„Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, admite că nu poate garanta că medicamentele se află în depozite, deși susține că CNAS este cu plățile la zi și că, din perspectiva instituției pe care o conduce, „totul este în regulă”. Este o afirmație penibilă în raport cu realitatea unui pacient care ajunge la spital și constată că medicamentul de care depinde tratamentul său nu este disponibil. Degeaba își plătește bolnavul contribuțiile la zi și figurează corect în sistemul CNAS dacă, atunci când are nevoie de tratament, citostaticul prescris nu se găsește.

Dacă CNAS își face plățile, dar medicamentele nu ajung la pacient, atunci statul trebuie să explice unde se rupe lanțul și cine răspunde pentru această disfuncționalitate. Dacă problema este la producție, la achiziție, la distribuție sau în aprovizionarea spitalelor, responsabilitatea nu poate fi transferată pacientului. Un bolnav de cancer are deja o luptă grea de dus și nu poate fi transformat, pe lângă pacient, și în investigator al disfuncționalităților statului, căutând prin spitale, farmacii sau în străinătate medicamentul pe care sistemul ar trebui să i-l asigure.

Cu atât mai grav este că Horațiu Moldovan nu vorbește din afara sistemului și nici din poziția unui simplu observator. Este membru PNL și ocupă o funcție de conducere într-o instituție esențială pentru funcționarea sistemului public de sănătate, în cadrul guvernării actuale. Așadar, răspunderea nu este doar administrativă, ci și politică, iar atunci când pacienții reclamă lipsa tratamentelor, răspunsul nu poate fi o formulă birocratică prin care ni se spune că „totul este în regulă”.

Pandemia ar fi trebuit să ne lase o lecție foarte clară despre ce se întâmplă atunci când sistemul medical își concentrează aproape toate resursele asupra unei singure crize. Accesul la servicii medicale pentru numeroși pacienți cronici a fost perturbat, activitatea spitalicească s-a redus puternic, iar prevenția și diagnosticul precoce au avut de suferit într-o țară care avea deja unele dintre cele mai slabe rezultate din Europa în ceea ce privește screeningul. Tocmai de aceea, lecția acelor ani trebuia să fie că un pacient cu o boală gravă nu poate fi pus să aștepte până când statul își rezolvă problemele administrative.

Dacă un bolnav ajunge la spital și citostaticul prescris nu este disponibil, pentru acel om criza există, indiferent cum decide administrația să o numească. Poți să îi spui deficiență de producție, discontinuitate, problemă punctuală sau blocaj în aprovizionare, dar schimbarea denumirii nu îi pune medicamentul în mână și nu îi continuă tratamentul. Iar un stat care îi cere bolnavului de cancer să înțeleagă de ce nu există medicamentul este un stat care a inversat complet rolurile: pacientul nu trebuie să înțeleagă problemele sistemului, sistemul trebuie să rezolve problemele pacientului.

De aceea, Horațiu Moldovan ar trebui să răspundă foarte clar nu la întrebarea dacă CNAS și-a plătit facturile, ci la întrebarea care contează cu adevărat pentru pacient: unde este medicamentul și de ce nu ajunge la omul căruia i-a fost prescris? Pentru că în sănătate nu este suficient ca banii să circule între instituții dacă tratamentul nu ajunge la bolnav.

Românii nu au nevoie de șefi de instituții care declară că „totul este în regulă” în timp ce pacienții spun contrariul. Au nevoie de instituții care să urmărească întregul lanț, de la producție și achiziție până la distribuirea medicamentului în spital, să identifice blocajul și să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea lui”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butura.

The post Cristina Butura (deputat AUR): „Bolnavii de cancer nu își găsesc tratamentul dar președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că totul este în regulă” appeared first on AUR.

„Invazia ploșnițelor și delăsarea statului român.

Secția de Recuperare Neuromusculară de la spitalul Bagdasar-Arseni va fi închisă din cauza ploșnițelor. În acest moment sunt zeci de pacienți internați acolo. Spitalul în cauză este, foarte probabil, cel mai cunoscut pe probleme neurologice din toată România, fiind oameni care merg acolo pentru probleme extrem de delicate.

Sunt două realități suprapuse.

