Potrivit proiectului de lege, ziua de 10 septembrie va fi dedicată comemorării memoriei protopopului Aurel Munteanu, fost luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din zona Huedin și a Munților Apuseni.

Deputatul AUR, Ilie Alin Coleșa, inițiator al proiectului legislativ, a susținut în plenul Camerei Deputaților că votarea inițiativei depășește sfera partinică, fiind un demers simbolic pentru protejarea și cinstirea identității naționale.

„Este un proiect simbolic privind declararea drept erou și martir al națiunii române a protopopului Aurel Munteanu. Spiritul nu este partinic, nu este revanşard şi, aşa cum în creştinism noi reţinem martiriu, reţinem exemplul personal care ne dă identitate, aşa şi aici nu reţinem cine l-a omorât, nu dorim să reţinem asta.

Important este martiriul lui şi exemplul pe care ni-l dă şi identitatea pe care ne-o oferă în felul acesta”, a declarat deputatul AUR, Ilie Alin Coleșa.

Proiectul de lege a fost adoptat cu o majoritate de 276 de voturi exprimate pentru dintr-un număr de 277 de parlamentari prezenți.

The post Parlamentul României a adoptat proiectul AUR pentru declararea protopopului Aurel Munteanu drept martir și erou al națiunii române appeared first on AUR.

Domnului Ciprian-Constantin ȘERBAN, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.08.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind emiterea în regim de urgență a Autorizației de construire nr. 193/21.05.2024 pentru investiția „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”

Stimate domnule Ministru,

La data de 21 mai 2024, Consiliul Județean Cluj a emis Autorizația de construire nr. 193, aferentă investiției „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-NapocaBaciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”.

Din autorizația de construire reiese că această autorizație a fost emisă în baza art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, articol care permite autorizarea lucrărilor de construcții „prin excepție, în regim de urgență, exclusiv în cazuri de urgență sau de forță majoră”.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, instituție condusă de dvs, este coordonator de reforme și investiții aferente Componentei 4 – Transport sustenabil din cadrul Pilonului 1 – Tranziția spre o economie verde din Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR); R1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră ; I4- Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca.

Având în vedere argumentele expuse mai sus și dat fiind caracterul excepțional al acestui temei juridic invocat la emiterea autorizației de construite mai sus menționate, vă adresez următoarele întrebări concrete:

1. Confirmați că Autorizația de construire nr. 193/2024 a fost emisă în temeiul art. 7 alin. (16) din Legea 50/1991?

2. Aveți cunoștință care au fost circumstanțele concrete – situații de urgență sau forță majoră – ce au fundamentat aplicarea acestui regim de excepție?

3. Aveți cunoștință ce documente justificative au fost elaborate în cadrul CJ Cluj (ex. referat tehnic, raport de urgență, decizie administrativă) pentru a motiva urgența? Solicit transmiterea acestora.

4. Aveți cunoștință ce avize, acorduri sau proceduri au fost obținute sau, după caz, exceptate prin aplicarea regimului de urgență?

5. Aveți cunoștință dacă a fost informat publicul despre această derogare procedurală? A existat vreo consultare publică sau dezbatere?

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit răspuns în scris, în termen de 15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Întrebare parlamentară – Clarificări privind emiterea în regim de urgență a Autorizației de construire nr. 193/21.05.2024 pentru investiția „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj” appeared first on AUR.

Domnului Attila CSEKE, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Domnului Cosmin RUS, Inspector Șef Județean Cluj, Inspectoratul de Stat în Construcții

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.08.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind emiterea în regim de urgență a Autorizației de construire nr. 193/21.05.2024 pentru investiția „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”

Stimate domnule Ministru,

Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. se organizează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

La data de 21 mai 2024, Consiliul Județean Cluj a emis Autorizația de construire nr. 193, aferentă investiției „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-NapocaBaciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”.

Din autorizația de construire reiese că această autorizație a fost emisă în baza art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, articol care permite autorizarea lucrărilor de construcții „prin excepție, în regim de urgență, exclusiv în cazuri de urgență sau de
forță majoră”.

