„Dacă ești activ pe social media, ai peste 100 de mii de urmăritori, iar pe paginile sau canalele tale se face reclamă sau se face plasare de produse, cu sau fără știrea ta, trebuie să ceri aviz de la CNA. Dacă nu ceri aviz, poți fi amendat de CNA cu 5 mii – 100 de mii de lei.

Avizul de la CNA nu îl obții decât dacă faci dovada înregistrării la fisc. Fiscul nu te înregistrează decât dacă plătești taxe, impozite și contribuții pe veniturile din activitatea de influencer de facto. Retroactiv, pe 5 ani, cu penalități. Există și riscul ca fiscul să constate că ceea ce ai pe contul de Patreon, de exemplu, să fie considerat venit din sursă neidentificată. Pentru asta ți se stabilește un impozit de 70%. Se pot dispune și confiscări.

Nu e tot!

Să zicem că primești avizul de la CNA. Din acel moment, ești sub controlul CNA. Oricând, postările ți se pot cenzura sau șterge. Oricând, ți se poate închide contul, pagina, canalul, iar sutele de mii sau milioanele de urmăritori sunt pierduți pentru eternitate.

Zecile de mii de influenceri se pot consola cu gândul că CNA nu are capacitatea administrativă să controleze și să sancționeze în timp real zeci de mii de conturi, pagini și canale. Nu aș fi atât de calm… E suficient ca cei de la CNA să ginească 100 de influenceri și să îi sancționeze. După aceea, oricine poate fi țapul ispășitor.

Hai, Liberare?”, a declarat europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „E suficient ca reprezentanții CNA să ginească 100 de influenceri și să îi sancționeze. După aceea, oricine poate fi țapul ispășitor” appeared first on AUR.

„CNA continuă să acționeze ca un aparat de cenzură. De data aceasta, prin Decizia 116 din 2026, care introduce obligația de notificare la CNA pentru canalele cu cel puțin 100.000 de urmăritori, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de decizie, și prevede sancțiuni de până la 100.000 de lei pentru cei care nu se conformează”, afirmă Dan Tanasă.

Deputatul AUR atrage atenția că, în forma pusă inițial în consultare, pragul era de 500.000 de urmăritori pe o singură platformă. Acesta a fost coborât la 100.000 de urmăritori, care pot fi cumulați pe mai multe platforme, ceea ce înseamnă că un număr mult mai mare de creatori de conținut și persoane care au comunități online pot ajunge sub incidența procedurii de notificare și a regimului de sancțiuni.

„Este un nou atac asupra celor care aleg să vorbească liber și un nou set de constrângeri pentru românii care au curajul să spună lucrurilor pe nume. Nu putem accepta ca libertatea de exprimare să fie transformată într-o procedură birocratică gestionată de CNA”, spune Dan Tanasă.

Demnitarul AUR consideră că trebuie făcută o diferență clară între o instituție media și un cetățean care își exprimă opiniile în mediul online.

„Un om cu un telefon în mână, care își exprimă o opinie, chiar și una critică, nu poate fi pus pe aceeași poziție cu un trust de presă. Nu putem trata în același fel un cetățean care își filmează opiniile și le publică online și o instituție media care are structuri editoriale, angajați și resurse considerabile”, afirmă acesta.

Dan Tanasă spune că CNA trebuie să explice inclusiv în baza cărei legi introduce aceste obligații și aceste praguri și avertizează asupra riscului ca astfel de mecanisme să fie extinse în viitor.

„Astăzi sunt 100.000 de urmăritori. Mâine pot fi 50.000 sau 10.000. Dacă nu punem acum o limită, la capătul acestui drum nu mai vorbim despre libertate, ci despre control deplin”, transmite deputatul AUR.

Acesta anunță, totodată, că va încerca să sprijine juridic, în limitele legii, persoanele care vor fi afectate de aceste prevederi și care consideră că drepturile lor au fost încălcate.

„Nu vreau să trăiesc într-o Românie în care un om care are o opinie, un canal, un podcast sau o comunitate online să fie intimidat, constrâns sau făcut să se teamă pentru simplul fapt că vorbește cu oamenii și are opinii în spațiul public. Nu putem să îi lăsăm singuri pe oamenii care vor să vorbească liber”, mai spune Dan Tanasă.

Poziția AUR este clară: respectarea legii nu trebuie confundată cu instituirea unor mecanisme administrative prin care statul ajunge să controleze oamenii care au o voce și o audiență în mediul online.

