Măsura vine în contextul intenției Guvernului Bolojan de a vinde mai multe companii de stat profitabile invocându-se jaloane din PNRR pe care România nu mai poate să le îndeplinească. Proiectul se bazează pe trei piloni: dreptul statului de a prelua cu prioritate controlul asupra companiilor strategice, obligația de notificare înainte de orice cedare de control și controlul transferurilor către entități străine în sectoare esențiale.

„România NU trebuie să-și vândă companiile de stat și nici să permită preluarea ostilă a acestora. Nu vrem să-i lăsăm pe cei de la Putere să ne vândă prezentul și să ne ipotecheze viitorul. Nu suntem de acord cu privatizări făcute de pe o zi pe alta sau impuse de la Bruxelles sau orice capitală europeană. Avem experiențele traumatice ale anilor ’90 și ale anilor 2000. Legea instituie un drept de preempțiune în favoarea statului român. Adică înainte ca o companie de interes național să treacă în mâini străine, statul are dreptul să spună: stai, eu o cumpăr mai întâi.

Este o formă de suveranism economic. Este modul prin care noi nu mai stăm la mâna altora. Modul prin care putem să ne folosim resursele proprii pentru a ne dezvolta ca țară. Există legi similare în Franța și Germania, în SUA și Japonia, dar și în foarte multe alte țări europene”, a declarat Niculina Stelea, secretar executiv al Senatului României.

Inițiatorii consideră că acest act normativ este de natură să ofere coerență acțiunilor statului român în dezvoltarea unor strategii economice și să creeze pârghii de acțiune în cazul unor crize. Concret, sectoare esențiale (producția și furnizarea de energie, sistemul bancar, transporturile sau telecomunicațiile) ar trebui să rămână sub controlul statului român pentru a preîntâmpina crize și pentru a oferi o direcție de dezvoltare economică.

„Le cer tuturor să-și amintească de momentul invaziei rusești în Ucraina. Prețurile la energie riscau să se tripleze și pe fondul liberalizării promovate de USR și Guvernul Florin Cîțu în 2021. România a stat mai bine decât multe alte state UE. Nu din har divin. Ci pentru că mai dețineam controlul asupra unor companii energetice: Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz etc. Acestea sunt pârghii de stat în sensul cel mai concret al cuvântului. Când le ții în mână, poți supraviețui unei crize. Când le pierzi, ești la mâna altora”, a concluzionat senatorul Stelea.

AUR precizează că inițiativa legislativă prevede și mecanisme de finanțare pentru susținerea companiilor publice, inclusiv împrumuturi convertibile și emisiuni de obligațiuni destinate populației.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „AUR a depus o lege care elimină posibilitatea preluării ostile a companiilor de stat” appeared first on AUR.

„România nu poate vinde Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank și, pe rând, restul activelor strategice ale statului, Transgaz, Portul Constanța, Poșta Română, către fonduri financiare globale, în condițiile în care 70% din sistemul bancar este deja controlat de capital străin, iar poziția investițională netă externă a țării este de aproximativ -60% din PIB. Planul Bolojan-Gheorghiu nu este o reformă. Este următorul capitol dintr-un proces de cedare graduală a controlului asupra economiei naționale, care durează de aproape două decenii.

Cine va cumpăra, de fapt, companiile românești

Conform precedentului listării Hidroelectrica din 2023, peste 60–75% din pachetele puse pe piață vor fi cumpărate de investitori instituționali străini. Statul va încasa rapid sume semnificative, dar va ceda în schimb fluxurile viitoare de dividende, capacitatea de garantare a împrumuturilor publice și pârghiile prin care un guvern român mai poate decide ceva important în propria țară.

Pe scurt, din ordinul de mărime de 20–30 de miliarde de lei de active strategice care ar putea fi listate în următorii doi ani, un volum semnificativ va ajunge sub controlul unor fonduri globale care vor repatria profiturile fără reinvestire substanțială în România.

