Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”, critică incapacitatea guvernului de a finaliza zeci de kilometri de autostradă în termenul limită din PNRR. Potrivit acestuia, decontarea autostrăzilor se va face exclusiv din bugetul statului, deoarece guvernul a greșit prin asumarea unor termene nerealiste și a unui volum uriaș de proiecte și reforme imposibil de finalizat în fereastra foarte restrânsă a PNRR.

„Guvernul ratează termenul-limită din PNRR – 31 august 2026 – pentru zeci de kilometri de autostradă, inclusiv pentru tronsoane de pe A7 (Autostrada Moldovei), la nord de Bacău, și Autostrada A1 (ramificația Margina–Holdea), care nu vor fi finalizate la timp și vor fi decontate exclusiv din bugetul de stat.

Principalele proiecte și segmente afectate sunt următoarele:

– Autostrada Moldovei (A7): segmente (precum părți din tronsonul Ploiești–Focșani sau loturi cu întârzieri majore) au pierdut finanțarea europeană din cauza problemelor la procedurile de achiziție și a lipsei progresului fizic la timp.

– Autostrada Unirii (A8): capetele și secțiunile dificile de pe traseul Târgu Mureș–Târgu Neamț au fost scoase parțial sau total din jaloanele PNRR.

– Autostrada Transilvania (A3): loturi cu probleme contractuale sau blocaje birocratice au fost eliminate din schema de finanțare nerambursabilă.

– Autostrada A1: lucrările pe secțiunea Margina–Holdea (Autostrada A1 Lugoj–Deva) au atins un stadiu fizic general de doar 72%, conform celor mai recente raportări ale CNAIR.

Din cei 132,4 kilometri de autostradă rămași în execuție, doar 45,9 kilometri ar urma să fie finalizați până la 31 august, în timp ce alți 86,5 kilometri sunt programați pentru finalizare până la sfârșitul anului, din fonduri de la bugetul de stat.

Pierderea finanțării europene prin PNRR pentru aceste tronsoane de autostradă atrage după sine o serie de dezavantaje majore pentru bugetul național și ritmul de dezvoltare a infrastructurii, respectiv:

1. Presiune pe bugetul de stat: Proiectele scoase din PNRR trebuie finanțate integral din fonduri naționale (din fonduri proprii de la buget sau din împrumuturi scumpe ale statului), generând un deficit suplimentar de miliarde de euro.

2. Întârzieri în execuție: Trecerea de la o finanțare europeană nerambursabilă la fonduri naționale sau alternative blochează sau încetinește șantierele din cauza birocrației și a lipsei cronice de lichidități imediate.

3. Creșterea costurilor finale: Prelungirea termenelor de execuție din cauza problemelor de finanțare duce la scumpirea lucrărilor, provocată de inflație și de creșterea costului materialelor de construcții.

4. Compromiterea conectivității regionale: Rămân nefinalizate la timp coridoare rutiere strategice care ar fi trebuit să lege regiuni istorice importante (de exemplu, legătura cu Moldova sau traversarea Carpaților), afectând economia locală.

5. Presiune pe deficit: Pierderea finanțării din PNRR pentru autostrăzi și mutarea costurilor pe bugetul de stat adâncesc deficitul public, forțează împrumuturi scumpe și taxe mai mari, blochează alte investiții esențiale și întârzie dezvoltarea economică regională.

Guvernul a greșit prin asumarea unor termene nerealiste, prin birocrație greoaie și prin probleme în derularea achizițiilor publice.

În fapt, guvernul și-a asumat un volum uriaș de proiecte și de reforme imposibil de finalizat în fereastra foarte restrânsă a PNRR. Licitațiile au fost lansate târziu, iar contestațiile și blocajele administrative au întârziat deschiderea șantierelor.

În plus, a existat o lipsă de coordonare între autoritățile statului (inclusiv CNAIR) și regulile europene stricte de raportare și decontare.

