăcământului de sare gemă din zona Valea Florilor, județul Cluj

Stimate domnule prim-ministru,

La începutul acestui an, societatea Diana Exploatări Miniere SRL a primit aprobare din partea Guvernului României privind licența de concesiune pentru exploatare a resurselor de sare gemă din perimetrul Valea Florilor, din județul Cluj, marcând finalul unui interval de aproximativ 15 ani în care compania menționată anterior a pregătit documentația necesară.

Potrivit unui raport prezentat în anul 2018, Consiliul Concurenței a atras atenția asupra duratei excesive necesare pentru inițierea unei hotărâri de guvern privind aprobarea licenței. Documentul publicat de Consiliul Concurenței, reprezentanții ANRM, actualmente ANRMPSG, au confirmat faptul că societatea Diana Exploatări Miniere SRL nu au reușit să depună autorizația de mediu, avizul pentru gospodărirea apelor și textul actualizat al licenței, nici la 8 ani de la acordarea licenței. Mai mult decât atât, Consiliul Concurenței a transmis, în același raport, faptul că „perioada de 9 ani care a trecut de la momentul acordării licenței de exploatare societății Diana Exploatări Miniere SRL, fără a fi inițiată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea acesteia, este exagerat de lungă” și a atenționat asupra impactului pe care îl are intrarea societății pe piața sării pentru deszăpezire, avertizând că „Diana Exploatări Miniere SRL ar putea reprezenta, cel puțin în zona centrală a țării, un concurent important al Salrom”.

Domnule prim-ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, aș dori să îmi comunicați care a fost abordarea Guvernului României în intervalul 2018-2025, perioada imediat următoare publicării raportului Consiliului Concurenței și avertismentelor acestora și întreaga documentație care a stat la baza aprobării licenței de concesiune pentru exploatare.

Totodată, am rugămintea să îmi transmiteți beneficiile pe care România le va obține de pe urma acestei acțiuni.

Solicit răspunsul în scris.

The post Fabian Radu – Interpelare – Aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea zăcământului de sare gemă din zona Valea Florilor, județul Cluj appeared first on AUR.

Iată 10 probleme principale legate de această situaţie îngrijorătoare la care nu mai putem asista pasivi:

1. Creşterea excesivă a preţurilor

Asistăm la o escaladare nejustificată a preţurilor la produsele de bază, în timp ce aceleaşi produse sunt vândute la preţuri semnificativ mai mici în ţările de origine ale acestor lanţuri de magazine.

2. Discriminarea producătorilor locali

Fermierii şi producătorii români se confruntă cu bariere artificiale şi condiţii contractuale împovărătoare care îi împiedică să îşi comercializeze produsele în marile lanţuri de magazine.

3. Profiturile disproporţionate

În timp ce românii se luptă cu creşterea costului vieţii, marile lanţuri de retail raportează profituri record, demonstrând un dezechilibru major în distribuţia beneficiilor economice.

4. Politici salariale inechitabile

Angajaţii din retail primesc salarii care adesea se situează la limita minimului pe economie, în ciuda programului solicitant şi a profiturilor substanţiale ale companiilor.

5. Practici comerciale neloiale

Observăm frecvent strategii de marketing înşelătoare, reduceri false şi alte tactici care dezavantajează consumatorul român.

6. Impactul asupra economiei locale

Transferul masiv de capital către companiile-mamă din străinătate afectează negativ economia locală şi dezvoltarea comunităţilor româneşti.

7. Calitatea produselor

Există o discrepanţă vizibilă între calitatea produselor comercializate în România faţă de cele din ţările vestice, în ciuda preţurilor similare sau chiar mai mari.

8. Lipsa transparenţei

Marile lanţuri de magazine refuză să fie transparente cu privire la politicile lor de preţ şi aprovizionare, ascunzând adesea practicile discriminatorii.

9. Presiunea asupra micilor comercianţi

Politicile agresive de expansiune ale marilor lanţuri duc la dispariţia magazinelor de cartier şi a micilor afaceri locale.

