„Avem o primă confirmare a faptului că așa-zisul „comitet pentru legile justiției” are o problemă în ceea ce privește legalitatea, dar și competențele executive ale acestuia, raportat la hotărârea ÎCCJ de suspendare a efectelor Deciziei nr. 574/19.12.2025 – prin care a fost înființat acest Comitet.

Înființarea comitetului ca o structură consultativă, aflată în coordonarea Primului-ministru, cu atribuții de analiză și formulare de propuneri în materia legilor justiției, a ridicat serioase semne de întrebare în spațiul public, iar faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus suspendarea efectelor acestui act administrativ, până la soluționarea cererii de anulare pe fond, este un semnal juridic și instituțional important.

În mod evident, există un exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, aspect inacceptabil într-un stat de drept.

Reforma justiției se face prin mecanisme constituționale, respectiv prin modificări legislative concrete, asumate în Parlament – ca unică autoritate legiuitoare, cu expuneri de motive serioase, studii de impact și respectarea Constituției, iar nu prin decizii administrative care încearcă să ocolească traseul firesc al legii.

Justiția trebuie să rămână în afara sferei de influență a unor formule administrative create prin voința vremelnică a dlui. Bolojan, mai ales atunci când acestea riscă să interfereze cu autoritatea constituțională a instituțiilor chemate să garanteze independența sistemului judiciar.

Criticile formulate anterior și de alți profesioniști ai dreptului, privind ambiguitatea instituțională, lipsa de transparență și lipsa unei fundamentări legale clare, se dovedesc astăzi cu atât mai relevante.

Ca avocat și senator, consider că orice discuție serioasă despre legile justiției trebuie purtată în limitele Constituției, cu respectarea strictă a separației puterilor în stat și a exigențelor de legalitate administrativă.

Nu poți pretinde că aperi independența justiției, în timp ce creezi structuri a căror legitimitate juridică este ea însăși contestată în instanță și suspendată de instanța supremă.

Decizia ICCJ nu tranșează încă fondul cauzei, dar arată că există o problemă reală, serioasă și actuală, iar, într-o materie atât de sensibilă precum organizarea și funcționarea justiției, improvizația instituțională nu este acceptabilă.

Constituirea grabnică și netransparentă a acestui Comitet de către Primul-ministru în vederea unei pretinse reforme a justiției, fără a avea în vedere rolul esențial al Consiliului Superior al Magistraturii ca organ independent care veghează la funcționarea corectă a sistemului judiciar, reprezintă o gravă ingerință a executivului în problemele justiției. Statul de drept se consolidează prin respectarea legii, nu prin Comitete”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Decizia ÎCCJ demască abuzul de putere al lui Ilie Bolojan în tentativa de control asupra justiției” appeared first on AUR.

AUR constată că după 10 luni de la închiderea școlilor și la 6 ani de la anunțarea programului prezidențial „România educată”, o mare parte dintre elevii din țară se află practic în situație de abandon școlar. Formațiunea atrage atenția că „învățământul online” pe care guvernul l-a impus fără justificare în toată țara se desfășoară, în multe locuri, doar pe hârtie și că statisticile oficiale, care arată o prezență de 70% la cursurile online, nu se verifică în realitate. De asemenea, după aproape un an, achizițiile de aparatură nu s-au finalizat sau nici măcar n-au început, iar acolo unde au fost totuși făcute, aparatura este insuficientă sau de proastă calitate.

„Copiii României sunt cobaii unor politicieni care iau decizii după ureche privind educația acestora. Închiderea școlilor și înlocuirea învățământului printr-un surogat au efecte catastrofale. Copiii sunt puternic afectați de lipsa socializării, mulți dintre ei depresivi, randamentul este scăzut, iar actul educational, lipsit de calitatea și eficiența pe care legea le solicită în mod imperativ. Numeroși elevi din medii defavorizate primeau la școală o masă caldă și sprijin emoțional, de care acum sunt lipsiți. Copiii cu cerințe educaționale speciale înscriși în școlile de masă sau în școli speciale se află în situații dramatice, adesea în imposibilitate, din cauza limitărilor fizice, de a urma cursurile online. Cerem Guvernului să ia decizii în interesul românilor, nu în interesul calcului politic, și să redeschidă, după modelul altor state aflate în situații epidemiologice chiar mai grave decât a României, cel puțin grădinițele și școlile primare și gimnaziale, cu excepția situațiilor bine justificate, cum ar fi existența unor focare de infecție”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

The post AUR CERE GUVERNULUI REDESCHIDEREA DE URGENȚĂ A ȘCOLILOR appeared first on AUR.