Iniţiativa are ca obiect instituirea Medaliei „Ilie Ilaşcu”, ca decoraţie civilă conferită în numele statului român pentru recunoaşterea contribuţiilor deosebite la apărarea identităţii româneşti în afara graniţelor, la promovarea limbii, culturii şi tradiţiilor româneşti, precum şi la susţinerea drepturilor comunităţilor româneşti şi manifestarea curajului civic în apărarea valorilor democratice şi a libertăţilor fundamentale.
Propunerea este motivată de necesitatea recunoaşterii sacrificiilor făcute de românii din afara graniţelor, în contextul presiunilor de asimilare, discriminare sau represiune, precum şi de absenţa unei distincţii specifice în actualul sistem naţional de decoraţii reglementat prin Legea nr. 29/2000.
Medalia este inspirată de figura lui Ilie Ilaşcu, cetăţean român originar din Republica Moldova, arestat în 1992 de autorităţile separatiste din regiunea transnistreană şi deţinut timp de nouă ani în condiţii inumane pentru susţinerea identităţii româneşti. Cazul său a fost analizat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a constatat încălcarea unor drepturi fundamentale.
Potrivit proiectului, medalia va putea fi acordată persoanelor fizice sau entităţilor juridice, inclusiv cetăţenilor străini, pentru contribuţii remarcabile la apărarea identităţii româneşti, promovarea culturii, susţinerea drepturilor comunităţilor româneşti şi manifestarea curajului civic în contexte de persecuţie sau represalii.
Distincţia va fi conferită prin decret de către Preşedintele României şi va putea fi purtată la ceremonii oficiale şi manifestări publice.
Conform expunerii de motive, instituirea Medaliei „Ilie Ilaşcu” urmăreşte consolidarea solidarităţii naţionale, stimularea angajamentului civic şi creşterea vizibilităţii valorilor democratice promovate de România, precum şi recunoaşterea oficială a suferinţei şi sacrificiului celor care au apărat identitatea românească.
„Este un omagiu pe care vreau să îl aduc tuturor celor care depun eforturi pentru păstrarea identităţii româneşti în afara graniţelor ţării, indiferent dacă sunt din comunităţile istorice sau din diaspora economică. Și, în acelaşi timp, este un omagiu adus lui Ilie Ilaşcu, românul care a fost capabil de sacrificiul suprem pentru România şi pentru românism. Un om care a suferit ani grei de temniţă pentru că a avut curajul să spună cine este şi ce iubeşte. Poate că astăzi avem nevoie mai mult decât oricând de astfel de exemple, de oameni care nu şi-au abandonat identitatea, credinţa şi dragostea de ţară”, a declarat Ramona Lovin, deputat AUR de Diaspora.

The post Ramona Lovin – Comunicat de presă – AUR propune instituirea Medaliei „Ilie Ilaşcu” pentru recunoaşterea apărării identităţii româneşti din afara graniţelor appeared first on AUR.

Într-un context în care România continuă să fie marcată de discrepanţe regionale profunde, iar Moldova rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni ale Uniunii Europene, orice iniţiativă de cooperare transfrontalieră trebuie evaluată nu prin prisma declaraţiilor, ci prin capacitatea sa efectivă de a genera dezvoltare, infrastructură şi oportunităţi pentru cetăţeni.

Lucrările Adunării Generale au vizat adoptarea documentelor fundamentale ale noii structuri, Convenţia şi Statutul, precum şi stabilirea mecanismelor de funcţionare. Dincolo de aceste etape necesare, rămâne esenţială întrebarea dacă astfel de grupări vor deveni instrumente reale de dezvoltare sau doar noi forme birocratice, lipsite de impact concret.

„România nu îşi mai permite să participe formal la proiecte europene care nu produc rezultate. Regiunea Moldovei are nevoie de investiţii, de conectivitate şi de o strategie coerentă de dezvoltare, nu de structuri care rămân la nivel declarativ. Cooperarea europeană trebuie să însemne beneficii tangibile pentru români, nu doar angajamente pe hârtie”, a subliniat doamna deputat Cristina Emanuela Dascălu.

În intervenţiile sale, doamna deputat a accentuat necesitatea ca România să îşi apere interesele în cadrul acestor mecanisme de cooperare, evitând riscul de a deveni un beneficiar pasiv sau, mai grav, un spaţiu periferic în marile proiecte europene.