Pe de o parte, este evident că sistemul sanitar este subfinanțat. Cu toate tânguielile recente ale lui Alexandru Rogobete de la PSD, toate partidele așa-zis pro-europene au acceptat această scădere a alocărilor bugetare pentru Sănătate. În martie, atrăgeam atenția că Bugetul promovat de Bolojan și cu semnătura lui Rogobete va genera mari probleme. S-au tăiat 2% de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și 12,87% din bugetul Ministerului Sănătății. Asta fără să luăm în calcul inflația efectivă de 10% din ultimul an.

Pe de altă parte, este clar că sunt probleme sistemice care țin de management și de politizarea funcțiilor de decizie inclusiv în spitale. Eu nu cred că nu se găsea dezinfectant pentru a nu se ajunge în situația închiderii unei secții de la Bagdasar-Arseni. Mai degrabă, statul are o problemă și cu nepăsarea și lipsa de respect față de cetățeanul plătitor de taxe. Sunt mulți cei care mi-au relatat cum sunt tratați în spitalele de stat.

O parte purulentă a „bubei” ține și de faptul că se bagă gunoiul sub preș. Sunt convinsă că, dacă s-ar face controale de acest tip, foarte multe secții de spitale din țară s-ar închide tot ca urmare a invaziei unor insecte periculoase.

Rămân cu concluzia că avem nevoie de o resetare totală a țării. Asta se face doar prin alegeri anticipate. Trebuie spus „punct și de la capăt”. Nu mai merge cu petice”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „În spitalele românești, pacientul este lăsat la voia nepăsării” appeared first on AUR.

Prin acest mecanism, se urmărește reducerea presiunii pe Unitățile de Primiri Urgențe și serviciile de ambulanță, tăierea cheltuielilor inutile și creșterea accesului la asistență medicală de bază, mai ales în zonele rurale.

Evenimentul a fost deschis de președintele AUR, George Simion, care a atras atenția că 60% dintre prezentările la UPU nu sunt urgențe reale, iar filtrarea acestora prin APS 111 ar putea eficientiza întregul sistem.

„Sperăm să depunem cât mai repede un proiect legislativ care să ușureze cazurile de pacienți care vin la UPU și nu sunt cazuri de urgență. Estimarea în acest moment este de 60% (…) Marea majoritate din cazuri sunt din mediul rural, cei care nu au acces la asistență medicală, asistență medicală de urgență, mulți dintre ei nu au doctor de familie. De aceea noi (…) am făcut Caravana Medicală pentru a ajunge în cele mai îndepărtate locuri din țară, unde este nevoie de analize medicale, unde este nevoie de doctori și asistente medicale.

Ne-am confruntat recent cu situația de la Broșteni. (…) Pe o rază de 70 de kilometri nu există un punct de urgență. Sigur că preluăm inițiativa și sigur că încercăm în următorul an să înființăm un punct de urgență la Broșteni, care să deservească toată zona din Valea Bistriței. Am cumpărat în acest sens o clădire pe care o reabilităm și o să o refacem ca să corespundă normelor legale în vigoare. Dar nu este suficient, niciodată nu vor fi suficiente cadre medicale pentru a acoperi țara în situația de depopulare în care se află, așa că venim prin colega noastră, Cristina Butură, cu această inițiativă legislativă care să deservească jumătate de țară care e mereu uitată, mediul rural din România, și totodată să rezolve problemele cu aglomerația de la UPU, unde 60% din cazuri nu sunt cazuri critice, nu sunt cazuri de urgență.”

„M-am implicat direct în organizarea și coordonarea Caravanei Medicale AUR, un program prin care am ajuns în 39 de județe și 236 de localități, oferind consultații gratuite pentru peste 51.000 de pacienți și realizând peste 77.000 de investigații medicale, cu ajutorul a sute de medici, asistenți și voluntari.

Din toate aceste experiențe, am înțeles un lucru simplu: în România, dreptul la sănătate nu este același pentru toți. Sunt sute de localități fără medic de familie, fără farmacie, fără centru medical. Oamenii din mediul rural ajung la spital abia când starea lor se agravează, pentru că nu au unde să ceară ajutor mai devreme. De aici s-a născut ideea APS 111, un sistem național de telemedicină disponibil 24/7, gratuit, cu număr unic, care să ofere consultații și sfaturi medicale imediate, prin telefon sau video, și să îi conecteze pe pacienți cu medicii disponibili, oriunde s-ar afla. Nu vorbim doar despre digitalizare. Vorbim despre echitate, despre a oferi fiecărui român, fie că trăiește la oraș sau într-un sat izolat, același acces la un sfat medical, la o rețetă, la o soluție.

