Senatorul Cristina Dumitrescu a subliniat că memoria eroilor care au luptat pentru libertate și idealul națiunii române nu poate fi dată uitării, ci trebuie cinstită de poporul român și de autoritățile statului.

„Ne amintim astăzi de ei și venim aici pentru că suntem datori să nu uităm. Cine uită istoria înseamnă că nu își respectă eroii, înseamnă că nu respectă românii care au murit pentru un ideal. Dumnezeu să îi odihnească, iar noi să ne amintim în fiecare an de ei și să revenim în aceste locuri. Toți românii au această datorie, cu atât mai mult cu cât trăim vremuri grele”, a declarat senatorul AUR.

Cristina Dumitrescu a transmis joi un apel ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a lipsit de la locul comemorării, să intensifice acțiunile diplomatice pentru garantarea respectării drepturilor pe care autoritățile de la Kiev nu le acordă minorității românești din Ucraina.

„Este trist ca 3.000 de români care au murit cu fața către țară (…) să fie uitați de conducerea României, indiferent de ce culoare politică este ea. (…) Vin și mă adresez doamnei ministru de Externe, despre care am aflat că a fost cu o zi înainte în Ucraina să comemoreze victimele războiului din Ucraina, și m-aș fi așteptat să o văd și la Fântâna Albă.

Doamna Țoiu, faceți ceva pentru românii din Ucraina! Dacă autoritățile statului, care au în atribuții directe să negocieze pentru interesele etnicilor români de acolo, nu o vor face, vă spun cu convingere că, așa cum au murit acei 3.000 de români cu fața către țară, așa se uită cu fața către țara-mamă și românii din Ucraina și așteaptă niște soluții de la noi”, a spus senatorul AUR.

În cadrul manifestărilor comemorative, delegația Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, reprezentată de președintele comisiei, Cristina-Gabriella Dumitrescu, vicepreședintele Senatului și membru al Comisiei, senator AUR Laurențiu Plăeșu, și senator AUR și membru al Comisiei, Ștefan Geamănu, a depus o coroană de flori și a participat la slujba religioasă oficiată în memoria victimelor, la locul tragediei. Ulterior, delegația a fost prezentă și la slujba religioasă organizată la Putna în memoria victimelor masacrului de la 1 aprilie 1941.

Cu ocazia participării, Senatul României și-a reafirmat angajamentul pentru protejarea identității naționale, a memoriei poporului român și pentru conservarea valorilor națiunii din afara granițelor statului român.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Românii din Ucraina vor muri lent, din cauza nepăsării autorităților române, nu ca cei 3.000 uciși de mitraliere la Fântâna Albă, în 1941” appeared first on AUR.

Născut pe 11 noiembrie 1883, în Talmaza, Ștefan Ciobanu a fost un susţinător fervent al învăţământului în limba română şi al drepturilor naţionale ale basarabenilor. În tumultuosul an 1917, a jucat un rol esenţial în mişcarea de eliberare naţională, iar în calitate de membru al Sfatului Țării, a contribuit decisiv la unirea Basarabiei cu România, realizată la 27 martie 1918.

După Unire, a continuat să militeze pentru dezvoltarea educaţiei în limba română, publicând manuale, studii şi lucrări istorice fundamentale despre cultura şi literatura românească din Basarabia. A fost profesor, academician şi vicepreşedinte al Academiei Române.

În 1940, când Basarabia a fost cedată necondiţionat Uniunii Sovietice, Ștefan Ciobanu, în calitate de ministru al cultelor, a fost unul dintre puţinii lideri politici care au cerut rezistenţă armată pentru apărarea ţării.

Regele Carol al II-lea nota în memoriile sale: „Consiliul are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat. Toţi cei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, au fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu şi Ernest Urdăreanu”.