„Avem obligaţia de a transforma astfel de iniţiative în oportunităţi reale pentru comunităţile noastre. Fără o reprezentare activă şi fără o orientare clară spre interesul naţional, orice construcţie europeană riscă să rămână departe de cetăţean.”

Participarea la acest eveniment reconfirmă angajamentul doamnei deputat Cristina Emanuela Dascălu pentru o Europă a cooperării echitabile, în care România nu doar participă, ci contează, şi în care dezvoltarea regiunilor istorice, în special a Moldovei, devine o prioritate reală, nu un obiectiv secundar.

The post Cristina Dascălu – Comunicat de presă – EAST GATE appeared first on AUR.

Deşi au trecut peste 15 ore de la declanşarea incendiului, flăcările nu au fost complet stinse nici în dimineaţa zilei de 25 iunie, iar fumul continuă să se degaje masiv, extinzându-se în mai multe direcţii, în funcţie de vânt, afectând zone rezidenţiale.
În municipiul Târgovişte, centrul oraşului a fost acoperit de un nor dens de fum, aerul a devenit irespirabil, iar toate restaurantele şi terasele din zonă au fost închise, în timp ce persoanele cu afecţiuni respiratorii au suferit agravări evidente ale stării de sănătate.
„Suntem în faţa unui caz grav de poluare continuă şi necontrolată, generată de o administraţie judeţeană iresponsabilă şi de lipsa unor măsuri de prevenţie. Sănătatea populaţiei este pusă în pericol, iar autorităţile par să nu conştientizeze gravitatea şi durata expunerii. Focul nu a fost stins, iar judeţul Dâmboviţa respiră deşeuri arse, praf şi substanţe toxice”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.
În întrebarea adresată ministrului Mediului, deputatul solicită:
situaţia autorizaţiilor de mediu pentru groapa Aninoasa; •
clarificări privind capacitatea legală vs. încărcarea reală a depozitului;
rezultatele controalelor Gărzii de Mediu;
măsuri împotriva Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi a operatorilor implicaţi.
În paralel, în întrebarea adresată ministrului Afacerilor Interne, Valeriu Munteanu cere:
evaluarea operaţională a ISU Dâmboviţa;
motivele pentru care incendiul nu a fost încă lichidat;
obstacole logistice sau tehnice constatate;
asumarea responsabilităţilor la nivel judeţean;
transparenţă prin publicarea unui raport complet al intervenţiei.
„Solicit Guvernului şi autorităţilor responsabile să trateze acest incident cu maximă seriozitate. Nu este o simplă intervenţie de rutină, ci un risc prelungit şi masiv la adresa sănătăţii publice. Dacă o groapă de gunoi poate arde liber, nestingherită, timp de peste 15 de ore, fără să ştim ce respirăm, înseamnă că nu mai avem stat funcţional”, a subliniat deputatul AUR.
AUR cere identificarea vinovaţilor, evaluarea impactului de mediu şi sanitar, sancţionarea autorităţilor judeţene responsabile şi declanşarea unui plan de urgenţă pentru închiderea şi securizarea gropilor de gunoi neconforme.

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – „Fumul toxic pune în pericol sănătatea oamenilor. Cine răspunde pentru această catastrofă administrativă?” appeared first on AUR.

Întrebarea vine în contextul accidentului ecologic petrecut la Salina Praid, unde infiltrarea masivă de apă a afectat grav activitatea de exploatare minieră şi turismul balnear din zonă. Specialiştii au indicat că, în ciuda existenţei unor soluţii tehnice viabile – precum devierea cursului pârâului Corund – lucrările nu au fost realizate, în parte şi din cauza presiunilor exercitate de organizaţii neguvernamentale autointitulate ecologiste, care au contestat sistematic aceste proiecte.
„România are nevoie de o ecologie raţională şi ştiinţific fundamentată, nu de un ecologism ideologic, utilizat ca instrument de blocaj împotriva dezvoltării. Este inadmisibil ca proiecte strategice – fie din domeniul mineritului, fie din cel al energiei sau infrastructurii – să fie sabotate în mod repetat de entităţi care nu dau socoteală cetăţenilor români şi acţionează în baza unor agende externe obscure”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.
Deputatul AUR solicită Guvernului următoarele informaţii:

1. Ce măsuri legislative sau administrative are în vedere Guvernul României pentru a preveni blocarea proiectelor de interes naţional prin acţiuni abuzive din partea unor ONG-uri, în special în domeniile mineritului, energiei şi infrastructurii critice?
2. Există un inventar oficial sau o bază de date privind ONG-urile care au contestat proiecte cu regim strategic în ultimii 10 ani? Dacă da, în câte cazuri contestaţiile acestora au fost respinse de instanţele de judecată sau au dus la pierderi economice sau întârzieri nejustificate?
3. Intenţionează Guvernul să introducă criterii de transparenţă privind finanţările externe ale ONG-urilor care intervin în proceduri administrative ce privesc obiective industriale strategice, pentru a evita eventuale conflicte de interese şi riscuri la adresa siguranţei naţionale?
4. Consideraţi oportună elaborarea unei legislaţii speciale privind contestarea proiectelor de interes naţional sau strategic, care să impună standarde de expertiză şi răspundere în cazul în care contestaţiile sunt formulate cu rea-credinţă şi conduc la prejudicii semnificative pentru statul român?
   Deputatul Valeriu Munteanu atrage atenţia că astfel de cazuri nu sunt izolate, ci fac parte dintr-o tendinţă mai largă de folosire a unor mecanisme pseudo-civice pentru a bloca dezvoltarea strategică a României, sub pretextul apărării mediului.
   „Este timpul ca statul român să-şi recapete suveranitatea decizională în faţa unor mecanisme oculte care, prin contestaţii sterile şi nejustificate, au ajuns să dicteze agenda de investiţii a ţării. AUR va continua să apere interesele României reale, ale oamenilor care muncesc, care construiesc şi care nu mai vor să fie victimele unui haos administrativ controlat din afară”, a conchis parlamentarul AUR.

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – Deputatul AUR Valeriu Munteanu solicită Guvernului măsuri pentru protejarea obiectivelor industriale strategice de ingerinţele abuzive ale ONG-urilor cu agendă externă appeared first on AUR.

Hotărârea instanţei egiptene din 28 mai 2025 reprezintă un act de o gravitate istorică, un atentat la patrimoniul creştin universal şi o încălcare flagrantă a libertăţii religioase, care ameninţă să stingă un far al spiritualităţii ce luminează de peste 1.500 de ani.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina, ctitorită între anii 527 şi 565 de Împăratul Iustinian I, este cel mai vechi aşezământ monastic creştin locuit fără întrerupere.
Aşezată la poalele Muntelui Sinai, unde Moise a primit Tablele Legii şi a întâlnit Rugul Aprins, mănăstirea păstrează moaştele Sfintei Ecaterina, descoperite în secolul al IX-lea pe vârful Gebel Katherina, şi o colecţie unică de manuscrise, inclusiv Codex Sinaiticus, precum şi icoane din secolele V-VI, neatinse de iconoclasmul bizantin.
Fondată iniţial ca fortăreaţă pentru a proteja un punct strategic al Imperiului Bizantin, mănăstirea a fost construită cu aportul a „o sută de familii de valahi” aduse din Dacia, conform izvoarelor istorice.
De-a lungul istoriei, mănăstirea a rezistat încercărilor timpului datorită protecţiei divine şi a înţelepciunii liderilor politici. În 641, după cucerirea Sinaiului de către arabi, Profetul Mohamed a emis celebrul Ahtiname, un document care obliga musulmanii să apere monahii şi să nu le impună taxe, asigurând continuitatea vieţii monastice. Sub dominaţia otomană, din 1517, mănăstirea şi-a păstrat privilegiile, iar în timpul ocupaţiei napoleoniene (1797-1804), Împăratul Napoleon a reconstruit zidul de nord al mănăstirii, prăbuşit în 1798.
În secolul al XX-lea, statul egiptean a investit în infrastructură, facilitând accesul pelerinilor, astfel încât astăzi peste o mie de vizitatori trec zilnic pragul mănăstirii, atraşi de moaştele Sfintei Ecaterina şi de sacralitatea locului.
România are o legătură profundă cu Mănăstirea Sfânta Ecaterina, înrădăcinată în secole de solidaritate ortodoxă. Încă din secolul al XV-lea, voievozii Țării Româneşti şi Moldovei au susţinut mănăstirea cu donaţii generoase. Petru Rareş (1527-1538) l-a sprijinit pe egumenul Ioachim Valahul, fost stareţ al mănăstirii în 1533.
Alexandru al II-lea Mircea (1576) a ctitorit Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul şi a donat pământuri în Țara Românească. Neagoe Basarab, Petru Șchiopul şi Constantin Brâncoveanu au continuat această tradiţie, ultimul oferind în 1696 un portret de o valoare artistică excepţională, astăzi păstrat în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României.
Doamna Elena Cantacuzino şi spătarul Mihai Cantacuzino, inspiraţi de pelerinajul din 1682, au ctitorit Mănăstirea Sinaia, perpetuând numele Muntelui Sinai pe pământ românesc.
Antim Ivireanu a donat în 1710 un ghid al Sinaiului, iar domnitori precum Ieremia Movilă şi Vasile Lupu au îmbogăţit mănăstirea cu manuscrise şi danii.
Până la secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, mănăstirea deţinea în România opt aşezăminte, numeroase imobile şi peste 50.000 de hectare de pământ.
Decizia autorităţilor egiptene, cu rădăcini într-un litigiu din 2012, iniţiat sub regimul Frăţiei Musulmane, este un act de o cruzime culturală şi spirituală fără precedent.
Sunt contrazise angajamentele Preşedintelui Abdel Fattah el-Sisi, care, în mai 2025, a promis Prim-Ministrului grec Kyriakos Mitsotakis protejarea patrimoniului creştin.
În absenţa unei stări de urgenţă, confiscarea proprietăţilor şi evacuarea monahilor sunt abuzuri care încalcă statutul mănăstirii ca sit UNESCO şi simbol al armoniei interreligioase, găzduind o moschee în incinta sa, folosită de beduinii Jebeliya.
Adresez un apel ferm guvernului egiptean să anuleze această decizie nedreaptă şi să respecte moştenirea Mănăstirii Sfânta Ecaterina ca loc de cult viu.
Exprim profunda mea indignare Excelenţei Sale, Ambasadorul Republicii Arabe Egipt la Bucureşti, şi solicit explicaţii imediate privind intenţiile puterii de la Cairo.
România, ca naţiune ortodoxă cu o istorie de solidaritate cu marile centre creştine, va susţine demersurile diplomatice şi ecumenice pentru salvarea mănăstirii, în colaborare cu partenerii europeni şi Bisericile Ortodoxe.
Chemăm toată comunitatea internaţională să condamne acest act şi să sprijine campania monahilor din Sinai. Mass-media globală, care a păstrat o tăcere suspectă, are datoria de a informa publicul despre această criză.
Creştinătatea nu poate accepta ca un sanctuar care a supravieţuit invaziilor arabe, mameluce şi otomane să fie redus la un exponat turistic. România, ca voce a Ortodoxiei, va lupta pentru ca Mănăstirea Sfânta Ecaterina să rămână un loc de rugăciune şi un simbol al credinţei.