10. Responsabilitatea socială limitată

În ciuda profiturilor substanţiale, contribuţia acestor companii la dezvoltarea comunităţilor locale şi la proiecte sociale este minimă.
România merită mai mult! România nu este o colonie unde corporaţiile străine dictează preţurile economiei! Vino alături de noi pe 10 februarie! Fii parte din revoluţia economică! Vreau o Românie puternică, suverană, unde banii rămân aici, iar românii prosperă în ţara lor.

The post Cristina Dascălu – Comunicat de presă – Îmi exprim dezacordul faţă de un sistem care favorizează profitul excesiv în detrimentul binelui comun şi al dezvoltării echitabile a societăţii româneşti. appeared first on AUR.

În toată Europa, există reguli clare: pe un anumit sector, un brand poate avea maximum două supermarketuri. La noi, însă, aceleaşi companii domină fiecare colţ al marilor oraşe, sufocând micii comercianţi şi producătorii locali.

Trebuie să limităm numărul de metri comerciali alocaţi aceluiaşi brand şi să mutăm hipermarketurile în afara marilor oraşe! De ce? Pentru că trebuie să existe concurenţă loială, nu o piaţă controlată de un oligopol care îşi impune regulile. Dacă un retailer internaţional primeşte autorizare în doar şase luni, cu toată infrastructura necesară, unui antreprenor român îi poate lua ani de zile să deschidă un supermarket. Acest dezechilibru trebuie corectat urgent!

Problema numărul 1: Adaosul comercial discriminatoriu.

Nu este normal ca la acelaşi produs să se aplice adaosuri diferite în funcţie de provenienţă. Produsele importate beneficiază de un adaos de 70%, în timp ce cele româneşti ajung la un adaos de 100%, tocmai pentru a fi descurajată cumpărarea produselor autohtone. Acesta nu este un sistem de piaţă liberă, ci o piaţă sabotată intenţionat!

Concurenţă reală pentru IMM-uri româneşti.

Este o luptă incorectă între un român cu o afacere mică şi un retailer care are mii de magazine. Cartierele trebuie să aparţină antreprenorilor locali, iar dezvoltarea comercială trebuie să permită şi IMM-urilor să aibă o şansă reală. Aici nu este vorba doar despre economie, ci despre siguranţa alimentară naţională.

Adaosul comercial trebuie reglementat corect.

În prezent, lanţurile de retail impun furnizorilor români adaosuri comerciale care cresc artificial preţurile. Un produs cumpărat, spre exemplu, cu 4 lei de la producătorul român ajunge să fie vândut la 6 lei! Asta nu este economie de piaţă, ci speculă pe spatele românilor!

Soluţia AUR este una simplă: reguli clare pentru un comerţ echitabil!

1) Limitarea numărului de hipermarketuri ale aceluiaşi brand, aşa cum se întâmplă în restul Europei;

2) Mutarea hipermarketurilor în afara oraşelor pentru a permite dezvoltarea comerţului local;

3) Reducerea adaosurilor comerciale discriminatorii – orice produs, indiferent de origine, trebuie să suporte aceeaşi rată a adaosului;

4) Susţinerea producătorilor români prin facilităţi reale, nu doar prin declaraţii politice. Proiecte ca “Casa Unirea” trebuie repornite şi susţinute printr-o agenţie care să faciliteze proiectele de interes naţional.

Românii trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege! Nu vom accepta să devenim doar o piaţă de desfacere pentru produsele străine, în timp ce producătorii autohtoni sunt striviţi de reguli inechitabile.

The post Gabriel Florea – Comunicat de presă – Trebuie să oprim monopolul hipermarketurilor şi să susţinem producătorii români! appeared first on AUR.

Prin această sesizare, AUR solicită intervenția urgentă a instituției, precum și efectuarea unei investigații. Potrivit sesizării înaintate de AUR, tranzacția ridică suspiciuni privind respectarea legislației concurențiale, precum și implicații grave asupra securității economice și naționale.