Deputatul AUR, Valeriu Munteanu, subliniază că este de datoria noastră să păstrăm vie memoria celor care au luptat pentru identitatea românească şi unitatea naţională. Astfel, acesta solicită public autorităţilor locale din Bucureşti să iniţieze demersurile necesare pentru redenumirea unei străzi din Capitală în cinstea marelui patriot basarabean Ștefan Ciobanu.

„Este inadmisibil ca personalităţi care au contribuit fundamental la unitatea românilor să fie uitate. Ștefan Ciobanu a fost un erou al neamului românesc, iar memoria sa trebuie onorată prin gesturi concrete, nu doar prin amintiri ocazionale. Solicit autorităţilor locale să iniţieze cât mai urgent procedura de redenumire a unei străzi din Bucureşti în cinstea acestui mare român. În Bucureşti sunt mai multe străzi legate de Federaţia Rusă, spre exemplu strada „Volga”, cred că putem schimba această denumire cu „Ștefan Ciobanu”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.

Ștefan Ciobanu a plecat în lumea celor drepţi la 28 februarie 1950 şi este înmormântat la Drobeta Turnu-Severin.

Memorie veşnică marelui patriot Ștefan Ciobanu!

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – Redenumirea unei străzi din Bucureşti în onoarea patriotului basarabean Ștefan Ciobanu appeared first on AUR.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori!

Am urmărit cum, în ultimii ani, evenimentele din anii ‘40, respectiv anii ‘90 sunt amintite doar ca şi comemorări populiste sau ca acţiuni de imagine a diferitelor instituţii ale statului român ori ale aşa-zişilor politiceni actuali de stânga sau de dreapta. În schimb, din amintirea trecutului nu vrem să învăţăm să ne educăm noua generaţie.

În această declaraţie politică o să fac o retrospectivă în special pentru colegii mei senatori de la USR-Plus şi pentru anumiţi politiceni de viziune progresistă şi anti-discriminare de la PNL şi PSD, care ne-au reamintit de tragediile Holocaustului asupra populaţiilor evreieşti din Europa celui de-al Doilea Război Mondial, dar au uitat de Holocaustul românesc din Bucovina de Nord şi Basarabia. La fel cum au uitat şi de protestele anti-feseniste şi anti-comuniste din Piaţa Universităţii, din vara anului 1990.

Aş vrea să le reamintesc colegiilor mei, în special şi doamnei preşedinte Anca Dragu, că se împlinesc 80 de ani de la deportările masive ale populaţiei româneşti, mai ales a intelectualilor români din Bucovina de Nord, Bugeac, Herţa, Barasabia şi Transcarpatia (parte a Maramureşului istoric pierdut de noi in 1919, în detrimentul Cehoslovaciei şi ulterior Ucrainei sovietice). Deportări dramatice a sute de mii de familii româneşti în Gulagul siberian rusesc, despre care nu am văzut nici o reacţie publică la nivelul preşedintelui Senatului şi a majorităţii senatorilor de la USR-Plus, PNL şi PSD.

Dacă nu s-ar fi împlinit 80 de ani de la aceste tragedii, aş mai fi spus că sunt şi alte evenimente de o importanţă mai mare, dar drama a milioane de concetăţeni  de ai noştri, despre care nu se învaţă în sistemul educaţional patronat de către domnul Sorin Cîmpeanu, mi se pare un genocid şi o palmă dată memoriei acestei naţiuni. Înainte de a comemora Holocaustul altor popoare, ar trebui să avem o reacţie la TRAGEDIA DIN 1941 îndreptată asupra bunicilor şi părinţilor noştri din Bucovina de Nord, Herţa, Transcarpatia şi Basarabia!