O coaliție fără legitimitate morală pentru această decizie

Toate marile transferuri de active strategice ale României către capital străin după anul 2000, privatizările Petrom, BCR, Distrigaz, Electrica, Romtelecom, au fost votate sau tolerate de aceleași partide care formează astăzi coaliția de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR. „Opoziția” actuală a PSD față de planul Bolojan este conjuncturală. Același partid a votat în Guvern pregătirea raportului vicepremierului Gheorghiu și a girat memorandumul de blocare a angajărilor în companiile de stat.

Nu am susținut niciodată vânzarea integrală a unui activ strategic românesc și consider că această direcție trebuie oprită.

Poziția mea, în calitate de deputat și membru al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci: NU listărilor în condițiile actuale. DA unui pachet alternativ

Nu mă opun principiului listării la bursă a unor companii de stat. Mă opun modului în care această operațiune este construită astăzi, fără măsuri prealabile de echilibrare a capitalului autohton. Solicit oprirea imediată a tranzacțiilor anunțate și deschiderea unei dezbateri publice pe alternativele credibile.

În acest sens, am pregătit un pachet alternativ structurat, compatibil integral cu cadrul european, care include:

1. renegocierea jaloanelor PNRR care impun listările obligatorii, procedură permisă de regulamentul european în condițiile macroeconomice actuale ale României

2. plafonarea deținerilor de capital extern în sectoarele strategice, energie, infrastructură critică, apărare, telecomunicații, pe modelul aplicat în Franța, Germania, Italia și Polonia

3. constituirea unui Fond Suveran de Investiții Românesc autentic și stimularea unui Pilon III autohton, ca instrumente de consolidare a capitalului românesc

4. audit independent al fluxurilor de dividende externalizate de companiile cu capital majoritar străin în ultimii zece ani

5. reformă instituțională a Serviciului Român de Informații și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pe linia apărării suveranității economice

România nu este de vânzare la prețul de lichidare al acestei coaliții

Companiile strategice ale României sunt patrimoniul națiunii, nu marfa de lichidare a unei coaliții care și-a epuizat legitimitatea. România are nevoie de o decizie strategică clară: rămâne o piață de desfacere și o sursă de randament pentru capitalul global sau devine un stat care își construiește propriile instrumente de acumulare, investiție și control economic. În acest sens, voi susține în Parlament și în cadrul Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci acest pachet de măsuri, pe care îl propun ca bază de lucru pentru o dezbatere reală privind protejarea capitalului românesc”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Guvernul Bolojan vinde ancora în mijlocul furtunii” appeared first on AUR.

Potrivit proiectului, în situațiile în care statul nu mai deține acest prag, cum este cazul Electrica, orice decizie care implică modificări de peste 5% din patrimoniul companiei va necesita aprobarea explicită a acționarului care reprezintă statul român.

„Noi vom depune două proiecte de lege. Un proiect de lege bazat pe o idee și o construcție a domnului profesor Piperea privind blocarea preluărilor ostile a acțiunilor companiilor deținute majoritar de stat și al doilea, care a fost gata chiar astăzi, privind limitarea deținerilor private la companiile cu capital majoritar de stat.

Companiile de stat din zona de infrastructuri critice vor deține sau vor avea, acolo unde deja acest lucru nu mai este posibil, va fi instituită regula acordului obligatoriu al acționarului stat român pentru înstrăinarea sau schimbarea oricăror părți din patrimoniu care depășesc 5% din valoarea totală a patrimoniului.

Deci nu va mai fi posibil, ca în cazul OMV Petrom, de exemplu, închiderea unor rafinării”, a explicat Petrișor Peiu.

Potrivit inițiatorilor, în lipsa unor praguri minime clare, statul român a pierdut în timp controlul asupra unor sectoare strategice, prin diluarea participațiilor în urma majorărilor de capital sau a modificărilor acționariatului.