„Libertatea de exprimare nu este un privilegiu acordat de CNA. Românii trebuie să poată vorbi liber, să critice puterea și să își exprime opiniile fără să fie intimidați sau controlați de stat. Nu acceptăm ca libertatea de exprimare să fie transformată într-o formalitate administrativă și birocratică”, conchide Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „CNA continuă să acționeze ca un aparat de cenzură. Este un nou atac la libertatea de exprimare!” appeared first on AUR.

„Vreau să trag un semnal de alarmă asupra cenzurii din spațiul public.

E o decizie nouă a CNA-ului, România va semăna cu un univers concentraționar, un univers liberticid, prin obligativitatea fiecărui posesor al unui cont de social media de a se înregistra la instituțiile statului român dacă are 100.000 de urmăritori”, a declarat George Simion.

George Simion consideră că decizia nu respectă nici pragul stabilit de directivele europene, acuzând că există instituții ale statului care alocă fonduri pentru a cenzura vocea românilor din spațiul public.

„Normativa europeană și recomandarea prevăd un prag de 500.000 de urmăritori, este vorba, de fapt, despre o spaimă totală de vocea românilor în spațiul public.

Şi de aceea se alocă, de la diferite palate, de la diferite instituții, bani pentru a cenzura. În sine, ceea ce a făcut Consiliul Național al Audiovizualului în ultimii ani seamănă din ce în ce mai mult cu un stat totalitar, nu cu un stat democratic spre care ar trebui să tindem”, a mai precizat președintele AUR, George Simion.

The post George Simion (președinte AUR): „CNA seamănă din ce în ce mai mult cu un stat totalitar, nu cu un stat democratic” appeared first on AUR.

„În așteptarea raportului prezidențial care să scoată la lumină motivele inexistente ale anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024, președintele interimar al CNA, Valentin Jucan, sădește ideea în spațiul public că alegerile din 2028 pot fi considerate încă de pe acum ca fiind „alterate”.

Întrebarea firească pe care o adresăm: dacă alegerile vor fi „alterate”, nu știm de cine, așa cum nu știm nici în cazul din decembrie 2024, exceptând campania documentată Kensington Communication, plătită de PNL, care va fi reacția structurilor statului controlate politic? Votul românilor va fi anulat, din nou, pentru că nu a fost „corect” sau că a fost influențat de „actori statali străini”?

Problema dezinformării este una reală și pune în pericol democrația. Indubitabil. Nu contestă nimeni nevoia de reformă astfel încât să organizăm alegeri libere și corecte. Dar noi nu înțelegem „reforma” ca pe un baston aplicat miliţienesc Opoziției pentru a-i călca în picioare drepturile, pentru a o discredita și pentru a o ține departe de preluarea puterii, folosind tocmai dezinformarea.

De fiecare dată când este invocată tema dezinformării, CNA nu vede pădurea de copaci. În ultimul an, vârfurile de lance ale manipulării au fost Nicușor Dan și Ilie Bolojan. În fața derapajelor, a informațiilor false și a declarațiilor belicoase, nu au existat sancțiuni.

Și întrebarea rămâne: dacă alegerile pot fi alterate, Curtea Constituțională se pregătește de anularea scrutinului dacă PSD, PNL, USR nu vor fi încântate de rezultate? Se pregătește Autoritatea Electorală Permanentă să interzică dosarele de candidatură sau, așa cum prevede proiectul de lege propus de AEP, să dizolve partidele care pun în pericol status quo-ul sistemului?

Cum crede domnul Valentin Jucan că poate să contribui CNA la recâștigarea încrederii românilor în instituțiile statului? Prin transmiterea mesajului că alegerile din 2028 pot fi deja considerate influențate și, prin deducție logică, pasibile de anulare?

CNA nu poate juca din nou rolul jandarmului care bate la ușa cetățenilor care și-au permis să își exprime opțiunea pe social-media pentru a-i trage la răspundere.

CNA trebuie să înceteze să mai repete greșelile din trecut cât a instaurat cenzura împotriva partidelor politice pentru a favoriza campaniile adversarilor direcți.

Democrația nu poate fi apărată prin mijloace și instrumente ale teorii desprinse din registrul dictaturilor.

Iar noi nu vom permite ca alegerile 2028 să urmeze același făgaș ca în cazul celor prezidențiale din 2024 când democrația a fost strivită de un sistem comunistoid, aservit intereselor subterane ale politicienilor care controlează România de 36 de ani.