Dat fiind caracterul excepțional al acestui temei juridic invocat la emiterea autorizației de construite mai sus menționate, vă adresez următoarele întrebări concrete:

1. Confirmați că Autorizația de construire nr. 193/2024 a fost emisă în temeiul art. 7 alin. (16) din Legea 50/1991?

2. Aveți cunoștință care au fost circumstanțele concrete – situații de urgență sau forță majoră – ce au fundamentat aplicarea acestui regim de excepție?

3. Aveți cunoștință ce documente justificative au fost elaborate în cadrul CJ Cluj (ex. referat tehnic, raport de urgență, decizie administrativă) pentru a motiva urgența? Solicit transmiterea acestora.

4. Aveți cunoștință ce avize, acorduri sau proceduri au fost obținute sau, după caz, exceptate prin aplicarea regimului de urgență?

5. Aveți cunoștință dacă a fost informat publicul despre această derogare procedurală? A existat vreo consultare publică sau dezbatere?

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit răspuns în scris, în termen de 15 zile.

The post Alin-Ilie Coleșa – Întrebare parlamentară – Clarificări privind emiterea în regim de urgență a Autorizației de construire nr. 193/21.05.2024 pentru investiția „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj” appeared first on AUR.

Domnului Attila CSEKE, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.08.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind emiterea în regim de urgență a Autorizației de construire nr. 193/21.05.2024 pentru investiția „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”

Stimate domnule Ministru,

La data de 21 mai 2024, Consiliul Județean Cluj a emis Autorizația de construire nr. 193, aferentă investiției „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-NapocaBaciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”.

Din autorizația de construire reiese că această autorizație a fost emisă în baza art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991, articol care permite autorizarea lucrărilor de construcții „prin excepție, în regim de urgență, exclusiv în cazuri de urgență sau de forță majoră”.

Dat fiind caracterul excepțional al acestui temei juridic, vă adresez următoarele întrebări concrete:

1. Confirmați că Autorizația de construire nr. 193/2024 a fost emisă în temeiul art. 7 alin. (16) din Legea 50/1991?

2. Care au fost circumstanțele concrete – situații de urgență sau forță majoră – ce au fundamentat aplicarea acestui regim de excepție?

3. Ce documente justificative au fost elaborate în cadrul CJ Cluj (ex. referat tehnic, raport de urgență, decizie administrativă) pentru a motiva urgența? Solicit transmiterea acestora.

4. Ce avize, acorduri sau proceduri au fost obținute sau, după caz, exceptate prin aplicarea regimului de urgență?

5. A fost informat publicul despre această derogare procedurală? A existat vreo consultare publică sau dezbatere?

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, solicit răspuns în scris în termen de 15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Întrebare parlamentară – Clarificări privind emiterea în regim de urgență a Autorizației de construire nr. 193/21.05.2024 pentru investiția „Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala 1 de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj” appeared first on AUR.

Domnului Dragoș-Nicolae PÎSLARU, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.08.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind situația finanțării din PNRR si derulării Componentei 1. Magistrala I de metrou Cluj din cadrul proiectului Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1

Stimate domnule Ministru,

Având în vedere faptul că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin calitatea de coordonator de reforme și investiții în cadrul Componentei 4 – Transport sustenabil a PNRR și în contextul unor declarații repetate din ultimul an din spațiul public, chiar din partea unor foști sau actuali miniștrii din Guvernul României, vă rog să clarificați următoarele aspecte privind situația actuală și viabilitatea financiară și tehnică a componentei 1 – Magistrala I de metrou Cluj din cadrul proiectului Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ați fost notificat sau ați notificat la rândul dvs în vreun fel – adrese scrise, informări verbale sau alte forme de comunicare – de către instituții oficiale ale Statului Român – Guvern, alte ministere, agenții, etc – sau de către Comisia Europeană cu privire la pierderea finanțării din PNRR pentru segmentul de 7,5 km al Magistralei I de metrou?