Proiectul nu interzice participarea capitalului privat, dar introduce reguli stricte. Astfel, investițiile private în companiile strategice ar urma să fie posibile doar prin: majorări de capital social prin emiterea de noi acțiuni; obligațiuni convertibile în acțiuni.

”Singurele cazuri în care vor fi dețineri private noi la companiile cu capital majoritar de stat sunt cazurile în care se va face majorare de capital prin emisia de noi acțiuni sau când se vor emite obligațiuni convertibile în acțiuni.
Deci, acolo unde este nevoie de lichiditate, statul poate să emită noi acțiuni pe care le pot cumpăra entități private. Dar atenție, în proiectul nostru de lege avem următoarele două condiții. Prima: jumătate din acțiunile nou emise să ajungă către investitorii de retail, adică către cetățenii români, și încă 30% să ajungă obligatoriu la fonduri de investiții care au peste 90% din activele fondurilor deținute în România. Și mă refer, în primul rând, la fondurile de pensii. Numai în aceste condiții vor putea aceste companii să emită acțiuni noi pentru a atrage lichiditate”, a declarat Petrișor Peiu.

Totodată, AUR propune instituirea unui prag de două treimi din drepturile de vot pentru stat, considerat esențial pentru adoptarea deciziilor majore în adunările generale ale acționarilor.

De asemenea, proiectul introduce explicit un drept de veto al statului pentru operațiuni care afectează peste 5% din patrimoniul companiilor strategice, inclusiv la nivelul filialelor acestora.

Inițiativa legislativă a AUR vine pe fondul criticilor apărute în spațiul public la adresa planurilor guvernamentale privind listarea unor companii de stat la bursă.

Reprezentanții AUR susțin că anunțurile recente ale Executivului reprezintă mai degrabă o campanie de marketing decât o strategie economică reală.

„Cum s-a creat această situație legată de companiile românești? Din faptul că, pe 30 iunie 2026, adică peste două luni și zece zile, trebuie îndeplinit un jalon din PNRR, conform căruia trebuia rezolvată situația a trei companii aflate în imposibilitate de a mai continua și trebuia asigurată listarea a 15% din Hidroelectrica, din cele 80% acțiuni pe care le deține statul.

În primul rând, faptul că se vine cu două luni și zece zile înainte de expirarea acestui jalon de către un vicepremier care este plătit de foarte mult timp să se ocupe de aceste companii ne arată haosul care se întâmplă la guvern și cum lucrează guvernul.

În al doilea rând, trebuie spus că această situație a fost tratată cu o foarte mare superficialitate și este absolut ridicolă lista făcută de guvern. Se propune listarea la bursă a unor companii care sunt deja listate, cum ar fi Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica”, a mai spus Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

Inițiatorii susțin că legea propusă de AUR va avea efecte pozitive în ceea ce privește impactul economic, precum creșterea stabilității economice, consolidarea securității energetice și a transporturilor, reducerea vulnerabilității la șocuri externe, creșterea încrederii investitorilor.

În plan social, măsura reprezintă o formă de patriotism economic modern, menită să protejeze interesele generațiilor viitoare și să întărească încrederea cetățenilor în stat.

Proiectul urmează să intre în dezbatere parlamentară.

The post AUR propune o lege pentru protejarea infrastructurii critice: statul să dețină minimum două treimi din companiile strategice appeared first on AUR.

Petrișor Peiu a subliniat că actuala guvernare a adăugat pe lista reformei companii care nu există.

„Guvernul se face că reformează. (…) O listă amestecată în care apar companii care practic nu mai există, cum ar fi SNCFR SA.

SNCFR SA a rămas din 1998 un simplu birou cu trei angajați. Societatea de Administrare a Activelor Feroviare, alt birou cu patru angajați, Societatea de Administrare a Activelor Turistice din Sistemul Feroviar, altă companie care practic este deja în faliment, apare pe această listă, nu știm de ce. Societatea Telecomunicației CFR, la care Adunarea Generală a Acționarilor a decis deja fuziunea cu CFR Marfă, iarăși nu înțelegem ce caută pe această listă.