Reintrarea în cadrul constituțional poate fi realizată doar dacă voința poporului va fi respectată la alegerile ce vor urma în 2028 sau, sperăm noi, într-un timp cât mai scurt odată cu declanșarea alegerilor anticipate”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „Ce ne pregătiți, domnule Valentin Jucan? Anularea alegerilor din 2028 pe modelul 6 decembrie 2024, interzicerea partidelor politice sau arestarea candidaților?” appeared first on AUR.

„Declarațiile președintelui CNA, Valentin Jucan, despre nevoia unei legi împotriva „fake news” pornesc de la un caz grav, atacarea unei ambulanțe în județul Cluj după răspândirea pe TikTok a teoriei că ambulanțele răpesc copii, dar soluția propusă riscă să creeze o problemă mult mai mare decât cea pe care încearcă să o rezolve. În momentul în care statul primește puterea de a decide ce informație este suficient de falsă încât să fie eliminată sau sancționată, întrebarea esențială devine inevitabilă: cine stabilește adevărul și cine răspunde atunci când arbitrul greșește?

În cazul de la Cluj lucrurile sunt destul de clare. Oamenii care au atacat ambulanța trebuie să răspundă pentru ceea ce au făcut, iar dacă cineva a instigat direct la violență, există deja instrumente legale pentru intervenția autorităților. De aici și până la transformarea unei „informații false” într-o categorie generică de conținut pe care statul să o poată sancționa este însă o distanță enormă. Constituția nu garantează libertatea de exprimare doar pentru afirmațiile adevărate, inteligente sau convenabile. Articolul 30 spune că libertatea exprimării este inviolabilă și că cenzura de orice fel este interzisă, stabilind în același timp limite pentru situațiile în care exprimarea intră în conflict cu alte drepturi sau cu legea.

Valentin Jucan spune că „avem libertatea de a fi proști”. Corect. Tocmai aceasta este una dintre consecințele libertății. Dacă cineva crede că Pământul este plat, că extratereștrii au construit piramidele sau că o ambulanță este folosită pentru răpirea copiilor, statul trebuie să poată demonstra că informația este falsă, nu să primească automat dreptul de a o interzice. Situația se schimbă în momentul în care același om îi îndeamnă pe alții să ia topoarele și să atace ambulanța. Atunci nu mai discutăm despre prostie sau despre o teorie absurdă, ci despre o faptă care poate intra sub incidența legii.

Discuția devine cu atât mai sensibilă în România de astăzi, unde statul care solicită mai multe instrumente pentru combaterea „dezinformării” traversează el însuși o criză profundă de credibilitate. Au trecut aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, una dintre cele mai grave decizii luate într-o democrație, iar autoritățile nu au reușit până acum să ofere publicului o explicație completă, bazată pe un ansamblu transparent de probe, care să închidă controversele privind motivele și mecanismul anulării. Indiferent ce opinie avem despre candidații de atunci, problema instituțională rămâne: același stat care nu a reușit să convingă o parte importantă a societății că poate justifica transparent o asemenea decizie cere acum și mai multă putere pentru a stabili ce informații sunt adevărate și ce informații trebuie combătute.

Experiența campaniilor electorale recente ar trebui să ne facă și mai precauți. În timpul prezidențialelor au existat mecanisme prin care instituții publice, platforme online și organizații implicate în verificarea informațiilor au semnalat conținut, pagini sau conturi considerate propagandă ori dezinformare, uneori în cadrul unor mecanisme de cooperare create tocmai pentru integritatea spațiului informațional. Chiar presupunând că intenția declarată a fost protejarea procesului electoral, asemenea precedente ridică o întrebare legitimă: ce garanții avem că mecanismul construit pentru eliminarea unei operațiuni străine de influență nu va ajunge să lovească opinii politice perfect legale, jurnalism incomod sau pur și simplu interpretări pe care instituțiile statului le consideră greșite?

Mai există o problemă pe care susținătorii unor asemenea mecanisme o evită aproape întotdeauna: cine îl controlează pe cel care controlează informația? CNA, Guvernul, Ministerul de Interne, o structură specială, un ONG de fact-checking? Ce se întâmplă atunci când jurnalistul spune că Guvernul urmează să majoreze TVA, Guvernul neagă, informația este declarată falsă, iar peste trei luni TVA chiar crește? Între minciună și adevărul demonstrabil există un teritoriu imens format din opinii, predicții, informații incomplete, surse anonime, interpretări, ipoteze și greșeli. Exact acolo se desfășoară o mare parte a jurnalismului și a dezbaterii politice.