2. Confirmați faptul că în cadrul documentației oficiale de asumare a PNRR și în corespondența instituțională există jaloane, ținte, indicatori calitativi și indicativi care prevăd realizarea execuției lucrărilor pentru tronsonul Magistralei I de metrou Cluj finanțat din PNRR într-un procent de cel puțin 50% până la 31 decembrie 2024 și finalizarea totală (100%) până la sfârșitul anului 2026?

3. Care este poziția oficială a MIPE privind posibilitatea realistă de a îndeplini aceste jaloane, având în vedere faza actuală a lucrărilor și durata obișnuită a execuției pentru infrastructura de metrou?

4. În cazul în care finanțarea PNRR pentru proiectul mai sus menționat a fost sau urmează a fi retrasă, ce demersuri concrete aveți cunoștință în privința unor demersuri concrete pentru a asigura continuarea proiectului?

5. Dacă au existat sume au fost deja angajate și plătite de către instituția condusă de dvs pentru acest proiect până la această dată? Vă rugăm să le defalcați pe categorii (proiectare, execuție, consultanță, avize, studii de impact, etc.) și să menționați sursa de finanțare aferentă fiecărei categorii (PNRR, buget local, alte fonduri europene, împrumuturi).

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit răspuns în scris, în termen de 15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Întrebare parlamentară – Clarificări privind situația finanțării din PNRR si derulării Componentei 1. Magistrala I de metrou Cluj din cadrul proiectului Tren metropolitan Gilău-Florești-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bonțida – etapa 1 appeared first on AUR.

Domnului Alexandru NAZARE, Ministrul Finanțelor

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.07.2025

Obiectul întrebării: Poziția Guvernului României privind privatizarea aeroporturilor românești, stadiul discuțiilor și justificarea menținerii sau renunțării la controlul public asupra acestora

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresez această întrebare în contextul reapariției temei privatizării unor companii româneşti de importanță strategică – a celor din domeniul infrastructurii aeriene.

În ultimii ani, dar şi foarte recent:

• A fost menționat public, în mod oficial sau semi-oficial, procesul de privatizare parţială a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), în raportul anual al AMEPIP pe 2023, unde se afirmă explicit că privatizarea a 49% din acțiuni ,a fost finalizată în mai 2023″, câştigătorul fiind consortţiul Fraport AG – Macquarie. Informația a fost ulterior retrasă de AMEPIP ca ,,eroare materială”, fără explicații credibile;
• Fostul Prim-ministru Florin Ciţu a afirmat public, în iulie 2025, că urmează „privatizarea parţială (deocamdată)” a unor companii, printre care figurează și CN Aeroporturi Bucureşti;
• Există precedente administrative, inclusiv memorii, drafturi de HG şi analize ale Ministerului Transporturilor şi Ministerului Finanţelor, care indică faptul că privatizarea, listarea sau concesionarea unor pachete din CNAB a fost real discutată în perioada 2021-2023.

Toate acestea, în lipsa unor hotărâri publice și transparente, creează o stare de nesiguranță strategică, atât pentru  cetăţeni, cât și pentru angajații acestor companii.

În acest sens, vă rog să îmi comunicaţi, clar şi asumat, următoarele:

1. Au fost discutate, în ultimele 12 luni, la nivel guvernamental sau ministerial, intenții de privatizare (totală sau parțială), listare sau parteneriate de tip PPP care implică CNAB sau alte aeroporturi aflate în subordinea statului?

Va solicit să menţionaţi:

• Dacă există decizii, drafturi de HG, memorandumuri interne sau mandate pentru evaluarea acestor opțiuni;
• Dacă sunt implicaţi consilieri financiari sau entităţi externe (ex. Fraport AG, Macquarie, BERD etc.);
• Dacă s-a prevăzut în PNRR, în cadrul altor strategii guvernamentale sau ca măsură de reformă structurală, o asemenea listare/privatizare.

2. Sunt în analiză sau au fost discutate scenarii privind aeroporturile administrate de consiliile județene (ex. Târgu Mureş, Brașov, lași, Suceava)? Dacă da, în ce condiții şi cu ce obiective?