„E.ON Energie România, companie de importanță strategică în sectorul energetic național, cu o cifră de afaceri de aproximativ 10 miliarde de lei anual, urmează să fie transferată către MVM, o entitate controlată de statul maghiar. Tranzacția, evaluată la o sumă derizorie de sub 300 de milioane de euro, poate afecta grav interesele consumatorilor români, competiția pe piață și stabilitatea economică a României. Conform art. 135 alin. (2) lit. b) și d) din Constituția României, statul are obligația de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național. Cedarea unei infrastructuri critice către o entitate străină ridică probleme majore legate de respectarea acestui principiu constituțional”, se arată în sesizarea formulată de AUR.

Totodată, preluarea E.ON de către o companie de stat străină, cum este MVM, poate reduce semnificativ competiția pe piața românească de energie și gaze naturale.

„MVM este o companie de stat subordonată guvernului ungar, care menține legături strânse cu Federația Rusă. În contextul geopolitic actual, această tranzacție poate introduce riscuri indirecte asupra securității energetice a României”, se specifică în sesizare.

De asemenea, se mai precizează faptul că întâlnirile recente dintre premierul Marcel Ciolacu și premierul Ungariei, Viktor Orban, au fost desfășurate fără transparență publică și ridică serioase semne de întrebare. Având în vedere suspiciunile legate de negocierea tranzacției, AUR solicită Consiliului Concurenței să dispună efectuarea unei investigații conform art. 33 din Legea concurenței, care permite analiza comportamentului care ar putea afecta piața liberă.

În sesizarea înaintată, AUR solicită Consiliului Concurenței să dispună următoarele măsuri:
„1. Blocarea imediată a tranzacției și suspendarea procesului de vânzare până la finalizarea unei analize detaliate a impactului asupra concurenței și securității economice.
2. Să dispuneți efectuarea unei investigații, respectiv lansarea unei anchete pentru a verifica legalitatea tranzacției, procesul de evaluare a activelor și eventualele înțelegeri care contravin principiilor concurenței.
3. Analiza impactului asupra consumatorilor prin realizarea unui studiu pentru a evalua modul în care tranzacția ar putea afecta prețurile și calitatea serviciilor pentru consumatorii din România.
4. Reevaluarea posibilității ca statul român să preia controlul companiei, respectiv analizarea opțiunii ca statul român să achiziționeze compania, păstrând-o sub control național, în conformitate cu art. 135 din Constituție”.

AUR consideră că această tranzacție contravine legislației naționale și interesului public. Cedarea unei infrastructuri strategice către o entitate controlată de un stat străin ridică riscuri majore pentru piața de energie și securitatea economică.

Totodată, considerăm că Consiliul Concurenței are obligația să protejeze piața liberă și interesele consumatorilor români.

The post AUR a sesizat Consiliul Concurenței cu privire la tranzacția de vânzare a E.ON Energie România către compania maghiară MVM appeared first on AUR.

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureș

Obiectul întrebării : Sancțiuni în cazul crizei de imunoglobulină

Stimate domnule președinte,

          Companiile farmaceutice Baxalta Gmbh, CSL Behring Gmbh, Biotest AG, Kedrion Spa, Octapharma AG şi asociaţia Plasma Protein Therapeutics Association, reprezentativă pentru producătorii de terapii cu proteine plasmatice, au fost sancţionate de Consiliul Concurenţei cu amenzi în cuantum total de 353,39 de milioane de lei (aproximativ 71 milioane de euro) în dosarul crizei de imunoglobulină. Companiile sancţionate şi cuantumul amenzilor aplicate fiecăreia:

    – Octapharma AG, Elveția, amendată cu 125,18 milioane de lei;

    – Baxalta Gmbh, Elveția, amendată cu 109,37 milioane de lei;

    – CSL Behring Gmbh, Germania, amendă de 76,84 de milioane de lei;

    – Biotest AG, Germania, amendă de 25,51 milioane de lei;

    – Kedrion Spa, Italia, sancţionată cu 16,11 milioane de lei;

    – Asociaţia reprezentativă pentru producătorii de terapii cu proteine plasmatice (PPTA din Belgia), sancţionată cu 375.521 lei.