Testul cel mai simplu pentru o asemenea lege este să ne întrebăm dacă am fi dispuși să oferim aceeași putere celui mai detestat adversar politic. Nu celui care conduce CNA astăzi, ci celui care îl va conduce peste cinci sau zece ani. Dacă partidul pe care îl considerăm cel mai periculos ar câștiga alegerile și ar ajunge să controleze instituțiile statului, am mai considera o idee bună existența unei autorități capabile să stabilească oficial ce este „dezinformare”? Legile nu trebuie construite pornind de la presupunerea că la butoane vor fi întotdeauna oamenii în care avem încredere.

Mai mult, apelul la cenzură poate fi privit și ca o recunoaștere a slăbiciunii statului. Un stat puternic nu este acela care se teme de un clip stupid de pe TikTok, ci acela care are suficientă credibilitate încât cetățenii să creadă informația pe care o oferă atunci când acel clip apare. România are ministere, purtători de cuvânt, instituții specializate, televiziune și radio publice, site-uri oficiale, conturi pe toate rețelele sociale și acces imediat la presă. Dacă, având toate aceste instrumente, instituțiile pierd competiția pentru credibilitate în fața unui anonim de pe TikTok, prima întrebare ar trebui să fie de ce oamenii nu mai au încredere în stat, nu cum poate statul să-l reducă la tăcere pe anonim.

Nu avem nevoie de un internet fără reguli și nimeni nu trebuie să poată amenința, șantaja, frauda sau instiga la violență sub pretextul libertății de exprimare. Avem însă nevoie de o delimitare foarte clară între ceea ce este ilegal și ceea ce statul consideră pur și simplu fals, stupid sau periculos. Într-o democrație, statul trebuie să pedepsească infracțiunea și să combată minciuna prin informație și dovezi. În clipa în care îi acordăm și dreptul de a hotărî ce reprezintă adevărul, mai ales unui stat care încă se luptă să-și recâștige propria credibilitate, nu mai discutăm doar despre combaterea dezinformării, ci despre cine primește puterea de a controla dezbaterea publică”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Nu avem nevoie de o lege a adevărului, ci de un stat care să aibă încrederea românilor” appeared first on AUR.

„Decizia CNA de a suspenda emisia postului Realitatea Plus pentru trei ore reprezintă o decizie extrem de gravă pentru libertatea de exprimare din România și un nou semnal că actuala putere încearcă să reducă la tăcere orice voce critică.
Ceea ce am văzut în cadrul ședinței CNA nu a fost o dezbatere despre respectarea echilibrului jurnalistic, ci un rechizitoriu politic împotriva unei televiziuni care a avut curajul să prezinte și pozițiile opoziției și ale curentului suveranist.
Argumentele invocate sunt absolut halucinante pentru orice stat care pretinde că respectă libertatea presei și libertatea de exprimare. Realitatea Plus este practic acuzată că îl prezintă prea des pe Călin Georgescu și prea puțin pe Ilie Bolojan sau pe Nicușor Dan. Asta a ajuns să judece CNA în România anului 2026: cine apare mai mult pe ecran și cine critică puterea.
Mai grav este că membrii CNA nici măcar nu mai ascund natura politică a deciziei. În cadrul ședinței s-a vorbit explicit despre un presupus „lanț suveranist” format din Realitatea Plus, AUR și Călin Georgescu. Cu alte cuvinte, televiziunea este sancționată pentru că oferă spațiu unor opinii și unor lideri politici care nu convin sistemului.
Aceasta nu mai este reglementare audiovizuală, ci este poliție politică mediatică.
În orice democrație autentică, presa are dreptul să fie critică, să susțină anumite curente de opinie, să invite lideri ai opoziției și să pună întrebări incomode puterii. În România de astăzi, însă, vedem cum instituții ale statului sunt folosite pentru intimidarea și pedepsirea celor care ies din linia oficială.
Dacă unei televiziuni îi poate fi suspendată emisia pentru că prezintă prea mult opoziția și prea puțin puterea, atunci nu mai vorbim despre democrație, ci despre începutul unui regim de cenzură.
Și să fim foarte clari: problema reală nu este Realitatea Plus. Problema reală este faptul că actuala putere nu suportă existența unor voci care contestă propaganda oficială și narațiunea construită de sistemul politic aflat la putere.
Este extrem de grav că într-un stat membru al Uniunii Europene se ajunge să se vorbească despre „execuția” unei televiziuni pentru simplul fapt că nu promovează mesajele convenabile sistemului politic.
AUR condamnă ferm această decizie abuzivă și atrage atenția că România se îndepărtează periculos de principiile democratice și de libertatea reală de exprimare. Nu putem accepta transformarea CNA într-un instrument de presiune politică și de reducere la tăcere a opoziției și a presei incomode.
Libertatea de exprimare nu există doar pentru cei care laudă puterea, ci ea ar trebui să existe mai ales pentru cei care o critică”, a afirmat Mihail Neamțu, deputat AUR și președintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