3. Considerați că privatizarea sau cedarea unor active strategice în domeniul aeroportuar (fie parțială, fie integrală) este oportună în actualul context geopolitic și economic? Ce garanții aveți că respectivele pachete nu vor ajunge în mâinile unor entități ostile intereselor de securitate ale României?

4. Vă solicit lista completă cu rezultatele financiare (venituri, profit/pierdere, cheltuieli, investiții realizate) pentru ultimii 3 ani pentru toate aeroporturile:

• administrate de stat, prin Ministerul Transporturilor;
• administrate de autoritățile locale/judetene.

5. Ce măsuri ați luat pentru creșterea atractivității comerciale a aeroporturilor aflate în dificultate sau activitate slabă – în special Aeroportul Târgu Mureş și Aeroportul Braşov?

• Care sunt inițiativele privind atragerea de operatori aerieni noi?
• S-au iniţiat negocieri directe?
• De ce aceste aeroporturi nu oferă în prezent servicii 24/24, deşi s-au realizat investiții semnificative în infrastructură?

6. Vă atrag atenția asupra suspiciunii rezonabile că unele aeroporturi sunt menținute artificial în pierdere sau în inactivitate parțială, pentru a fi ulterior privatizate la prețuri derizorii, în favoarea unor grupuri cu interese ostile statului român (ex. presupuse interese ale unor entități din Ungaria în zona Târgu Mureş).

Ce măsuri ați luat pentru a preveni o asemenea strategie de devalizare şi privatizare în detrimentul interesului national?

În temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, solicit răspuns scris, în termen de 15 zile.

The post Ilie-Alin Coleșa – Întrebare parlamentară – Poziția Guvernului României privind privatizarea aeroporturilor românești, stadiul discuțiilor și justificarea menținerii sau renunțării la controlul public asupra acestora appeared first on AUR.

“De peste 10 ani am tot auzit discursuri despre o piață a energiei electrice liberalizată, deschisă concurenței și competiției, care ar fi trebuit să ne aducă prețuri la energie tot mai mici și o industrie tot mai puternică.

În realitate, ne-am ales cu prețuri tot mai mari și o industrie distrusă. De ce am ajuns aici? În România, aproape jumătate din energia electrică consumată se cumpără de pe piața zilei următoare. Aici avem un mecanism grotesc de speculă. Prețul stabilit pe această piață poartă denumirea de preț sau cost marginal și este prețul cel mai mare cerut.

Toți producătorii primesc cel mai mare preț cerut pe piață, chiar dacă unii au costuri de producție de 10 ori mai mici. E un sistem care îi protejează direct pe speculanți, pentru că acest preț este plătit de toți consumatorii.

Românii ajung să plătească chiar și 400 de euro pe megawatt/oră, în timp ce energia este produsă, în multe cazuri, la costuri de doar 30-40 de euro. Această anomalie a falimentat industrie, a secătuit bugetele familiilor și a pus în pericol economia națională.

Proiectul nostru de lege vine cu o soluție simplă și corectă. Prețul să fie calculat ca o medie ponderată a costurilor reale declarate de producători, cu o marjă de profit plafonată, fără speculă, fără abuz.

Vrem un preț cinstit, bazat pe realitate, nu pe algoritm care favorizează doar câțiva jucători mari. ANRE va verifica costurile, iar toate datele vor fi publice pentru transparență totală. Energia nu trebuie să fie un lux. Trebuie să fie accesibilă pentru toți. Iar asta înseamnă să avem curajul să schimbăm un sistem care ne-a dus la sapă de lemn” a spus deputatul AUR, Alin Coleșa.