Pentru colegii mei progresişti şi reformatori, care vorbesc de “Salvaţi România” în însemnele lor electorale, le readuc aminte evenimentele unde mulți s-au sacrificat şi nu au uitat că sunt români, pentru ca dumnealor să-şi permită să facă politică parlamentară în ultimii ani:  între 13-15 iunie 1941, echipe formate din doi-trei militari înarmaţi şi lucrători ai securităţii sovietice (NKVD, viitorul KGB) băteau la geamurile caselor, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii, proprietarii de fabrici, intelectualii sau preoţii din oraşele Bucovinei (cum ar fi Cernăuţi sau Storojineţ) sau satele mândre din această regiune uitată de noi, precum şi din Chişinău, Herţa, Orhei, Hotin, Tighina, Bălţi, Soroca şi alte oraşe şi comune din Basarabia.

Deportarea din aceste localităţi s-a făcut cu vagoane de vite, în Siberia şi Kazahstan. Listele cu deportați au fost făcute de NKVD pe bază de delațiuni, conform rapoartelor păstrate în arhivele serviciilor de informaţii britanice şi americane ale vremii, ținându-se cont de pregătirea și activitatea capului fiecărei familii, de averea sa și de faptul că a colaborat cu administrația românească interbelică. Deportarea a început în noaptea de 12 spre 13 iunie, la ora 2:30, și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Operațiunea a durat până în 15 iunie 1941, fiind prima etapă dintr-un lanţ de deportări ce vor continua şi după război, în Transcarpatia şi Bugeac, până în anii ’60-’70.

50 de ani mai târziu, se întâmplă o altă dramă încă nerezolvată de justiţia românească. Este vorba de manifestaţiile din 13-15 iunie 1990, înăbuşite în sânge de intervenţiile minerilor chemaţi manipulator de ultimul Preşedinte neo-comunist al României, în persoana lui Ion Iliescu. Putem spune că Ion Iliescu este “părintele spiritual” al neo-marxismului progresist şi corporatist actual, mai ales că ministrul Justiţiei, domnul Stelian Ion, se face că se ocupă de pedepsirea vinovaţiilor Mineriadelor. Dânsul contribuie, prin inactivitatea sa, la clasarea majorităţii dosarelor tulburătoarelor evenimente din 13-15 iunie 1990, pentru a nu deranja pe urmaşii liderilor de atunci care ar putea deveni parteneri de guvernare, fie din 2022, fie din 2024, ai USR-Plus. Timpul îşi va spune cuvântul și vom vedea dacă am avut dreptate, după alegerile interne din toamna acestui an din partidele membre ale coaliţiei de guvernare.

Revenind la subiectul evenimentelor din 13-15 iunie 1990, nu se poate uita că acele manifestări ale proaspetei democraţii post-decembriste au fost înăbuşite de cei care doreau prea mult să aibă puterea absolută pentru a controla această ţară, aşa cum se încearcă şi acum.

Doamnelor şi domnilor senatori, v-aş propune ţinând cont de cele două evenimente prezentate mai sus, să vă gândiţi în viitorul apropiat la câteva propuneri legislative de comemorare, de educare a tinerii generaţii despre tragediile care au afectat evoluţia acestui popor acum 80 de ani dar şi de-a lungul ultimilor 31 de ani, pentru a nu repeta greşelile trecutului şi ale politicenilor de atunci.

Vă mulțumesc,

Sorin-Cristian Mateescu, senator AUR de Constanța

The post Sorin-Cristian Mateescu – declarație politică – 13 – 15 iunie 1941 versus 13 – 15 iunie 1990! appeared first on AUR.

Parlamentarul a depus o coroană de flori la monumentul-clopotniță ridicat în pădurea de la Fântâna Albă în memoria românilor uciși mișelește la 1 aprilie 1941. „Ne aflăm într-un loc de jertfă. Fântâna Albă este un adevărat Katyn românesc. Aici a avut unul dintre cele mai negre episoade ale istoriei noastre naționale. Cei 3000 de români uciși aici de grănicerii sovietici în urmă cu 80 de ani nu au avut nicio vină decât cea de a fi fost români și de a fi dorit să se repatrieze dincolo de granița dictată de Hitler și Stalin. Au fost masacrați pentru că și-au mărturisit crezul național, identitatea și dragostea față de Țara-Mamă. Ei sunt eroi și martiri, deopotrivă. Martiri ai Bisericii și eroi ai Neamului. Pomenindu-i astăzi și de fiecare dată, nu înseamnă că le facem lor vreo cinste, ci căutăm o sursă de putere în exemplul lor de curaj, în demnitatea lor, în coloana lor vertebrală.  Ei nu s-au temut, au venit în calea gloanțelor. Dumnezeu să odihnească sufletele martirilor noștri de la Fântâna Albă! Amintirea lor din neam în neam! Să ne rugăm pentru ei și, deopotrivă, să ne rugăm pentru noi toți!”, a declarat senatorul Claudiu Târziu.