The post Mihail NEAMŢU (AUR): „Suspendarea emisiei Realitatea Plus este un act de cenzură incompatibil cu o democrație” appeared first on AUR.

„Decizia prin care Consiliul Național al Audiovizualului a suspendat emisia postului Realitatea Plus pentru trei ore reprezintă unul dintre cele mai grave derapaje împotriva libertății de exprimare din România ultimilor ani.
Ceea ce am văzut în cadrul ședinței CNA nu a fost o analiză lucidă, echilibrată și democratică a activității unui post de televiziune. A fost un proces politic în toată regula, un rechizitoriu ideologic, o demonstrație de intoleranță față de orice voce care nu repetă discursul oficial al puterii.
Am ascultat cu stupefacție membri ai CNA explicând că problema Realitatea Plus este faptul că îl arată prea mult pe Călin Georgescu, că îl critică pe Nicușor Dan sau că oferă spațiu opoziției reprezentate de Alianța pentru Unirea Românilor.
Cu alte cuvinte, într-o țară care pretinde că este democratică, o televiziune este sancționată pentru că nu laudă suficient puterea și pentru că permite existența unor opinii incomode.
Asta nu mai este reglementare audiovizuală, ci este cenzură politică.
Mai grav este limbajul folosit în interiorul CNA. S-a vorbit despre un „lanț suveranist” format din Realitatea Plus, AUR și Călin Georgescu, ca și cum simpla existență a unei opinii suveraniste ar reprezenta o amenințare pentru stat. S-a ajuns în situația absurdă în care unii membri CNA judecă nu respectarea legii, ci orientarea ideologică a unei televiziuni.
Aceasta este definiția abuzului într-un regim care începe să alunece periculos spre autoritarism.
Ceea ce deranjează, în realitate, este că există încă instituții media care nu acceptă să devină simple anexe ale puterii și ale aparatului prezidențial.
Am văzut membri CNA preocupați obsesiv de faptul că domnul Georgescu apare prea des pe ecran. Dar nu i-am văzut la fel de preocupați când televiziuni întregi s-au transformat ani la rând în oficine de propagandă pentru putere. Nu i-am văzut suspendând emisiuni pentru manipulările grosolane din pandemie, pentru campaniile de panică, pentru demonizarea opoziției sau pentru propaganda agresivă făcută în favoarea sistemului.
Dubla măsură este evidentă și revoltătoare.
Mai există însă un aspect extrem de grav. Prin această decizie, CNA transmite un mesaj de intimidare către întreaga presă românească: dacă ieși din linia oficială, dacă critici puterea, dacă dai spațiu opoziției, poți fi redus la tăcere.
Aceasta este logica regimurilor care nu mai au încredere în democrație și în libertatea cetățeanului de a alege ce să urmărească și ce să creadă.
România nu poate fi împinsă spre un model în care instituțiile statului decid ce opinii sunt acceptabile și ce opinii trebuie eliminate din spațiul public. Acesta nu este drumul unei democrații europene, ci al unei societăți controlate, speriate de libertate și intolerante față de pluralism.
Astăzi suspendă emisia unei televiziuni, mâine vor suspenda orice voce care deranjează! Atunci când libertatea de exprimare devine condiționată de aprobarea puterii, nu mai vorbim despre democrație, ci despre începutul dictaturii”, a declarat deputatul AUR, Lidia Vadim-Tudor, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

The post Lidia Vadim-Tudor (AUR): „CNA transmite un mesaj de intimidare către întreaga presă românească: dacă ieși din linia oficială, dacă critici puterea, dacă dai spațiu opoziției, poți fi redus la tăcere” appeared first on AUR.

