În acest context, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale garantate de Constituția României și a subliniat că lipsa unor explicații oficiale accentuează suspiciunile legate de acest proces.

„Așa cum bine știți, în decembrie 2024 au fost anulate alegerile prezidențiale. Alegeri care ar fi însemnat ca poporul să decidă cine să îl conducă. Aceste drepturi sunt consfințite de Constituția României. Este dreptul de a fi ales și dreptul de a alege.

Având în vedere că au fost invitate toate instituțiile statului implicate, însă niciun reprezentant din partea acestora nu a binevoit să se prezinte în fața parlamentarilor, deși au fost adresate întrebări cu mult timp înainte și au fost solicitate răspunsuri, fac mențiunea că acest demers nu este condiționat doar de prezența instituțiilor statului.

(…) În cazul în care vor continua acest tip de opacizare, acest tip de sfidare la adresa cetățeanului român, vom face sesizări penale, vom solicita comisie de anchetă, vom solicita anchetă parlamentară, vom epuiza toate mecanismele care ne-au fost puse la dispoziție, cu un singur scop, acela de a afla adevărul.

Avem ONG-uri care au susținut acest demers. Am văzut poziționări în spațiul public care susțin acest demers. Avem cetățenii de partea noastră. (…) Așa cum bine știți, am mai făcut o solicitare pentru deschiderea unei anchete parlamentare, însă partidele care sunt astăzi la putere au respins acest demers. Atât înțeleg acești parlamentari. Așa au înțeles să-și îndeplinească contractul pe care l-au semnat cu cetățenii, iar aceasta este adevărata formă de respect pe care o arată față de oameni: zero!”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și pentru petiții din Senatul României, senatorul AUR Nicolae Vlahu, a evidențiat contrastul dintre absența instituțiilor publice și implicarea activă a societății civile și a experților în drept constituțional și electoral pe parcursul celor cinci zile de audieri.

„Știți foarte bine că au avut loc cinci zile de audieri în cadrul acestui eveniment. Cu părere de rău ați constatat, la fel ca noi, lipsa instituțiilor publice de la întâlnirea cu Parlamentul. (…) Am văzut însă o atitudine benefică din partea societății civile, precum și a experților juriști și în drept electoral.

Știm foarte bine că această chestiune a condus la o polarizare a societății, dar cu siguranță toți cetățenii doresc să se clarifice situația și să se afle adevărul în privința anulării alegerilor, fiindcă au fost anulate, efectiv, peste nouă milioane de voturi.
Este inadmisibil! (…) Dacă ar fi spus cineva acum doi ani că s-ar putea anula niște alegeri prezidențiale, toți am fi spus că este o teorie a conspirației, că nu ar fi posibil așa ceva. Și iată că trăim astăzi acel moment în care democrația a primit o lovitură atât de mare încât ne-a aruncat într-un regim hibrid.

Vreau să știți că s-au făcut foarte multe acțiuni în ceea ce privește anularea alegerilor, de la acțiuni parlamentare, proteste stradale, (…) solicitări de anchete parlamentare. Au fost cei de la Comisia de la Veneția, comisia raportoare, care să verifice situația, unde ne-am prezentat și am expus punctul nostru de vedere în ceea ce privește alegerile. (…) Au venit și cei de la OSCE să verifice situația ca urmare a anulării alegerilor. Demersuri se fac, cel puțin de către cei interesați”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

În cadrul audierilor, europarlamentarul Diana Iovanovici Șoșoacă a susținut că Biroul Electoral Central și-a depășit atribuțiile legale prin respingerea candidaturii sale și că reluarea procesului electoral este nejustificată, în condițiile în care hotărârile Curții Constituționale arată că alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 sunt considerate aceleași.

„Biroul Electoral Central, deși nu are această competență, se subrogă Curții Constituționale și îmi dă interdicție și mie, și candidatului Călin Georgescu, deși nu avea dreptul să facă asta. Evident că am contestat și m-am dus la Curtea Constituțională cu o contestație, pentru că hotărârile BEC se contestă la Curtea Constituțională.

Am vrut să văd și eu: sunt interzisă pe viață sau nu? Ce spune onorata Curte Constituțională? Ce spune? «Doamnei Șoșoacă i-a fost analizat comportamentul pentru alegerile prezidențiale din 2024, care sunt aceleași alegeri prezidențiale și în 2025».

Poftim? Păi, dacă sunt aceleași în 2025, de ce a trebuit să mai adunăm o dată semnături? De ce a trebuit încă o dată campanie electorală? Păi, dacă ai anulat alegerile acelea pentru că a fost imixtiune străină, abureală, a fost imixtiune a serviciilor, de ce începi o nouă rundă de alegeri? Că am aici Hotărârea Curții Constituționale care spune că sunt aceleași alegeri prezidențiale, păi atunci trebuia să se continue.

Hotărârea nr. 22/2025 privind contestațiile formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025, privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.

Păi, deja aveți, dragii mei colegi din Parlament, prin această hotărâre vi se arată că alegerile prezidențiale din 2025 sunt lovite de nulitate absolută. Trebuiau să participe aceiași candidați din 2024.

Păi, tu ai anulat turul doi, spunând că au fost imixtiuni externe. Păi, continuă! Ceea ce înseamnă că în 2025 am avut turul 3 și turul 4, care nu sunt menționate și nu sunt acceptate de Constituția României. În schimb, Curtea Constituțională a României a trecut peste aceste dispoziții, peste toată legea, și a dat girul unor alegeri lovite de nulitate absolută.