The post Mihail Neamțu – Comunicat de presă – Atacul asupra Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai: un afront la adresa la Ortodoxiei appeared first on AUR.

Ordinul nr. 500 din 23 iunie 2022 vizează aprobarea instrucţiunilor de stabilire a participării sportivilor de performanţă români, la nivel de seniori şi tineret, într-o pondere de minimum 40% din totalul de sportivi participanţi la competiţiile sportive naţionale oficiale ale sporturilor de echipă.
Preşedintele Comisiei, deputatul AUR Ciprian Paraschiv, a prezentat concluziile şedinţei:
„Eduard Novak, fost ministru cu o iniţiativă admirabilă şi, în acelaşi timp, sportiv de etnie maghiară cu tricolorul românesc pe umeri la cel mai înalt nivel al performanţei sportive, a fost prezent alături de noi în cadrul Comisiei şi am putut analiza împreună efectele şi beneficiile acestui proiect. Am fost deosebit de încântat să descopăr că toţi membrii Comisiei au împărtăşit obiectivul de a transforma acest Ordin în proiect legislativ. Și, personal, mi-am asumat ca acest lucru să capete concreteţe până la jumătatea lunii iunie, în paralel cu proiectul de restructurare a Legii 4 care are, în viziunea mea, acelaşi orizont de timp, jumătatea lunii iunie. Tinerii sportivi români au nevoie de oportunităţi pentru desăvârşire şi afirmare, suntem datori să le conferim contextul optim pentru a obţine marea performanţă sportivă în sporturile de echipă. Totodată, e imperios necesar să refacem premisele legăturii directe dintre comunitate şi echipa sportivă care o reprezintă, dar şi pe care o finanţează, în cele mai multe situaţii” .

The post Ciprian Paraschiv – Comunicat de presă – Ședinţă de lucru pentru transformarea Ordinului de Ministru 500/2022 în text de lege şi încurajarea reprezentării sportivilor români în competiţii appeared first on AUR.