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția asupra eșecului accesării acestor fonduri comunitare, ceea ce demonstrează falimentul administrativ al coaliției de guvernare, românii fiind cei care vor suporta nota de plată uriașă, din taxe și impozite, pentru a termina proiectele compromise.

Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete pentru evitarea unor situații similare, respectiv:

1. Reducerea birocrației: Alianța pentru Unirea Românilor propune o reformă profundă și o redimensionare a personalului din instituțiile de control și companiile de stat din subordinea Ministerului Transporturilor (inclusiv CNAIR), pentru a elimina clientelismul politic și blocajele birocratice care întârzie marile șantiere.

2. Negocieri ferme și adaptate interesului național: Alianța pentru Unirea Românilor consideră că atragerea fondurilor europene trebuie făcută prin negocieri mult mai ferme cu Comisia Europeană, fără asumarea nerealistă a unor jaloane sau reforme toxice ori imposibil de îndeplinit în termene scurte.

3. Prioritizarea proiectelor realiste: Alianța pentru Unirea Românilor solicită concentrarea eforturilor pe obiective cu șanse reale de finalizare, evitând risipa sau supracontractarea unor angajamente pe care administrația publică centrală s-a dovedit incapabilă să le coordoneze.

4. Stoparea companiilor paralele și a clientelismului: Alianța pentru Unirea Românilor solicită evitarea creării de structuri birocratice suplimentare sau companii de stat paralele pe lângă ministere, care sunt exclusiv generatoare de sinecuri politice și sunt total ineficiente în gestionarea banului public.

5. Management integrat al proiectelor investiționale: Alianța pentru Unirea Românilor solicită introducerea unui sistem de management integrat pentru proiectele majore de infrastructură și reorganizarea procedurilor care blochează licitațiile și execuția pe șantiere”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Guvernul compromite finanțarea din PNRR pentru 86,5 kilometri de autostrăzi. Oare chiar nu este nimeni responsabil?” appeared first on AUR.

„Dezinteresul politic și incapacitatea celor care ne guvernează de a duce la capăt proiectele importante pentru țară au devenit rutină. Proiectele sunt scoase din sertar doar atunci când trebuie făcute promisiuni și uitate după ce alegerile au trecut. Oamenii politici pe care vasluienii i-au trimis în Parlament și la guvernare au avut toate instrumentele legale la îndemână, dar le-au folosit prea puțin pentru interesele județului!

Sunteți oameni de stat, chemați să dezvoltați Vasluiul, nu doar să-l reprezentați la evenimente! Ce faceți, concret, pentru proiectele județului? Ce investiții aduceți, ce probleme rezolvați, ce lăsați în urmă?
Colegul meu, deputatul AUR Valeriu Munteanu, președintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a depus, de peste un an, întrebări parlamentare succesive prin care a solicitat clarificări referitoare la realizarea Drumului Expres Tișița-Albița și la întărirea legăturilor dintre cele două maluri ale Prutului. În urma demersului său parlamentar avem, astăzi, negru pe alb, răspunsul Ministerului Transporturilor. Un răspuns care naște mai multe întrebări decât lămuriri.

Vorbim despre aproape 141 de kilometri de drum expres, iar studiul de fezabilitate trebuia să fie primul pas concret către realizarea investiției. Aflăm, acum, că acest contract este suspendat. Și mai aflăm ceva greu de explicat: pentru investigațiile geotehnice s-a pornit de la 5.350 de metri liniari de foraje, iar necesarul real a ajuns la 27.851 de metri. De peste cinci ori mai mult decât estimarea inițială.

Nu poți să nu te întrebi: Cum a fost pregătit acest proiect? Cine a făcut estimările inițiale, cine le-a verificat și cum este posibil să ajungi de la 5.350 la aproape 28.000 de metri de foraje? Nu este o simplă greșeală de calcul și de aici apar, firesc, alte întrebări. Când autoritățile au prezentat proiectul oamenilor, știau cât de nepregătit era? Dacă știau, de ce l-au prezentat ca pe un proiect care merge înainte? Oare pentru voturi? Dacă nu știau, cum au administrat o investiție de asemenea anvergură cu asemenea superficialitate sau incompetență?

