Delegația a avut întâlniri cu membrii relevanți ai Fundației „Nicolae Iorga” din Saranda (Pano Bakalli, Franc Bakalli), cu reprezentanți ai aromânilor din Sqepur (Arben Tahanasi) și Girokastru (Gjirokastër), cu reprezentanți ai Asociației culturale „Aromânii din Albania”, filiala Corcea (Korçë) (Mirela Veriga, Vilma Koça) și filiala Elbasan (scriitorul Andon Kristo), cu preotul bisericii aromâne din Corcea (părintele Andrea Zhurka), iar la Moscopole cu preotul bisericii „Sfântul Nicolae” (părintele Toma), precum și cu autorități locale (Oltion Çaçi, primarul din Saranda), cadre didactice de limbă română/dialect aromân, reprezentanți ai presei de limbă română și cu ambasadorul României în Albania, Octavian Șerban.

Delegația senatorilor români a depus coroane de flori la bustului istoricului Nicolae Iorga din Saranda, fiind prezent și primarul Sarandei, și la bustul preotului Haralambie Balamace din Corcea, în prezența comunității aromâne din localitate.

În cadrul discuțiilor de la sediul Ambasadei României la Tirana, ambasadorul Octavian Șerban a dat asigurări că în câteva zile va fi recuperată „Casa Iorga” de la Saranda, proprietate a statului român.

În discuțiile avute la Saranda, Corcea și Elbasan, membrii comunității aromâne/românești au reclamat următoarele:

• Lipsa burselor identitare acordate de statul român pentru elevii și cadrele didactice care învață sau predau dialectul aromân/limba română. Fără aceste burse identitare – ca formă minimă de sprijin – învățământul în dialectul aromân riscă să rămână fără elevi și să dispară, iar cadrele didactice să își piardă interesul pentru activitatea de predare;
• Necesitatea înființării de grădinițe, clase și școli în care să se predea dialectul aromân și limba română literară. Se solicită susținerea financiară din partea Guvernului României și demersuri de negociere cu autoritățile albaneze competente, în vederea introducerii predării dialectului aromân și a limbii române literare în școlile publice din zonele locuite de aromâni;
• Acordarea cetățeniei române tuturor aromânilor din Albania care o solicită, comunitatea semnalând existența unor probleme serioase privind motivele invocate de autoritățile române în respingerea cererilor;
• Refuzul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de a acorda burse identitare elevilor școlilor aromâne din Selenița și Sqepur, fapt ce pune în pericol existența acestor școli;
• Susținerea financiară pentru Asociația culturală „Aromânii din Albania”, filiala Corcea, în vederea reconstrucției clădirii în care a funcționat școala „Papa Lambru Balamaci” și unde a fost înființat paraclisul bisericii aromâne „Sf. Sotir” (Schimbarea la Față);
• Finanțarea mass-mediei în dialectul aromân, prin înființarea unor posturi de radio și televiziune și prin susținerea emisiunilor în dialect difuzate de diverse posturi locale sau naționale din Albania;
• Sprijin financiar pentru construirea de biserici ortodoxe în localitățile cu comunități aromâne relevante, în care slujbele să fie oficiate în dialectul aromân;
• Intervenția agresivă a statului grec, care racolează membri ai comunității aromâne pentru a-i determina să se declare greci/vlaho-eleni, oferind cetățenie, drept de muncă și pensii de aproximativ 350 euro;
• Lipsa de cooperare semnalată de unii reprezentanți ai comunității în relația cu ambasadorul României la Tirana.

Vizita delegației a fost reflectată de televiziunea de stat din Albania și de radioul din Corcea.

Minoritatea aromână/română din Republica Albania este estimată, potrivit comunității, la 300.000–400.000 de persoane. Recensămintele oficiale au consemnat însă doar 8.266 de persoane (2011) și 2.459 de persoane (2023), cifre contestate atât de Comisia Europeană, cât și de comunitate.

”Obiectivul vizitei noastre a fost unul clar, de a ne interesa de soarta aromânilor de aici. Avem o comunitate mare de aromâni în Albania și ne bucură foarte mult că statul albanez a recunoscut-o și să aflăm că autoritățile au o relație bună cu aromânii. Vom face tot ce ține, legal, de noi pentru a instaura burse pentru copii încă de la grădiniță și școală, cât și pentru profesori, și, construcția de grădinițe și școli în satele în care populația estre preponderent armânească și au nevoie de învățământ, de cultură, de istorie pentru a nu-și pierde identitatea”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „România are datoria să apere identitatea aromânilor din Albania și să răspundă urgent problemelor semnalate de comunitate” appeared first on AUR.

„Puțina presă românească din Ucraina trage din nou un semnal de alarmă privind situația extrem de gravă a învățământului în limba română, iar reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale acestor acțiuni ale autorităților ucrainene.

Deși oficial continuă să fie clasificate ca instituții cu predare în limba română, majoritatea acestor școli predau peste jumătate din disciplinele de studiu în ucraineană. Limba română rămâne prezentă doar la nivel declarativ, generând ceea ce specialiștii numesc un „dublu standard educațional”.

Această situație creează un paradox administrativ: pe de o parte, autoritățile raportează funcționarea școlilor cu limba română de predare, pe de alta, elevii învață o bună parte din obiecte în ucraineană, reclamă presa românească de la Cernăuți”, a subliniat Cristina Dumitrescu.