Prezent în regiunea Cernăuți, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României a avut întâlniri de lucru cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din nordul Bucovinei, abordând aspecte de actualitate ale problematicii identitare, culturale și educaționale.

1 aprilie este Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, când peste 3000 de români din 16 sate de pe valea Siretului au încercat să se refugieze în interiorul României din partea de nord a Bucovinei, ocupată de URSS și încorporată Ucrainei.

The post SENATORUL CLAUDIU TÂRZIU A PARTICIPAT LA COMEMORAREA MASACRULUI DE LA FÂNTÂNA ALBĂ appeared first on AUR.

Cu 80 de ani în urmă, la câteva luni de la anexarea brutală și nejustificată a ținutului Herței, alături de Basarabia și Nordul Bucovinei, în urma Pactului Hitler-Stalin (cunoscut și ca Pactul Ribbentrop-Molotov), câteva sute de țărani români din regiunea Cernăuți au încercat să se refugieze în ceea ce mai rămăsese din România interbelică, pentru a scăpa din „paradisul comunist”, în care fără voia lor s-au trezit captivi. Forțele sovietice de ocupație i-au secerat cu mitralierele. A fost doar unul din masacrele care au avut loc la adresa etnicilor români motivate de ideologia internaționalistă, anti-națională și materialistă care a fost comunismul.

În condițiile în care se vorbește de eliminarea istoriei din școli sau de reducerea până la insignifianță a acestei discipline, este mai necesar ca oricând să păstrăm în conștiința națională astfel de evenimente, făuritoare de destin și identitate. La fel de important este să ne amintim că dorința de libertate a indivizilor și a popoarelor nu poate fi înăbușită sau extirpată de nici un fel de experiment social.

„Astăzi, aici, nu evocăm un moment fast din istoria noastră, a bucovinenilor, ci comemorăm un mormânt al românismului și ne amintim de una dintre nu puținele atrocități înfăptuite de soldații ocupației sovietice împotriva românilor bucovineni; a unor bucovineni care, în februarie 1941, după o jumătate de an trăită în compania deportărilor și a torturilor cotidiene, și-au dorit evadarea din paradisul proletar, părăsindu-și casele și avutul pentru a trece Prutul înghețat și a se refugia în țara rămasă liberă”, a afirmat Florin Pușcașu, deputat AUR de Suceava, în discursul ținut la troița din Valea Plângerii, comuna Lunca, Ucraina.

Evenimentul de comemorare a victimelor masacrului de la Lunca a fost organizat de către Societatea pentru limbă și cultură românească „Grigore Nandriș”, una din organizațiile non-guvernamentale care militează pentru drepturile minorității române din Ucraina, pentru păstrarea memoriei și identității acestei comunități. Grigore Nandriș a fost un lingvist român, profesor la universitățile din Cernăuți, Cracovia, București, Londra și Oxford, născut în satul Mahala, situat astăzi în raionul Noua Suliță din Ucraina.

Dumnezeu să-i odihnească pe toți martirii neamului românesc!

Dumnezeu să-i ierte pe toți cei care au susținut sau încă mai susțin comunismul!

The post TREI DEPUTAȚI AUR AU PARTICIPAT LA COMEMORAREA A 80 ANI DE LA MASACRUL DE LA LUNCA appeared first on AUR.