Dacă proiectul a fost lansat doar pentru capital electoral, vasluienii vor cere socoteală. Să așezăm faptele cap-coadă: contractul e suspendat, studiul e împins spre 2028, iar pentru etapele următoare Ministerul vorbește, deja, de banii europeni din exercițiul 2028–2034. Adică, așa cum ne-am obișnuit, românește: mai așteptați. În ritmul acesta, drumul se inaugurează prin 2040. Până dezvoltați voi județul, pleacă toți tinerii din Vaslui.
Spun ce cred și îmi asum ce spun. Cei care au condus acest județ au avut tot ce le trebuia: funcții, miniștri, influență, ani buni la guvernare și, mai ales, încrederea oamenilor. Ce au lăsat în urmă? Fotografii, declarații și promisiuni. Drumul? Mai vedem în 2040. Rezultatele nu se văd în realitate.

Susțin demersul colegului meu Valeriu Munteanu și insistența lui pentru acest proiect! Avem obligația să ținem Drumul Expres Tișița–Albița pe masa Guvernului până când promisiunea devine șantier, iar șantierul devine drum.
Pentru mine, ca deputat de Vaslui, acest proiect are și o semnificație aparte. Un drum expres între România și Republica Moldova îi aduce pe oameni mai repede unii către ceilalți și apropie firesc mărfurile, investițiile și economiile celor două state. România și Republica Moldova sunt două state independente și respectăm fără echivoc independența Republicii Moldova, deși sufletul ne spune, la fel de limpede, că pe cele două maluri ale Prutului trăiește același popor, cu aceeași limbă, aceeași istorie și legături pe care nicio frontieră nu le poate șterge.

Iar Vasluiul se află exact pe acest traseu. Pentru județul nostru, construcția unui asemenea drum înseamnă noi firme locale, materiale de construcții, agregate, transportatori, utilaje și locuri de muncă. După finalizare apar alte oportunități: logistică, benzinării, restaurante, servicii, spații comerciale, investiții. Toate acestea înseamnă activitate economică și bani care rămân în județ.

Tocmai de aceea îmi este greu să înțeleg și ce se întâmplă cu Varianta Ocolitoare a Municipiului Vaslui. Avem din nou un proiect important: o licitație lansată, zece oferte depuse pentru aproximativ 18 kilometri de drum și o investiție estimată la aproape 600 de milioane de lei fără TVA. Ofertele au fost deschise la 26 ianuarie 2026. Suntem în august și încă așteptăm rezultatul. Ce durează atât? Blochează anumite „influențe” investiția pentru că a câștigat cine nu trebuia? Dacă există o problemă, spuneți-le vasluienilor, clar, care este. Dacă nu există, desemnați constructorul și mergeți mai departe. Ai proiect, ai finanțare, ai zece ofertanți și ai un municipiu care se sufocă fără centură. Dați drumul proiectelor din Vaslui, ca să miște economia județului!

De aici vine întrebarea pe care cei care au condus și conduc acest județ poate nu vor să o audă: de ce se împotmolesc atât de des marile investiții ale Vasluiului? PNL, PSD și USR au avut și au responsabilități la guvernare. Au miniștri, secretari de stat, parlamentari și oameni în instituțiile care decid. Este firesc să îi întrebăm ce au făcut concret pentru aceste proiecte și, mai ales, unde sunt rezultatele.

AUR este în opoziție. Nu conducem Ministerul Transporturilor și nu conducem CNAIR. Putem însă cere explicații, putem face demersuri parlamentare, putem pune presiune publică și putem refuza ca aceste proiecte să fie uitate și activate doar în campanii electorale.
Vasluiul cere infrastructura care i-a fost promisă, de care are nevoie și care îi poate oferi o șansă reală de dezvoltare. Cer Guvernului României, Ministerului Transporturilor și CNAIR să găsească soluțiile și să ia măsurile necesare pentru urgentarea Drumului Expres Tișița–Albița și pentru deblocarea Variantei Ocolitoare Vaslui! Iar tuturor parlamentarilor aleși de vasluieni, indiferent de partid, le cer să facem front comun și să punem presiune pentru realizarea acestor proiecte, pentru toate investițiile cu adevărat importante ale acestui județ, adus de guvernările succesive la coada tuturor clasamentelor”, a declarat Laura Gherasim, deputat AUR.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „De ce sunt vasluienii și cetățenii Republicii Moldova văduviți de o investiție vitală, care poate schimba economic această parte a țării?” appeared first on AUR.