România are deja infrastructura, medici competenți și exemple internaționale funcționale. Ce ne lipsește este voința de a le uni într-un sistem coerent, uman și modern.”, a adăugat Cristina Butură, deputat AUR și inițiator al proiectului.

Prof. univ. dr. Dan Blendea, președintele Societății Române de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie, a subliniat la rândul său că telemedicina și telerecuperarea reprezintă realitatea medicală a prezentului, iar România are obligația și oportunitatea de a le transforma în instrumente reale de sănătate publică.

„Într-o țară în care jumătate din populație locuiește în zone cu acces medical redus, iar numărul specialiștilor în reabilitare este absolut insuficient, tehnologia poate deveni egalizatorul sistemului. Telemedicina este furnizarea serviciilor medicale la distanță, prin mijloace digitale sigure. Telerecuperarea este extensia naturală a acestei paradigme: reabilitare condusă digital, cu supraveghere medicală și feedback în timp real, care continuă terapia din spital la domiciliul pacientului.

De ce este importantă pentru România? (…) Crește accesul, mai ales în zonele rurale sau izolate, permițând terapie continuă, fără deplasare, scăzând abandonul și crescând aderența. Pentru sistemul medical, reduce costurile spitalizărilor repetate și continue. Pentru medic și terapeut, oferă instrumente moderne de monitorizare și de evaluare, standardizează actul medical și facilitează colaborarea interdisciplinară. Iar pentru societate, contribuie la reintegrarea profesională rapidă, la reducerea dizabilității și la creșterea productivității economice.”

Bogdan Iana, directorul executiv ANCOM, a punctat importanța numerotației europene.

„Numărul 111, pe care dumneavoastră îl propuneți pentru acest proiect, este utilizat doar în Marea Britanie. (…) Acest număr este strict legat de servicii de urgență critice. Dar, în cadrul Uniunii Europene, este definit un număr armonizat, care este de șase cifre și este 116117. Este stabilit prin Decizia Comisiei Europene 116/2007 și este definit ca serviciu medical telefonic ce nu intră în categoria cazurilor de urgență.

Proiectul este implementat sub această formă, cu acest număr, în Germania, Franța, Italia, Finlanda, Austria și, cred, și alte țări sunt în curs de implementare în Uniunea Europeană. Deci, este un număr armonizat. Considerăm că acesta ar trebui să fie numărul pe care ar trebui să-l aibă această platformă și din punct de vedere al cetățeanului român care merge în străinătate și care va ști că, apelând acest număr și în România, și în orice altă țară a Uniunii Europene, va beneficia de acest tip de serviciu.”

„În prezent, Legea 95 reglementează deja șase servicii de telemedicină. Acestea sunt: teleconsultația, telexpertiza, teleasistența, teleradiologia, telepatologia și telemonitorizarea pentru pacienții cu afecțiuni cronice. (…) Din punct de vedere tehnic, proiectul dumneavoastră ar răspunde și ar asigura implementarea pentru teleconsultație, teleradiologie și telemonitorizare pentru pacienții cronici. Avantajul pentru accesul pacienților la servicii medicale, mai ales al celor din medii rurale, din orașe mici, din zone izolate, este incontestabil.”, a declarat Iulia Stoea, director în cadrul CNAS.

„Dacă noi am putea reuși să preluăm aceste consultații prin sistemul de teleconsultații, atunci am degreva sistemul de urgență de 60% din munca pe care o depun astăzi și s-ar putea concentra la urgențele majore, ceea ce ar și trebui să facă, de fapt, respectivii medici.”, a transmis senatorul AUR Cristian Vântu, medic de familie.

Vasile Barbu, reprezentantul Asociației pentru Protecția Pacienților,  a subliniat faptul că sistemul de sănătate este sufocat cu cazuri non-urgente, iar telemedicina, printr-un serviciu precum APS 111, ar permite trierea eficientă a pacienților, reducerea presiunii pe UPU și economii semnificative de resurse umane și financiare.

