„Ce bine ar fi ca guvernul să își cunoască economia pe care o administrează și parlamentarii să știe pentru cine elaborează legi!

Să nu uităm că scopul ultim al economiei capitaliste este să producă bunăstare, iar țările de succes sunt acelea la care clasa medie este majoritară în societate.

Dacă excludem băncile, societățile de asigurări, fondurile de pensii și de investiții și cooperativele de credit, obținem tabloul economiei „ne-financiare” din România. Pentru a înțelege ce am dat deoparte din rațiuni de tehnică a relevanței, să spunem că intermedierea financiară reprezintă aproximativ 3 până la 3,5% din PIB, dar are o logică de funcționare aparte de restul economiei.

După statistică, putem spune că 40% din economia noastră este controlat de firme străine, 53% de firme private românești și 7% de către stat.

Aveam, la final de 2024, un număr total de 917.000 de companii, care angajau 4.050.000 oameni și aveau o cifră de afaceri totală de 528 de miliarde de euro. Dintre acestea, 1.626 erau companii cu capital majoritar de stat, peste 48.000 erau companii cu capital majoritar străin și peste 863.000 erau companii cu capital privat românesc integral. Peste 94% din companiile din țară sunt cu capital integral românesc, 5,2% sunt companii cu capital majoritar străin și mai puțin de 1% sunt companii cu capital majoritar de stat.

Ei bine, cifra de afaceri realizată de cele 94% din companii care aparțin integral capitalului privat românesc este de 279 miliarde de euro, adică aproximativ 53% din totalul cifrei de afaceri pe economie. Peste 215 miliarde de euro este cifra de afaceri a companiilor străine (cu capital majoritar străin), adică peste 40% din total. Companiile de stat, cu 18 miliarde de euro cifră de afaceri reprezintă aproape 7% din total.

Peste 35 de miliarde de euro reprezintă profitul (profit net -pierdere netă) cumulat al economiei noastre, din care aproape 25 de miliarde de euro provine de la companiile private românești, aproape 8 miliarde de euro de la companiile majoritar străine și 3 miliarde de euro profitul companiilor de stat. Așadar, 71% din profit vine de la companiile private românești, 22% de la companiile străine și 7% de la companiile de stat.

În ceea ce privește piața muncii, 2,7 milioane de angajați lucrează pentru capitalul privat românesc (fix două treimi, 66,7%), 1,07 milioane pentru companiile majoritar străine (peste 26%, puțin peste un sfert) și 200.000 pentru companiile de stat (cam 5% din total).

Așadar, oameni buni, capitalul privat românesc reprezintă, încă, majoritatea din economie, angajează două treimi dintre salariați și produce peste 70% din profitul țării. Companiile majoritar străine au 4 din fiecare 10 euro produși în țară, angajează mai bine de un sfert din salariați, dar declară doar puțin peste o cincime din profit. Statul mai controlează doar 7% din economie, angajează doar 5% din personal, și produce abia 7% din profitul declarat.

Repet: în situația de mai jos nu sunt incluse băncile, societățile de asigurări, fondurile de investiții și de pensii și cooperativele de credit”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Capitalul autohton ține în picioare economia României, dar statul guvernează pentru multinaționalele străine” appeared first on AUR.

Senatorul AUR a subliniat că această măsură de corectitudine fiscală reprezintă un act de respect față de toți contribuabilii români care își achită onest taxele și o barieră în calea subimpozitării mascate a marilor jucători internaționali.

„Prezenta inițiativă legislativă vizează completarea Codului Fiscal, prin definirea noțiunii de agent dependent, concept utilizat în practica fiscală internațională. Această lipsă a generat, în practică, situații în care persoanele juridice nerezidente desfășoară activități economice semnificative în România prin intermediul unor entități locale, fără ca profitul realizat să fie impozitat în mod corespunzător în România. Reglementarea actuală este una restrictivă și nu reflectă realitatea economică.