          Investigația, declanșată în 2018, a demonstrat faptul că, în perioada 2015 – 2018, cele cinci companii mai sus menţionate au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi chiar întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita presiune asupra autorităților ca să suspende taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană. În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv creşterea marjelor de profit, explică autoritatea de concurenţă.

           Având în vedere această situație gravă în care se găsește piața de retail farmaceutic din România, vă întreb, domnule Președinte, dacă aceste companii au plătit amenzile către bugetul statului român sau au fost contestate în instanță ? De asemenea, sunt interesat dacă această situație pe care ați investigat-o a fost corectată și dacă mai aveți alte anchete similare în domeniul farmaceutic și medical în derulare.

The post Dan Tanasă – întrebare către Consiliul Concurenței – <strong>Sancțiuni în cazul crizei de imunoglobulină</strong> appeared first on AUR.

De la: Vasile Nagy, Deputat AUR, circumscripția 2, Arad

Subiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare nr.2229A/07-09-2021

                               Clarificări privind explozia prețurilor la electricitate și gaz

Data: 21.03.2022  

Stimate Domnule Președinte,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului (29-09-2021) la întrebarea parlamentară nr.2229A/07-09-2021, având ca obiect Clarificări privind explozia prețurilor la electricitate și gaz, fără ca să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer respectuos să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

The post Nagy Vasile – Reiterarea întrebării parlamentare nr.2229A/07-09-2021. Clarificări privind explozia prețurilor la electricitate și gaz. appeared first on AUR.

               Bogdan-Marius Chirițoiu

De către:  Deputați ai Grupului Parlamentar AUR   

                Deputat AUR, circumscripția nr. Judet

Obiectul întrebării: Clarificări privind explozia prețurilor la electricitate și gaz

Stimate Domnule Președinte,

              Problema facturilor la gaze și electricitate al caror cuantum a explodat în ultima perioadă, provoacă disperare printre consumatorii care s-au trezit cu sume colosale de plată după liberalizarea pieței.

           Tinând cont că ne aflăm într-o situație care pune deja în pericol accesul populației  la utilitățile de baza, va solicităm raspunsuri detaliate la urmatoarele întrebări, raspunsuri care vor începe sa facă lumină în hatișul declarațiilor evazive ce au fost oferite până în acest moment în spatial public:

1. De ce, în contextul liberalizării pieței, consumatorul final a ajuns să achite o factură cu un cuantum net superior momentului de dinaintea liberalizării?

• De ce, în contextul în care o piață liberă presupune existența mai multor furnizori, prețurile nu au scăzut așa cum era firesc să se întâmple într-o economie de piață funcțională?
• Ce măsuri a luat, până acum, instituția pe care o conduceți pentru protejarea consumatorilor dar și pentru supravegherea furnizorilor de energie și gaz?

The post Ciprian Ciubuc, Antonio Andrușceac, Axinia Adrian, Focșa Dumitru, Muncaciu Sorin, Dumitrina Mitrea, Pușcașu Florin, Nagy Vasile – întrebare parlamentară către Consiliul Concurenţei – Clarificări privind explozia prețurilor la electricitate și gaz. appeared first on AUR.

           Domnului președinte Marius-Bogdan Chirițoiu

De la: Dumitru-Viorel Focșa

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța

Subiectul întrebării: Concluziile anchetei ce a vizat atacul speculativ asupra monedei naționale din anul 2008

Stimate domnule președinte,

          Având în vedere că în spațiul public se vorbește, din nou, despre atacul speculativ asupra leului ce s-a produs în anul 2008 și la care ar fi participat și actualul prim-ministru, domnul Florin Cîțu, atunci în calitate de trezorier al ING Bank, în contextul în care Consiliul Concurenței a anchetat acest eveniment, vă solicit să îmi comunicați care au fost concluziile acestei anchete și să îmi puneți la dispoziție raportul aferent.

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către Consiliul Concurenţei – Concluziile anchetei ce a vizat atacul speculativ asupra monedei naționale din anul 2008. appeared first on AUR.