„Nu vă imaginați câte economii vor fi în sistemul de sănătate și de resurse umane, dar și de bani. (…) Prin introducerea tehnologiilor moderne, foarte multe dintre lucruri se vor rezolva. Avem atâtea instrumente, atât pe zona IT, dar nu numai, și pe zona aparaturii medicale, care să fie chiar preluată de către pacient la domiciliu, cu ajutorul unor furnizori de servicii de sănătate, pentru că se vor putea dezvolta și asemenea furnizori de servicii specializați tocmai pe acest lucru, să ofere anumite monitorizări.”

„Telemedicina m-ar ajuta foarte mult, în așa fel încât pacientul, la ora actuală, vine în clinică în ziua operației, iar a doua zi, dacă trebuie, pleacă acasă. Gândiți-vă la timp, la consum, la cost, eficiență și mai ales la urmărirea postoperatorie a pacientului. (…) Din practica pe care eu o am de peste 35 de ani, din chirurgie plastică și estetică, nu pot să nu fiu de acord cu această metodă.”, a declarat Dr. Chertif Costache, chirurg plastician și senator AUR.

Deputatul AUR Sorin Muncaciu, președintele al Asociației Medici pentru satele țării și vicepreședintele comisiei de sănătate din Camera Deputaților a adăugat că „Țările cele mai avansate din acest punct de vedere sunt Germania, Marea Britanie și Franța, unde programele sunt foarte complexe, iar noi va trebui să ne conectăm la aceste programe, pentru că ele sunt deja în practica uzuală.”

Dr. Ștefan Oprea, medic primar oftalmologie, a explicat cum va funcționa în practică acest sistem de asistență medicală prespitalicească:
„Pacientul care are o problemă medicală va apela acest număr unic și va fi preluat de un asistent medical sau de un clinician special instruit pentru această situație, pentru acest triaj.”

The post APS 111 – Sistemul Național de Telemedicină, propus oficial în Parlament | FOTO&VIDEO appeared first on AUR.

Decizia CNAS va reduce și mai mult accesul pacienților la medicamente vitale, va crește numărul de spitalizări și, în final, numărul de decese. În loc să susțină prevenția și tratamentul, Guvernul alege să facă economii pe spinarea bolnavilor cronici.

Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică, în 2023 România a înregistrat 600 de decese la 100.000 de locuitori din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce înseamnă peste 85.000 de morți într-un singur an. Dintre acestea, peste 43.000 de decese au fost provocate de boala ischemică a inimii și peste 42.000 de boli cerebrovasculare. Adică aproximativ 228 de români mor în fiecare zi din aceste cauze.

Conform comunicatului CNAS din 29 august 2025:
– Trec la compensare de 20%: Indapamidum, Metoprololum, Bisoprololum, Perindoprilum + Indapamidum, Candesartanum Cilexetil, Rosuvastatinum, Nebivololum, Rilmenidinum, Atorvastatinum.
– Trec la compensare de 50%: Fenofibratum, Omeprazolum, Spironolactonum + Furosemidum, Amoxicillinum + Acidum Clavulanicum.

În prezent, aceste medicamente sunt compensate în proporție de 90%, ceea ce înseamnă că pacientul plătește doar 10% din prețul de referință. După schimbare, pacienții vor plăti de 5 ori mai mult pentru medicamentele mutate la compensare 20%.

De exemplu, pentru o cutie de 50 lei, după compensare pacientul va plăti 40 de lei, în loc de 5 lei cât plătește astăzi. Pentru medicamentele mutate la compensarea de 50%, pacientul va plăti 25 de lei, în loc de 5 lei.

Pentru un pensionar cu tratament zilnic și 4-5 medicamente din această listă, costul suplimentar lunar va fi de zeci de lei, bani pe care mulți nu îi au.

După ce că aceste medicamente se găsesc tot mai greu în farmacii, acum Guvernul vine cu scumpirea lor. Vorbim despre tratamente pe care oamenii nu și le pot permite din pensii de mizerie. După ce au introdus CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei, acum îi lovesc din nou pe vârstnici. Trăim într-o țară în care românii își dau deja toți banii pe medicamente și pe doctori. Asta nu e guvernare, e batjocură!