„Deși cadrul legal există, România a pierdut, din cauza indolenței CNAIR, inclusiv finanțarea din PNRR pentru programul e-SIGUR, care își propunea reducerea cu 50% a numărului de decese și răniți grav până în 2030 prin instalarea de camere pe autostrăzi și drumuri naționale și transmiterea imaginilor către MAI.

Poate vă întrebați de ce nu funcționează sistemul de monitorizare al traficului în România. Răspunsul este simplu: din cauza domnului ministru Predoiu și a domnului Pistol, de la CNAIR. Pentru că nu s-au ocupat să le pună în funcțiune. Încă s-au blocat în niște licitații pe care întârzie să le organizeze pentru câteva componente care ar face operaționale aceste sisteme.

Care este rolul lor? Rolul lor este de a preveni accidentele rutiere și de a identifica atunci când cineva încalcă normele rutiere. Știind că ai aceste camere funcționale, te gândești de mai multe ori dacă forțezi o trecere pe roșu sau stai pe telefon în timp ce conduci.

Bineînțeles că nu reprezintă o prioritate pentru domnul Predoiu și domnul Pistol, fapt pentru care, deși au fost investiți bani în ele și ele fizic există, avem și cadru legal, încă nu le putem folosi”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deputat AUR): „Ministrul Predoiu se face direct vinovat de tragediile rutiere din România!” appeared first on AUR.

Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Domnului Cristian PISTOL, Director general Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

De către: Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Investiții în infrastructura strategică a României

Domnule ministru,

Ca principal beneficiar al investițiilor și administrator al rețelei de autostrăzi, drumuri expres și drumuri de interes național, C.N.A.I.R. – S.A. joacă un rol strategic în dezvoltarea proiectelor de infrastructură de transport care asigură conectivitatea cu coridoarele de transport europene și care contribuie la creșterea mobilității populației și a mărfurilor, influențând, în mod direct, relațiile economice și dezvoltarea mediului de afaceri la nivel național.

Uniunea Europeană a lansat, începând cu anul 2018 și, ulterior, în anul 2022, după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, planuri de acțiune pentru o deplasare cât mai rapidă și mai sigură a logisticii militare între țările membre, iar în acest context, dimensiunile și capacitatea de susținere a podurilor rutiere, sunt elemente esențiale în deplasarea vehiculelor militare pe șosele – un vehicul blindat cântărește zeci de tone și poate ajunge, în unele cazuri, la 100 de tone, cu tot cu transportorul pe care este urcat pentru deplasare.

Finanțarea pusă la dispoziție de Uniunea Europeană depășește 1,75 miliarde de euro și este inclusă în mai multe apeluri de proiecte – pentru mobilitate militară, printr-un program de îmbunătățire a conectivității europene – CEF.

Având în vedere cele expuse, domnule director general, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Din suma de 1,75 milioane euro, pusă la dispoziție de Uniunea Europeană, care este valoarea investițiilor începute de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care sunt acestea, stadiul lor de execuție și termenele de finalizare?

2. Pentru câte poduri de importanță strategică, CNAIR va depune cereri de finanțare prin același program și când se va întâmpla acest lucru?

3. Care este stadiul realizării noului pod peste Dunăre, la Giurgiu-Ruse, care va trebui să dubleze vechiul pod al Prieteniei și când estimați că va fi dat în folosință?

Solicit răspuns în scris.

The post George Simion – Întrebare parlamentară – Investiții în infrastructura strategică a României appeared first on AUR.