Evenimentul a reunit reprezentanți ai comisiilor pentru afaceri europene și pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților și Senat, fiind axat pe teme de maxim interes. Situația fiscal – bugetară a României, implementarea măsurilor de consolidare fiscală, absorbția fondurilor europene, progresele în cadrul PNRR și planificarea bugetului UE pentru perioada 2028–2034.

În cadrul discuțiilor, comisarul Dombrovskis a apreciat direcția reformelor economice asumate de autoritățile române, subliniind totodată necesitatea continuării eforturilor pentru reducerea deficitului bugetar, estimat la 8,3% din PIB pentru anul 2025.

Oficialul european a insistat asupra faptului că sustenabilitatea fiscală este o condiție pentru creșterea economică și pentru calitatea vieții cetățenilor europeni.

Deputatul Cristina Emanuela Dascălu a adresat comisarului european o serie de întrebări privind productivitatea, sprijinul pentru IMM – uri, educația universitară și digitalizarea procedurilor europene, întrebări care reflectă o abordare integrată între economie, educație și inovație:

„Este momentul ca România să fie tratată nu doar ca o piață de consum, ci ca un partener productiv în economia europeană. Creșterea productivității nu se poate realiza prin constrângeri administrative, ci prin investiții în educație, cercetare și capital uman. Am subliniat importanța respectării principiului subsidiarității, astfel încât fiecare stat să-și poată adapta politicile economice la specificul național, fără a fi constrâns de modele unice impuse de Bruxelles”, a declarat deputatul Cristina Emanuela Dascălu.

În cadrul dialogului, doamna deputat a pledat pentru simplificarea accesului IMM-urilor la fonduri europene prin reducerea birocrației și digitalizarea completă a proceselor, crearea unei legături directe între universități, cercetare și economie, astfel încât educația să devină un factor real de creștere a productivității, flexibilizarea politicilor economice europene, în acord cu nevoile și specificul fiecărui stat membru, echilibru între tranziția verde și competitivitatea industrială, pentru a evita pierderea investițiilor către piețe non-UE.

„România trebuie să continue direcția reformelor, dar și să ceară o voce echilibrată și respectată în dialogul european. Viitorul Uniunii Europene depinde de capacitatea noastră de a construi politici economice care respectă diversitatea și suveranitatea națională”, a concluzionat deputatul Dascălu.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Dialog constructiv cu domnul Valdis Dombrovskis, Comisarul European privind sustenabilitatea fiscală și productivitatea europeană” appeared first on AUR.

„Am urmărit cu indignare o declarație publică a prim-ministrului Ilie Bolojan, care m-a făcut să mă întreb sincer: cât de jos au ajuns standardele de decență și respect în politica românească? Întrebat de ce PNL nu a inclus nicio femeie în actualul Guvern, domnul Bolojan a afirmat că a fost ales „criteriul competenței” și că partidul a preferat „oameni performanți”. Mesajul transmis este clar și revoltător: în viziunea liderului liberal, femeile din PNL nu sunt nici competente, nici performante. Cu alte cuvinte, incompetența ar fi legată de gen, iar femeile nu au ce căuta în structura de putere executivă. La doar o zi distanță, PNL a confirmat această mentalitate misogină și exclusivistă, luând decizia ca Organizația Femeilor Liberale să nu mai aibă drept de vot în Biroul de conducere al partidului.

Astfel de decizii și declarații nu sunt simple gafe sau scăpări de moment. Sunt simptomele unei culturi politice profund retrograde, în care femeile sunt tolerate decorativ, dar excluse din decizie. Este ironic și revoltător că tocmai cei care se declară „proeuropeni” și „pro-egalitate de gen” își tratează colegele ca pe cetățeni de mâna a doua, în timp ce acuză partidele suveraniste că ar fi „medievale””, a subliniat europarlamentarul AUR în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a criticat atitudinea jignitoare la adresa femeilor din România, așteptând din partea comisarului european pentru egalitate o poziție oficială față de un derapaj grosolan.

„Competența nu are gen. Dar lipsa de caracter are nume. Și în fruntea Guvernului României, din păcate, îl vedem foarte clar. România merită mai mult, iar femeile din România vor avea, din ce în ce mai puternic, un cuvânt de spus. Noi, în AUR, vom continua să le deschidem ușa, nu să le blocăm accesul”, a mai spus Georgiana Teodorescu.

Europarlamentarul AUR a precizat că AUR a demonstrat că respectul pentru femei nu se clamează, ci se arată prin fapte.