AUR atrage atenția că această decizie cinică va reduce și mai mult accesul la tratamente, va duce la lipsă de aderență la medicație, complicații și internări suplimentare, iar costurile sociale și medicale vor fi mult mai mari decât economiile pe care Guvernul le urmărește pe termen scurt.

În fiecare an, zeci de mii de români mor pentru că nu au acces la tratamente simple și ieftine. Europa spune negru pe alb: România e campioană la decese care puteau fi evitate. Iar Guvernul răspunde prin scumpirea pastilelor care îi țin în viață pe pensionari. Este un act criminal și cerem retragerea imediată a acestei măsuri!

Cerem Guvernului să renunțe la politicile de austeritate care pun viața românilor pe primul loc la sacrificiu!”, a declarat dr. Ștefan Oprea, consilier general AUR în cadrul Primăriei Capitalei și specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.

The post Ștefan Oprea (AUR):„Guvernul își bate joc de bolnavii cronici: AUR cere oprirea politicilor de austeritate care taie accesul la tratamente și care ucid românii!” appeared first on AUR.

Reducerile prefigurate de către CNAS nu sunt deloc neglijabile. Vorbim de o reducere, în medie, cu 40% a bugetului pentru medicina de familie și cu 25% pentru medicii specialiști. Practic, dacă planul este dus la îndeplinire, multe din cabinetele medicilor de familie se vor închide începând cu 1 februarie. Ce le rămâne medicilor de familie de făcut? Cu bunăvoința lui Marcel Ciolacu și a tovarășilor săi, probabil că singura scăpare a cadrelor medicale este aceea de a-și transforma cabinetele medicale în săli de păcănele.

Avem din ce în ce mai puțini medici de familie în România din cauza guvernărilor din ultimii 34 de ani ale PSD și PNL. În pofida taxelor crescute din ultimii 2 ani, a creșterii prețurilor pentru utilități și echipamente, medicii de familie nu au solicitat venituri mai mari, deși le-a fost din ce în ce mai greu să susțină cabintele și să aibă un trai bun. După ce reprezentanții Ministerului Sănătății și CNAS păreau că înțeleg anul trecut greutățile cu care se confruntă medicii de familie și le-au crescut veniturile, iar ca urmare aceștia au crescut salariile angajaţilor și au accesat credite pentru dezvoltarea propriilor cabinete, acum ce vor face aceștia dacă CNAS taie fondurile pe care le-a promis anul trecut?

Unde va duce această politică a conducerii CNAS și a Guvernului Ciolacu? Cel mai probabil la accentuarea motivelor care îi determină pe medicii de familie să plece din țară. Chiar se dorește atât de mult de către PSD și PNL alungarea medicilor din țară?

Însă, nu vorbim doar de scăderea sumelor pentru pacienții de pe liste sau ale celor pentru consultațiii. Aceeași gașcă ce conduce Ministerul sănătății și CNAS a decis inclusiv eliminarea sporului acordat pentru mediul rural. Public, atât PSD, cât și PNL spun că încurajează medicii de familie să meargă în satele și comunele din România, dar în realitate vedem că măsurile pe care le iau nu fac decât să îi îndepărteze pe medici de mediul rural.

În același timp, pe lângă reducerile privind valorile punctelor, CNAS urmează să scoată și plata pentru asistența la domiciliu. Mai exact, vor să îi determine pe medicii de familie să nu mai meargă la domiciliul pacienților.

Actuala guvernare PSD – PNL pare că și-a propus să saboteze prin toate măsurile pe care le adoptă sistemul de sănătate din România.

AUR se solidarizează cu medicii de familie și solicită retragerea din transparenţă decizională a proiectului privind valorile punctelor per capita şi pe serviciu în asistenţa medicală primară şi valoarea punctului pe serviciu în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate și rediscutarea acestora cu reprezentanții categoriilor profesionale vizate.

Solicităm premierului Marcel Ciolacu să nu contribuie cu bună știință la distrugerea a ceea ce a mai rămas din medicina de familie din România. Dacă vor merge până la capăt cu actualele valori ale punctelor, atunci putem considera că de la 1 februarie nu va mai exista medicină de familie în România, pentru că nu vom mai avea medici care să profeseze.

The post Medicina de familie în stare de alertă! appeared first on AUR.