De ce și-a permis Curtea Constituțională așa ceva? Pentru că a existat momentul 5 octombrie 2024, momentul în care au anulat candidatura unui om, deși nu era condamnat de vreo instanță de judecată, pe criterii de articole de ziar. Evident, presa care este a Puterii, asta e, ce să facem. Și suntem în Kafka, pentru că avem un președinte neconstituțional, ilegal.

Iertați-mă, din 2023 vă spun că Nicușor Dan va fi președintele României. Toată lumea m-a făcut nebună. Se știa că va fi președintele României. De ce? Pentru că nu noi alegem! Ei ne pun președinți! Se știe foarte clar că în anul 2000 Vadim Tudor a ieșit președintele României cu 57%. Iar voturile lui au fost găsite la gropile de gunoi. Au fost filmate de presă, de toți. A anchetat cineva? Nu!”, a declarat europarlamentarul Diana Iovanovici Șoșoacă.

După cinci zile de audieri publice, concluzia este una clară: instituțiile statului au refuzat dialogul și au evitat asumarea. În acest context, AUR va continua toate demersurile parlamentare, juridice și civice necesare pentru aflarea adevărului și pentru apărarea dreptului fundamental al românilor de a alege.

The post Peste nouă milioane de voturi anulate, nicio asumare: bilanțul celor cinci zile de audieri publice appeared first on AUR.

Obiectivele propuse ale modificării sunt respectarea și garantarea drepturilor persoanelor private de libertate, îmbunătățirea condițiilor de detenție, promovarea reintegrării sociale și modernizarea infrastructurii și a resurselor umane, în acord cu standardele europene.

 Deschizând dezbaterea, președintele Comisiei, Laura Gherasim, a motivat inițiativa prin situațiile constatate pe teren:

„Cum am ajuns la această inițiativă? În urma numărului foarte mare de petiții pe care le-am primit pe adresa Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Parlamentul României, Comisiei pe care o prezidez, au început să crească numărul de petiții primit pe adresa Comisiei. Și am început să vedem ce se întâmplă și dacă realitatea din teren, realitatea din penitenciare, este conform cu cele relatate de către petenți.”

Laura Gherasim a descris punctual deficiențele:

„În urma acestor vizite am constatat supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa condiției de igienă, imposibilitatea actuală a administrației naționale a penitenciarelor de a respecta standardele europene, inclusiv asigurarea spațiului minim de 4 metri pătrați prevăzut de jurisprudența CEDO.”

Deputatul AUR a subliniat direcția reformei: „Este nevoie clar de eficientizarea justiției, nu doar luarea de măsuri pentru deținuți. Dacă vrem o Românie sigură, trebuie să începem cu bazele. Trebuie să începem cu educația, cu prevenția și respectul pentru demnitatea umană. Pedeapsa, oricât de aspră, ar fi nu vindecă. Ea dă doar iluzia securității pentru societate.”

Avocatul Silvia Uscov a prezentat setul de propuneri legislative rezultate din vizitele parlamentare și din diagnoza sistemică:

„Sistemul nostru penitenciar se confruntă cu probleme grave și sistemice. Supraaglomerarea, deficitul cronic de personal, condițiile materiale precare și lipsa unei viziuni clare privind reintegrarea socială a persoanelor private de libertate, reprezintă realități care nu mai pot fi ignorate.”

„Propunerile pe care le regăsiți la mapă își propun să consacre expres obiective clare și măsurabile. Respectarea și garantarea drepturilor persoanelor private de libertate, îmbunătățirea condițiilor de detenție, promovarea reintegrării sociale și modernizarea infrastructurii și a resurselor umane”, a spus Silvia Uscov, punctând obiectivele-cheie.

Avocatul Silvia Uscov a conchis vorbind despre soluțiile operaționale urgente:

„Stabilim obligația ca posturile medicale neocupate să fie externalizate în maximum 3 luni, instituim obligație de raportare anuală privind deficitul de personal, stabilim obligativitatea unui protocol anual între Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății. Propunem ca persoanele private de libertate care desfășoară activități lucrative să beneficieze spălarea lenjeriei și hainelor de cel puțin două ori pe săptămână. Munca nu trebuie să fie privită doar ca o datorie, ci ca o componentă esențială a procesului de reintegrare socială.”

În plan cultural și spiritual, deputatul AUR Mihai Neamțu a pledat pentru instrumente reale de reabilitare:

„Istoria Europei este plină de scriitori de geniu care au trecut prin închisoare, ceea ce înseamnă că literatura are ce să ofere sistemului penitenciar: o meditație asupra sufletului omenesc.”

El a formulat explicit necesarul legislativ:

„În propunerea legislativă privind reforma condițiilor de detenție, trebuie incluse două instituții fundamentale: biblioteca și cinematograful, dar și accesul la serviciul religios – spovedania, sacramentul prin care omul își descarcă povara sufletului.”

„Cultura și dimensiunea spirituală trebuie să fie parte a procesului de reintegrare. Fără ele, omul nu poate fi cu adevărat vindecat”, a fost concluzia lui Mihail Neamțu.

„Salut participarea reprezentativă a ministerelor de resort și implicarea tuturor. Această reformă penală este un demers greu și, iată, nu este doar despre zona de detenție, toată lumea salutând o reformă cu adevărat importantă pentru modificarea legii penale”, a precizat, în încheiere, Laura Gherasim, deputat AUR și președintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupției și pentru Petiții.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Este nevoie de eficientizarea justiției, nu doar de luarea de măsuri pentru deținuți” appeared first on AUR.