Reprezentanții românilor avertizează că modificările actuale vor genera asimilarea lingvistică și culturală ireversibilă a tinerilor.

„Dacă pe documentele oficiale școlile rămân românești, dar în sălile de clasă disciplinele se predau în ucraineană, asistăm la dispariția treptată a identității noastre sub ochii noștri”, declară reprezentanții comunității românești, citați de presa de la Cernăuți.

„AUR condamnă, de asemenea, instrumentarea unor atitudini antiromânești atunci când măsuri elementare de păstrare a limbii române în orașul Cernăuți se implementează timid de către instituții de învățământ.

Reamintim ajutorul militar, logistic, umanitar și politic uriaș pe care populația României îl dă Ucrainei de mai mulți ani. Iar în schimbul acestui ajutor, ce primim? Mesaje ca cele de mai jos:

• „E o nebunie cu româna asta… Pregătiți Cernăuțiul pentru separatism? Mai bine a doua limbă să fie engleza sau spaniola.”
• „Iată, separatismul a ajuns la Cernăuți. Așteptăm eliberatorii cu arme, din nou ocupația orașului.”
• „N-am terminat cu rusificarea și deja începeți cu românizarea populației! Nu v-a fost destul Donbasul???”

Acestea sunt doar câteva dintre mesajele antiromânești preluate de presa de la Cernăuți.

Cerem Administrației Prezidențiale și Guvernului României, prin Ministerul de Externe, o reacție fermă față de autoritățile de la Kiev și le reamintim că lipsa acestei reacții, observate de-a lungul vremii în situații asemănătoare, înseamnă complicitate la asimilarea numeroasei comunități românești din statul vecin și nerespectarea Tratatului de bază dintre România și Ucraina, precum și a instrumentelor internaționale privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale la care Ucraina este parte”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR și președinte al comisiei pentru românii de pretutindeni.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Strigăt de ajutor pentru românii din Ucraina! Autoritățile de la București, complice cu cele de la Kiev, în asimilarea celor jumătate de milion de români din Ucraina” appeared first on AUR.

“Potrivit informațiilor din spațiul public, din 32 de licee cu predare în limba română din regiunea Cernăuți , vor mai rămâne doar patru! Reforma învățământului din Ucraina lovește grav în comunitatea de români. Guvernul de la Kiev își dorește să intre cât mai repede în Uniunea Europeană, dar nu respectă minoritățile din țară. Vorbim despre un atac grav la identitatea unei comunități care a supraviețuit ocupației sovietice, deportărilor și comunismului, dar care astăzi este sacrificată, fără ca nimeni de la București să aibă ceva de obiectat.
Unde este Ministerul de Externe? Unde este reacția președintelui interimar Ilie Bolojan sau a Guvernului PSD-PNL-UDMR? Așteaptă aprobarea Bruxelles-ului ca să apere comunitatea românească? Românii care locuiesc în Ucraina sunt parte din sufletul acestei națiuni, iar identitatea lor trebuie protejată!

Constatăm cu multă îngrijorare și că în prezent pe rolul instanțelor de contencios administrativ din Ucraina se află dosarul nr. 640/8013/21 intentat de 10 școli din regiunea Odesa, în contradictoriu cu Ministerul Educației și Științei din Ucraina, având ca obiect obligarea acestuia din urmă de a aproba limba română în procesul de învățământ, în locul așa-zisei „limbi moldovenești”, ceea ce confirmă continuitatea politicilor sovietice ale Kievului, de agresiune și manipulare identitară contra minorității române.

În contextul în care în viitoarea ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată de președintele interimar Ilie Bolojan se va discuta despre „Poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina”, Alianța pentru Unirea Românilor solicită luarea în discuție a modului în care autoritățile ucrainene tratează numeroasa comunitate românească din Ucraina, neținând cont de tratatul bilateral sau de reglementările Consiliului Europei din care Ucraina face parte.

Nu este pentru prima oară când AUR solicită autorităților române să intervină pentru protejarea comunității de români din Ucraina. Conform semnalelor repetate trase de presa din România, dar și de presa de limba română din Ucraina, readucem în atenția CSAT măsurile luate de autoritățile ucrainene pentru limitarea drastică a numărului de unități de învățământ în care se învață în limba română, dar și refuzul recunoașterii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, ca persoană juridică ucraineană, măsuri din care transpare clar intenția autorităților de la Kiev de asimilare a celor circa jumătate de milion de români din Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, Maramureșul istoric, dar și din restul teritoriului Ucrainei.

Parcursul european al Ucrainei înseamnă inclusiv respectarea drepturilor minorităților, condiție esențială pentru integrarea europeană. România are nevoie de garanții clare că reprezentanții comunității românești își pot păstra limba, credința și identitatea.
AUR solicită ca CSAT să își respecte mandatul constituțional și să trateze cu maximă seriozitate aceste probleme. Datoria CSAT este să ia în considerare interesul național românesc în contextul „procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina”, România sprijinind astfel democratizarea Ucrainei și respectarea de către aceasta a normelor europene în materie de drepturi ale minorităților naționale, condiție esențială în procesul de integrare europeană invocat în permanență de către autoritățile de la Kiev.

România nu poate rămâne indiferentă atunci când vine vorba despre respectarea drepturilor comunităților românești din afara granițelor!”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR și președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni.

The post Cristina Dumitrescu, senator AUR, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni : “Cerem respectarea drepturilor comunității românești din Ucraina!” appeared first on AUR.