Societatea Electrocentrale Grup SA, care nu mai deține, practic, decât un mic parc fotovoltaic undeva în județul Brăila și două terenuri acolo, societate care are anual o cifră de afaceri de 5 milioane de lei cu o pierdere de peste 3 milioane de lei și jumătate. (…)

Cu alte cuvinte, ceea ce vreau să spun încă o dată este faptul că Guvernul simulează această reformă. Întocmește o listă de 17 companii, în care companiile care pot fi efectiv restructurate sunt câteva. Vorbim de TAROM, de Metrorex, de CFR Călători și de compania CFR SA, plus Electrocentrale București SA, ELCEN, care este o companie dependentă de plata de la Termoenergetica.

Există o datorie importantă pe care Primăria Capitalei o are către Termoenergetica și Termoenergetica către ELCEN, undeva în jur de 1,5-1,6 miliarde de lei. Și iarăși această companie nu știm ce caută pe această listă.

Ultima companie care nu are ce căuta pe o astfel de listă este CFR Marfă SA, la care s-a hotărât de mult lichidarea și Guvernul a luat activele de la compania respectivă și le-a mutat la altă companie, Carpatica Feroviar, care este noua CFR Marfă. Mai așteaptă Guvernul acum doar avizul Comisiei Europene pentru această operațiune.

Dintr-o listă de 17 companii de restructurat, practic se poate lucra, poate fi îmbunătățită activitatea la șase dintre ele, restul sunt companii care nu mai există de mult și credem că este un afront la adresa situației economice actuale, faptul că Guvernul, noul viceprim-ministru, doamna Gheorghiu Oana, își începe activitatea cu o minciună și cu o simulare a procesului de reformă”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Guvernul Bolojan simulează reforma companiilor de stat cu o listă de 17 companii, dintre care doar câteva pot fi restructurate” appeared first on AUR.

„Conform datelor oficiale publicate de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice și analizate de presă, membrii Consiliilor de Administrație din instituțiile publice primesc între 10.000 și 70.000 de lei pe lună, sume uriașe pentru o țară în care milioane de cetățeni abia își plătesc facturile.

• La ROMATSA, fiecare membru al Consiliului de Administrație primește 70.000 de lei lunar.
• La Compania Națională de Aeroporturi București, 69.000 de lei.
• Monitorul Oficial oferă 47.000 de lei pe lună pentru fiecare membru CA.
• Iar Loteria Română îi plătește pe șefii ei mai bine decât Nuclearelectrica, care produce energie nucleară!

În același timp, jumătate dintre români trăiesc la sat, mulți fără canalizare, fără spitale și fără școli funcționale. România se golește, satul românesc moare, dar birocrații prosperă.

Cum e posibil ca Registrul Auto Român, o instituție cu servicii plătite din buzunarul oamenilor, să ofere 30.000 de lei lunar membrilor CA — la fel ca o companie farmaceutică precum Antibiotice Iași?

Cum e posibil ca un director de autoritate să câștige 110.000 de lei pe lună, în timp ce profesorii, medicii și polițiștii abia ating 6.000?

Aceasta nu este performanță economică. Este abuz legalizat.

Este clientelism de stat, susținut de o rețea politică care își răsplătește oamenii fideli cu sinecuri grase, în timp ce românii cinstiți sunt umiliți de scumpiri și taxe.

Domnilor guvernanți,

România nu are nevoie de „consilii” care doar aprobă, ci de oameni care produc valoare!

România nu are nevoie de directori care stau în birouri luxoase, ci de profesioniști care fac economie reală!

