Fenomenul numit greșit „suveranism” sau „naționalism” reprezintă, de fapt, o puternică reacție contra exceselor comise la nivel european. Nemulțumirea nu privește doar limitarea politicilor naționale, ci și promovarea forțată a unor valori considerate străine spiritului european.

Printre elementele care au generat această revoluție conservatoare se numără:
• Abandonarea principiilor capitalismului clasic
• Încălcarea unor drepturi și libertăți cetățenești
• Marginalizarea bisericilor creștine și a tradițiilor
• Pierderea puterii de cumpărare sub pretextul obiectivelor ecologiste și sociale
• Impunerea unor minorități zgomotoase, dar irelevante la scară continentală
• Politica de amestec forțat între rase și religii

Reacția generată de aceste politici a fost susținută de un val deopotrivă politic și social, alimentat de mass-media „neoficială” și de criza de încredere în „elitele” formate prin alianța dintre mediul politic și cel jurnalistic.

La ultimele alegeri din majoritatea statelor Uniunii Europene, s-a remarcat un curent puternic de respingere a orientării progresiste a Comisiei Europene. Acest curent, etichetat drept „suveranist/naționalist/euro-sceptic”, a devenit a doua forță politică la nivelul Uniunii, potrivit rezultatelor obținute în ultimii doi ani.
• Franța: Rassemblement National (Marine Le Pen) s-a impus cu rezultate notabile în primul tur al alegerilor.
• Italia: Coaliția condusă de Fratelli d’Italia (Giorgia Meloni) și Lega (Matteo Salvini) a obținut victoria electorală, Meloni devenind premier.
• Olanda: Partij voor de Vrijheid (Geert Wilders) a câștigat cel mai recent scrutin.
• Austria: Freiheitliche Partei Österreichs (FPÖ) a fost principalul partid în alegeri
• Ungaria și Slovacia: Guvernele sunt formate de partide ce contestă direct politicile Comisiei Europene
• Polonia: Partidul Prawo i Sprawiedliwość (Lege și Justiție) a condus țara până de curând și rămâne un actor-cheie în opoziție
• România și Suedia: Partidele conservatoare s-au clasat pe locul secund la alegeri
• Spania: Forțele critice față de Bruxelles sunt pe locul al treilea
• Germania: Alternative für Deutschland este creditat să ocupe locul secund în alegerile din acest an

Această evoluție a reușit să demistifice imaginea de „infailibilitate” a Comisiei Europene, punând în lumină erorile și corupția de la Bruxelles, precum și stagnarea economică tot mai accentuată.

Cauzele unei Europe în declin

Uniunea Europeană a pierdut teren în competiția globală, iar cifrele comparative cu SUA și China arată cum UE își reduce ponderea în PIB-ul mondial și stagnează în privința dezvoltării. Un moment definitoriu a fost Brexitul, adică plecarea Marii Britanii, a doua cea mai importantă economie din UE. În ciuda profețiilor sumbre, Regatul Unit nu a fost lovit de o catastrofă economică, menținând un ritm de creștere similar cu al Uniunii.

Printre principalele politici criticate se numără:
• Green Deal / Fit for 55: O strategie care obligă statele europene să-și reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră, deși UE reprezintă doar 6% din emisiile mondiale. Costurile uriașe la energie, generate de această abordare, au subminat competitivitatea industriilor europene față de SUA și Asia
• Reglementarea excesivă: Suprapunerea unor norme care sufocă cercetarea, inovarea și producția, de la lipirea dopurilor pe PET-uri până la politici agricole unice, neadaptate specificului fiecărei țări
• Politica agricolă comună: Subvențiile unice la hectar dezavantajează grav fermele mici și favorizează marii producători. În 15 ani (2005-2020), peste 5,3 milioane de ferme din UE au dispărut, fiind absorbite de exploatații uriașe

În România, propaganda oficială a încercat, după 1989, să acrediteze ideea că doar firmele străine sunt corecte și că Bruxelles-ul are soluții infailibile. În realitate, românii au început să vadă:
• Depopularea masivă prin migrație
• Probleme grave în educație și sănătate
• Tăierea potențialului energetic, agricol și industrial sub presiunea unor interese externe
• Multinaționale avantajate față de firmele românești
• Politici care neglijează constant interesele cetățenilor români

În ciuda retoricii oficiale, milioane de români au votat la ultimele scrutine împotriva liniei cotroceniste și a dictatelor Comisiei Europene, astfel încât s-a ajuns, recent, la anularea alegerilor prezidențiale pentru că rezultatul nu convenea guvernanților.

Mișcarea conservatoare din România își propune revenirea la o Uniune Europeană care să fie, înainte de toate, o piață unică liberă, nu un instrument de presiune ideologică. Este nevoie de politici care să pună accent pe:
• Dreptul la dezvoltare economică și industrială națională
• Protejarea resurselor proprii și a infrastructurii energetice
• O fiscalitate echitabilă, care să nu discrimineze între companiile străine și cele românești
• Revenirea la valorile creștine și la structura familiei tradiționale
• Stoparea exceselor ecologiste și a impunerii de norme care distrug competitivitatea

Europa nu trebuie să mai fie condusă prin constrângeri și ideologii, ci prin respectarea specificului național și prin politici în sprijinul dezvoltării. În fond, cum spunea Lucius Cary, „atunci când nu este necesar să schimbi ceva, este necesar să nu schimbi nimic.”

Milioanele de voturi conservatoare din România și din întreaga Europă își au rădăcina în dorința de a reveni la pragmatism, respect și libertate”, a spus Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu, senator AUR: ”Suveranism, Naționalism, Conservatorism: Ce se întâmplă în Europa?” appeared first on AUR.

Conform unei scrisori deschise semnate de copreședinții AUR, George Simion și Claudiu Târziu, „traseul către un super-stat federal european este un traseu către o trădare a dorinței părinților fondatori ai Uniunii. Popoarele care au decis să se unească într-un proiect comun n-au dorit un imperiu care să le impună legi contrare propriei identități în răspărul dorinței și tradiției lor. Popoarele celor 27 de state membre sunt inima acestui proiect și ele nu pot fi șterse de o birocrație instituțională în numele unei culturi a anulării (cancel culture). Uniunea se îndepărtează tot mai mult de voința acestor popoare, în favoarea unei mici pseudo-elite ce-și urmărește propria agendă ideologică.”

De asemenea, liderii AUR consideră că, „în fața provocărilor cu care ne confruntăm, unirea forțelor politice europene conservatoare este mai necesară ca oricând. Împărtășim viziunea partidelor semnatare și credem că e necesar să ne coordonăm acțiunea politică și să ne afirmăm credința într-un viitor european comun modelat potrivit acestei viziuni, care este cea a părinților fondatori ai Uniunii: Europa națiunilor.”

În consonanță cu textul Declarației partidelor conservatoare europene, reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor își exprimă neîncrederea în superstatul european în plină formare, fondat pe maximalisme utopice de tip federalist. În acest sens, AUR afirmă că „viitorul aparține „adevăratei Europe”: o Europă a patriilor care-și recunoaște și prețuiește moștenirea iudeo-creștină, o Europă a statelor-națiuni care nu cedează decât porțiuni limitate de suveranitate instituțiilor europene, dar își păstrează dreptul de a decide, pe principiul subsidiarității, în domenii importante.”

Deși nu are – încă – reprezentanți în Parlamentul European, Alianța pentru Unirea Românilor se află în plin proces de aderare la Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).

The post AUR se asociază Declarației comune a patrioților și conservatorilor europeni privind viitorul Europei appeared first on AUR.