The post Proiect AUR: Prețul energiei va fi calculat pe baza costurilor reale, fără speculă și abuz appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 01.07.2025

Obiectul întrebării: Situația burselor școlare și universitare – impactul reducerilor bugetare

Domnule ministru,

Având în vedere Secțiunea 2 din Regulamentul Camerei Deputaților cu privire la drepturile parlamentarilor de a adresa întrebări membrilor Guvernului, vă adresez următoarele întrebări:

I. BURSE ȘCOLARE

1. Care a fost numărul total de beneficiari pentru fiecare categorie de bursă școlară (bursa de merit, bursa de performanță, bursa socială, bursa de studiu) în ultimul an școlar?

2. Care a fost cuantumul total anual alocat de la bugetul de stat pentru fiecare dintre aceste categorii de burse?

3. Ce previziuni are Ministerul Educației în legătură cu impactul reducerilor bugetare asupra burselor școlare:

• Care tipuri de burse vor fi afectate de diminuări?
• Câți elevi vor fi afectați, defalcat pe fiecare categorie de bursă?
• Care vor fi sumele totale reduse/anulate, pe fiecare categorie de bursă?

4. Care sunt motivele care au stat la baza deciziei de diminuare a cuantumului sau a numărului de burse de performanță, având în vedere rolul acestora în susținerea excelenței școlare?

II. BURSE UNIVERSITARE

5. Care este situația actuală a burselor universitare – numărul de beneficiari și cuantumul total anual al burselor acordate, defalcat pe tipurile existente:

•  bursă de merit
• bursă de performanță
• bursă socială (inclusiv medicală, pentru orfani etc.)
• bursă de studiu
• bursă ocazională
• bursă de cercetare/mobilități
• bursă pentru studenți români de pretutindeni/străini

6. Ce previziuni are Ministerul Educației privind impactul reducerilor bugetare asupra burselor universitare:

•  Care tipuri de burse universitare vor fi diminuate?
• Câți studenți vor fi afectați, defalcat pe fiecare tip de bursă?
• Care vor fi reducerile totale de sume alocate, pentru fiecare categorie de bursă universitară?

7. Care sunt motivele care au determinat decizia de diminuare a cuantumului sau a numărului de burse de performanță universitară (sau alte categorii de bursă)?

Menționez că, în temeiul art. 203, alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, termenul de răspuns este de maximum 15 zile.

În speranța unei bune colaborări în interesul elevilor, studenților și al sistemului de învățământ din România, aștept răspunsul dumneavoastră pe adresa de email alin.colesa@cdep.ro.

De asemenea, solicit răspuns în scris.

The post Alin Coleșa – Întrebare parlamentară – Situația burselor școlare și universitare – impactul reducerilor bugetare appeared first on AUR.

Domnului Tánczos BARNA, Viceprim-ministru, Ministru, Ministerul Finanțelor;

În atenția: Doamnei Cristina TRĂILĂ, Secretar General al Guvernului, cu rang de ministru

De către: Deputat Ilie-Alin COLEȘA

Circumscripția electorală: nr. 13 Cluj

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 29.05.2025

Obiectul întrebării: Probleme tehnice ale sistemului RO E-Transport

Având în vedere Secțiunea 2 din Regulamentul Camerei Deputaților cu privire la drepturile parlamentarilor de a adresa întrebări membrilor Guvernului, vă voi adresa în continuare următoarele întrebări:

1. Câte instituții pot efectua acțiuni de control privind respectarea reglementărilor din Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO eTransport? Doresc să specificați aspectele controlate de către fiecare instituție și suportul legislativ în baza căreia poate face un control.

2. Care sunt problemele tehnice principale cu care se confruntă în prezent aplicația RO e-Transport (precum cele care au stat la baza emiterii OUG 29/2025)?

Care au fost problemele tehnice principale care au fost depășite?

Vă rog să includeți aici și problemele tehnice principale de comunicare dintre aplicația RO e-Transport și aplicațiile, soluțiile tehnice software sau hardware pe care le folosesc transportatorii.

Menționez că în temeiul Regulamentului Camerei Deputaților, art. 203, alin. (1), termenul de răspuns este de maximum 15 zile.

În speranța unei bune colaborări în folosul cetățenilor aștept răspunsul dumneavoastră pe adresa de email alin.colesa@cdep.ro

Solicit, de asemenea, răspuns în scris.