Ca reprezentant al românilor in Parlament solicit un audit complet și transparent al tuturor companiilor de stat și limitarea indemnizațiilor CA la maximum de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Orice altceva este furt din banii publici, ascuns sub semnătura legii. România nu poate fi o țară cu sate moarte și consilii de milioane! Nu putem cere sacrificii poporului și lux celor puțini! A venit timpul ca banii publici să lucreze pentru cetățean, nu pentru privilegiile celor puși pe funcții politice! A venit timpul ca statul să servească poporul, nu să-l jefuiască legal!

Românii nu cer mult — cer doar dreptate, echitate și respect pentru munca lor.

Iar noi, cei din Alianța pentru Unirea Românilor, le vom da vocea pe care ceilalți le-au furat-o.

Destul cu sinecurile! Destul cu risipa!

România trebuie să fie a românilor, nu a celor conectați la buget!”, a declarat deputatul AUR Sorin Muncaciu.

The post Sorin-Titus Muncaciu (deputat AUR): „Cei de sus trăiesc regește, România muncește pe minimul pe economie!” appeared first on AUR.

Vorbim de trei instituții care au încasat sume imense de la bugetul de stat, șefii lor fiind plătiți cu zeci de mii de euro lunar, în timp ce abuzurile și cazurile pe care trebuiau să le ancheteze au fost acoperite, în liniște, sub preș. 

Ce au tăiat, de fapt? Doar niște posturi neocupate, iar bonusurile au fost amânate. Nimic care să reducă risipa astfel încât să se resimtă la bugetul de stat. Salariile rămân în continuare nejustificat de mari. Președintele ANCOM, chiar și după tăieri, va fi remunerat cu un salariu similar omologilor săi din Franța. 

Restructurările nu au nici cap, nici coadă, și nici nu există un plan clar pentru a monitoriza, cu regularitate, performanța instituțiilor. 

Adevărata reformă ar fi însemnat desființarea sinecurilor, reorganizarea autorităților sub o singură structură de reglementare, cu criterii clare de competență, salarii raportate la performanță și o componentă reală de control, coordonată, transparentă și independentă de influențele politice. Dar nu am văzut asta. Guvernul, din nou, a preferat să mimeze reforma, cu tăieri simbolice care să dea bine la televizor. 

ASF, ANRE și ANCOM vor fi mufate la robinetul banilor publici și în 2026, ca apoi parlamentarii puterii să se întrebe mirați cum de avem deficit bugetar excesiv în creștere în ciuda majorării taxelor pe spinarea populației. 

Cine răspunde pentru falimentele din asigurări, care au lăsat milioane de români fără protecție și au prăbușit încredere în piață? Cine răspunde pentru debandada din energie, pentru facturile uriașe și pentru liberalizarea făcută la întâmplare?  

Cu siguranță niciunul dintre acești „reglementatori” de lux, atât timp cât vor fi protejați de actuala clasă politică, ci dimpotrivă, vor fi recompensați cu sporuri, prime și salarii de zeci de mii de lei, cât de curând”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu. 

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Uite reforma, nu e reforma! Vătafii și nababii din companiile de stat ASF, ANRE și ANCOM au scăpat și astăzi de austeritatea Guvernului Bolojan” appeared first on AUR.

Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Companiile din portofoliul Ministerului Economiei cu probleme financiare

Stimate domnule Ministru,

Știm foarte bine că, din păcate, statul român nu a fost cel mai bun administrator al propriilor resurse, dovadă fiind companiile de stat căpușate cu sinecuri, neprofitabile, pline de datorii mereu reeșalonate, atunci când nu se află în faliment.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți care sunt companiile aflate în portofoliul ministerului pe care îl conduceți cu grave probleme financiare, cum veți rezolva această situație și în ce orizont de timp, precum și ce programe concrete veți lansa pentru a susține dezvoltarea antreprenorială.

De asemenea, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați care este suma totală provenită din fonduri europene și prin PNRR pe care au atras-o companiile aflate în portofoliul instituției pe care o conduceți.

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Companiile din portofoliul Ministerului Economiei cu probleme financiare appeared first on AUR.