Codul fiscal condiționează astăzi existența unui sediu permanent de autoritatea formală de a încheia contracte, în timp ce standardele OCDE au evoluat către criterii funcționale, care țin de rolul efectiv în generarea veniturilor. Prin această inițiativă, introducem o definiție modernă a agentului dependent, în linie cu Modelul Convenției OCDE, care are în vedere semnarea nu doar formală a contractelor, ci rolul real în desfășurarea activității economice.

Scopul este unul legitim, respectiv asigurarea echității fiscale. Nu este normal ca venitul să fie generat în România, iar profitul transferat în afara țării, cum avem exemplul recuperatorilor de creanțe, sector în care creanțele sunt deținute, în proporție semnificativă, de entități nerezidente, în vreme ce activitatea efectivă de recuperare este realizată aproape integral în România, prin intermediul unor persoane juridice române afiliate sau mandatate. Deși valoarea economică este generată în România, profitul aferent nu este impozitat pe teritoriul statului român, ca urmare a unei inexistente formale a unui sediu permanent.

În concluzie, vorbim despre un interes necesar pentru protejarea interesului fiscal al statului român și pentru eliminarea unor practici de subimpozitare, fiind o măsură de corectitudine, de aliniere la standardele internaționale și de respect față de contribuabilii care își plătesc corect obligațiile fiscale în România”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Gata cu exportul de profit: Companiile străine și recuperatorii de creanțe trebuie să plătească taxe în România, nu în paradisuri fiscale” appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

Domnului Barna TANCZOS, ministrul Finanțelor

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Cum contribuie la bugetul statului companiile cu capital străin din domeniul telefoniei și cum sunt aceștia inspectați/verificați de către autoritățile fiscale ale statului

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Peste tot în lume activitatea economică în domeniul telefoniei este una deosebit de profitabilă.

Potrivit mai multor informații din presa națională, operatorul de telefonie mobilă Digi raportează profituri din activitate și contribuie, substanțial și onest, cu taxe și impozite pe profit la bugetul de stat al României.

Potrivit acelorași informații, operatori de telefonie cu capital străin, cum ar fi Vodafone, Telecom, Orange raportează an de an, activitate economică în pierdere și, astfel, evită plata impozitului pe profit. În aceste condiții, activând,  declarativ, în pierdere, acești agenți economici nu intră în faliment și nici nu-și suspendă intensa lor activitate economică în țara noastră.

Există suspiciunea rezonabilă că acești agenți economici practică dubla contabilitate, ascunzând profiturile reale pentru a evita plata impozitului pe profit la bugetul de stat. De altfel, un asemenea tip de comportament contabil-fiscal nu este o noutate în țara noastră, mai cu seamă când este vorba despre agenți economici mari și cu participare financiară integrală sau parțială străină.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O informație amplă și exactă, defalcată pe fiecare dintre ultimii 10 ani, privind modul în care și mărimea în care au contribuit la bugetul de stat, prin plata impozitului pe profit, fiecare dintre operatorii de telefonie din țara noastră, ținând cont de rulajele financiare și anvergura lor economică.

2. Dacă în ultimii 10 ani organele și instituțiile de stat cu atribuții în domeniu au efectuat sau nu (iar dacă da, când anume) inspecții fiscale pentru verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale, a respectării prevederilor legislației contabile și fiscale, precum și pentru verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, în cazul operatorilor de telefonie din țara noastră.

3. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, care au fost rezultatele acestor inspecții fiscale și verificări, în sensul constatării iregularităților, ilegalităților și inadvertențelor și abaterilor, precum și care au fost în fiecare caz aparte sancțiunile aplicate conform legislației române.

4. Ce modificări ale legislației a operat sau inițiat Guvernul României, ori intenționează să opereze/inițieze, în vederea limitării și eradicării complete a fenomenului dublei contabilități (în scopul reducerii artificiale a bazei impozitare) și a raportării lipsei de profit sau a unor profituri diminuate de către operatorii de telefonie și alți agenți economici cu capital străin.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Cum contribuie la bugetul statului companiile cu capital străin din domeniul telefoniei și cum sunt aceștia inspectați/verificați de către autoritățile fiscale ale statului appeared first on AUR.