În mod contrar Constituţiei României şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, moţiunea simplă depusă împotriva ministrului de externe, Emil Hurezeanu, a fost scoasă abuziv de pe ordinea de zi a plenului, împiedicând dezbaterea democratică şi exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii guvernamentale.
Această decizie nu este una administrativă, ci politică, asumată de Partidul Naţional Liberal, care a ales să protejeze un ministru slab, ineficient şi absent, în loc să apere interesele cetăţenilor români.
„Deşi ne-am fi dorit să auzim clarificări privind politica externă tot mai discreditată a actualei guvernări, PNL a preferat să blocheze dezbaterea. Este, din păcate, o nouă – şi sper, ultima – “golănie” politică la adresa Parlamentului şi a democraţiei. Românii merită transparenţă şi răspundere, nu complicităţi tăcute între partide şi ministere eşuate”, a declarat deputatul Cosmin Corendea, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă.
Ministerul Afacerilor Externe trebuie să răspundă pentru excluderea României din Programul Visa Waiver, pentru pasivitatea în faţa agresiunii diplomatice a Federaţiei Ruse, dar şi pentru absenţa oricărei viziuni strategice în consolidarea parteneriatelor internaţionale.
Refuzul de a permite dezbaterea moţiunii este un atac la adresa principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, dar şi o dovadă de slăbiciune a unei coaliţii care guvernează prin tăcere şi prin ascunderea eşecurilor.
Reconstruim politica externă românească după 18 mai. Cu responsabilitate, transparenţă şi respect faţă de interesele naţionale.

The post Cosmin Corendea – Comunicat de presă – Moţiunea împotriva ministrului Emil Hurezeanu, eliminată ilegal de pe ordinea de zi. Un nou abuz al majorităţii politice appeared first on AUR.

Drepturile de autor şi proprietatea intelectuală reprezintă pilonii esenţiali pentru susţinerea industriilor creative, culturale şi inovative. Ele nu sunt doar concepte juridice, sunt garanţii ale libertăţii de exprimare, ale valorii adăugate şi ale progresului social şi economic.
Într-o eră digitală, unde ideile circulă cu o viteză rapidă, protejarea creaţiei şi inovaţiei devine o prioritate strategică. Respectul pentru proprietatea intelectuală nu este doar o obligaţie legală, ci şi un semn de maturitate civică şi culturală.
Din păcate, în România, aceste domenii sunt adesea tratate cu superficialitate. Lipsa unei strategii naţionale clare, subfinanţarea instituţiilor şi pasivitatea autorităţilor alimentează un climat de nesiguranţă, descurajare şi stagnare.
România are un potenţial creativ extraordinar. De la artişti şi cercetători, la designeri şi antreprenori — generaţii întregi au arătat că pot transforma ideile în valori recunoscute internaţional. Acest potenţial merită susţinut, nu ignorat.
Este timpul să recunoaştem că drepturile de autor şi proprietatea intelectuală sunt fundamentale pentru dezvoltarea durabilă. Să sprijinim creatorii şi inovatorii români, nu doar din respect pentru munca lor, ci şi din responsabilitate faţă de viitorul nostru comun.

The post Ionel Gheorghe – Comunicat de presă – Drepturile de autor şi proprietatea intelectuală – piloni ai creativităţii, dar neglijaţi de autorităţi appeared first on AUR.

Nouă civili nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, peste 70 de oameni au fost răniţi (printre care un copil şi o femeie însărcinată), iar oraşul a fost zguduit de un nou val de teroare, sub ploaia rachetelor unui regim hegemonic.
Aceste acte nu sunt accidente de război. Sunt manifestări ale imperialismului velico-rus, în forma sa cea mai sângeroasă şi dezumanizantă, care continuă să semene moarte şi frică în toată regiunea. Rusia nu vizează doar Ucraina — ea vizează întreaga lume liberă, vizează şi Republica Moldova, şi Europa, şi ordinea internaţională bazată pe reguli.
Totodată, comunitatea internaţională trebuie să continue căutarea unor soluţii diplomatice reale şi foarte durabile, care să ducă la încheierea cât mai grabnică a acestui război nedrept. Orice zi în plus de război înseamnă noi victime, noi suferinţe şi o destabilizare profundă a întregului continent.

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – Mesaj de condamnare al atacurilor barbare ale Federaţiei Ruse asupra Kievului appeared first on AUR.

The post Laura Gherasim – Comunicat de presă – Ziua Internaţională a Romilor appeared first on AUR.