„În actuala legislatură, am reușit să promovăm în funcții de conducere parlamentară două femei capabile și demne: Gianina Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Nina Stelea, secretar al Biroului Permanent al Senatului. Spre comparație, PNL a propus doar bărbați în conducerea Senatului. Femeile nu contează, nu există, nu decid.

România este ținută captivă de un sistem politic care promovează obediența, impostura și clientelismul, în detrimentul competenței și al integrității. În fața acestui sistem, apelul meu se îndreaptă către toate femeile din România care știu că pot conduce cu minte limpede și inimă curajoasă – din educație, sănătate, cultură, antreprenoriat, administrație sau cercetare”, a afirmat aceasta.

Totodată, Georgiana Teodorescu a lansat un apel către femeile din România să își facă vocea auzită.

„România are nevoie de voi. Româncele capabile ar putea forma zece guverne mai bune decât cel actual, dar nu li se dă voie nici măcar să participe la discuție. Nu cerem aplauze, cerem respect și responsabilitate. Nu vrem promisiuni, vrem rezultate și meritocrație”, a conchis eurodeputatul AUR.

Postarea integrală a europarlamentarului AUR, Georgiana Teodorescu, poate fi găsită AICI.

The post Europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu, sesizează comisarul european pentru egalitate cu privire la declarațiile discriminatorii ale premierului Ilie Bolojan la adresa femeilor appeared first on AUR.

Doar că planurile din 2019 nu s-au concretizat. Adina Vălean a urmărit mai degrabă interesele Ursulei von der Leyen și ale prietenilor ei din PPE.

Cu ce rămânem la finalul mandatului de comisar european al Adinei Vălean? Cu multe probleme, în mare parte aceleași. În raportul său recent, Curtea Europeană de Conturi (CEC) examinează cauzele numărului crescut al deceselor în urma accidentelor în traficul rutier în UE. În acest document, UE arată cu degetul spre țara noastră ca fiind fruntașă la rata mortalității în transportul rutier, cu 86 decese la 1 milion de locuitori, în 2022.

Motivele sunt cunoscute de toți: infrastructura la pământ, lipsa investițiilor în transportul feroviar, rutier sau naval.

Există numeroase exemple legate de cum ar fi putut doamna Vălean să își ajute țara. Vă dau un exemplu: Canalul Rin-Main-Dunăre care este un coridor vital pentru transportul de mărfuri în Europa și ar fi avut nevoie de o consolidare a rețelei transeuropene pentru a îmbunătăți inter modalitatea și conectivitatea cu alte regiuni, precum Marea Neagră. Acest canal putea să fie modernizat și declarat operabil, cu ajutorul doamnei Vălean, ceea ce ar fi adus multiple beneficii României. Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ar fi putut stimula dezvoltarea economică în regiunile din apropierea Dunării și Mării Negre, generând locuri de muncă și creștere economică în zonele rurale și urbane deopotrivă.

De asemenea, modernizarea și funcționarea canalului ar fi dus la îmbunătățirea infrastructurii de transport maritim și fluvial, ceea ce ar facilita accesul la piețele europene și internaționale pentru produsele românești. Nu mai spunem că transportul fluvial ar fi ajutat la decarbonizarea Europei ceea ce ar fi dus la aprecierea doamnei Vălean în grupul ei de prieteni „ecologiști” de la Bruxelles. Însă, tot transportul românesc, inclusiv canalul cu pricina, a fost lăsat în paragină și dat uitării pentru că doamna Vălean are treburi mai importante – se ocupă de extinderea rețelei TEN-T către Ucraina și Moldova.

România a avut în ultimii 10 ani comisari europeni pentru dezvoltare regională și transport. Cu ce ne-a ajutat deținerea acestor funcții? Cu nimic! Dimpotrivă, există un decalaj uriaș între regiuni din România și cele din statele vestice din Uniunea Europeană, iar la nivelul infrastructurii de transport suntem, probabil, singura țară europeană care nu are capitala conectată la celelalte capitale europene printr-o autostradă. Cam aceasta e realitatea cu care ne confruntăm!

Pe 9 iunie avem șansa de a avea europarlamentari patrioți, care să apere cu adevărat interesele românilor și, de ce nu, în sfârșit un comisar european care să se lupte pentru propria țară, nu pentru păpușarii pe care îi are în spate la Bruxelles!”, a declarat Georgiana Teodorescu, candidat AUR pentru Parlamentul European.

The post Georgiana Teodorescu (AUR): România a avut comisar european pentru transporturi timp de 5 ani. Rezultatele? Zero pe toate liniile! appeared first on AUR.