The post Ilie Coleșa – Întrebare parlamentară – Probleme tehnice ale sistemului RO E-Transport appeared first on AUR.

Am vorbit de foarte multe ori aici în Parlament, despre faptul că apocalipsa climatică cauzată de activitățile umane generatoare de Gaze cu Efect de Seră – în special a CO2 – e o mare minciună.

Unde duce această ideologie a apocalipsei climatice?

Destinația e arătată și în HG 1215 – privind strategia pt. reducerea emisiilor de C – pt. o României așa-zis Neutră climatic în 2050.

Ce înseamnă pt. ei neutralitate climatică?

Raportat la anul 1990, înseamnă niște reduceri aberante ale emisiilor de C:

2005 – 48% – Noi am redus cu peste 50%.

2019 – 62% – Noi am redus cu peste 65%.

2030 – 82% – mult mai mult decât acel inițial Fit for 55 – Noi vom reduce cu peste 90%

2045 – 95%. 2050 – 100%.

Dar ce înseamnă aceste reduceri ale emisiilor de C? Uitați-vă în jur:

Oare mai avem industrie metalurgică, producători de oțel, de aluminiu, producători de îngrășăminte agricole, centrale termice sau energetice pe cărbune? Răspunsul este nu!

Lipsa industriei înseamnă lipsa locurilor de muncă, înseamnă sărăcie, înseamnă îndatorare și părăsirea țării.

Cum s-a ajuns aici? Răspunsul îl aflăm în sectorul energetic.

Până acum 10-20 ani aveam o energie electrică ieftină.

Au apărut însă acele forme de taxare a emisiilor de C – acele certificate de C – astfel că orice centrală electrică sau termică, orice fabrică cu emisii de C- trebuia să cumpere acele certificate – la început ieftin 2$/certificat, apoi f. scump 100$ per certificat.

Apoi s-a stabilit modul de calcul al energiei electrice – astfel, ultima centrala electrică selectată pt. acoperirea consumului, a cererii, care era și cea m. scumpă – dicta prețul întregii piețe.

O energie foarte scumpă înseamnă distrugerea industriei producătoare.

Astfel, prin supra-taxare și preț de speculă, industria energetică și ind. grea au dispărut, iar odată cu ele și bunăstarea noastră.

Nebunia însă nu se oprește aici – la țintă este luat și sectorul transporturilor.

S-a hotărât interzicerea producerii și vânzării de mașini pe benzină și motorină din 2035 și reducerea producției și vânzării > 50% până în 2030. Plus norme de poluare bazate pe emisii de C – imposibil de îndeplinit.

Rezultatul dorit: dispariția prin interzicere a motoarelor pe benzină, motorină și GPL și înlocuirea lor cu unele electrice sau pe hidrogen.

Sunt însă mașinile electrice mai bune și mai ieftine?

Cu siguranță, nu! Sunt mult mai scumpe, mai puțin fiabile, foarte dificil de reparat, cu o autonomie mică și cu timpi de încărcare foarte lungi.

În plus față de toate acestea – avem o raționalizare comunistă a distanței maxime pe care vom avea voie să o parcurgem într-un an cu mașina – maxim 6.500 km pentru autoturisme și maxim 8.900 km pentru autovehiculele de transport marfă.

În concluzie, toate aceste măsuri de taxare și interzicere a combustibililor fosili au dus și duc la distrugerea industriei României și a Europei – la distrugerea bunăstării noastre – prin plecarea producătorilor către Asia, prin îndatorare enormă, prin prețuri speculative, prin îmbogățirea incredibilă a celor deja extrem de bogați și prin sărăcirea tot mai accentuată a celor mulți.

Această nebunie nu poate înceta decât în mod democratic, prin vot politic – prin scoaterea de la Guvernare a celor care ne-au adus în această stare.

The post Alin Coleșa – declarație politică – Nebunia sinuciderii economice prin prețuri speculative și încălcări ale drepturilor omului, fundamentate pe urgența climatică – continuă appeared first on AUR.