Mihail Neamțu atrage atenția că răspunsul transmis de CNA indică o lipsă de responsabilitate față de controlul parlamentar și față de obligația de transparență în fața cetățenilor.

Acesta subliniază că invocarea unor pretexte procedurale pentru a evita prezența în Parlament ridică serioase semne de întrebare asupra disponibilității instituției de a răspunde pentru deciziile sale.

„Am primit același răspuns pe care noi suntem obișnuiți să-l primim, mai mult de sfidare și de nepăsare. Ei nu se pot deplasa într-o zi de joi, până aici, în Parlamentul nostru, unde am fost trimiși de către popor ca să punem aceste întrebări. Nu sunt întrebările noastre, sunt întrebările oamenilor”, a spus Mihail Neamțu.

Mihail Neamțu arată că refuzul de a participa la audieri vine într-un context sensibil, în care retragerea licențelor Realitatea Plus și Gold FM a generat suspiciuni privind proporționalitatea sancțiunilor și posibile influențe politice.

„Oamenii ăștia au venit cu o agendă, aceea de intimidare a vocilor suveraniste, patriotice, de aceea ei îmbrățișează această viziune antinațională și anticreștină. Dar, totuși, în statul român, puterea legislativă e o putere. Nu poți tu, CNA, să te consideri deasupra Parlamentului și, de fapt, cel mai important și reprezentativ for într-o democrație rămâne Parlamentul. Deci, avem o anomalie.

Voi face o solicitare publică către ambasadorul Statelor Unite la București. Vom scrie astăzi către noul ambasador tot ceea ce pentru noi reprezintă abuz. Tiranie și dispreț la adresa libertății pe care America, până la urmă, a îmbrățișat-o acum 250 de ani, libertatea de exprimare, libertatea de conștiință, libertatea religioasă, toate aceste forme de libertate care au fost, apropo, răstignite în Vinerea Mare, pentru că de-aia a murit Isus, pentru că nu i s-a dat dreptul să fie El însuși, adică să fie liber. Pentru că toate aceste forme de libertate sunt răstignite în România, noi vom cere asistența partenerilor noștri strategici”, a mai spus Mihail Neamțu, deputat AUR, președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților.

În final, Mihail Neamțu avertizează că evitarea dialogului instituțional nu face decât să adâncească neîncrederea publică și să alimenteze suspiciunile privind modul în care sunt luate deciziile în cadrul CNA.

„Marți vor fi invitați din nou reprezentanții CNA să ne explice totuși de ce ei au asemenea măsuri abuzive, pe care nu le poți lua decât în Belarus, pe care nu le poți lua decât în Federația Rusă, pe care nu poți să le iei decât în China, mai nou aud că și în Republica Moldova, dar nu într-o țară europeană.

Noi îmbrățișăm pluralismul, democrația. Ei sunt mai degrabă tirani!”, a conchis Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „CNA refuză să se prezinte în Parlament și evită explicațiile privind închiderea Realitatea Plus și Gold FM” appeared first on AUR.

Decizia CNA de a retrage licențele ridică semne serioase de întrebare privind respectarea principiului proporționalității și impactul asupra libertății presei și pluralismului mediatic.

Președintele Comisiei, Mihail Neamțu (deputat AUR), solicită clarificări privind eventuale influențe politice în adoptarea acestor măsuri.

Sunt vizate și suspiciuni de tratament selectiv în aplicarea sancțiunilor, precum și existența unui dublu standard între radiodifuzori.

Totodată, CNA trebuie să răspundă acuzațiilor privind utilizarea fondurilor publice, proceduri de achiziții netransparente și cheltuieli nejustificate.

Comisia de Cultură subliniază că aceste clarificări sunt esențiale pentru garantarea transparenței și a respectării cadrului legal în domeniul audiovizualului.

The post Comisia de Cultură a convocat conducerea CNA în Parlament, după retragerea licențelor Realitatea Plus și Gold FM appeared first on AUR.

George Simion a acuzat că hotărârea CNA este „impusă din cotloanele puterii”, iar AUR se poziționează de partea libertății presei, a dreptății și a poporului român.

„Este clar că această decizie este motivată politic și este clar că România nu mai este o democrație și nu de azi, de ieri, ci din 6 decembrie 2024, când au călcat în picioare democrația și au anulat alegerile. (…)

Am venit alături de parlamentarii AUR să fim alături de vocea poporului român, de televiziunea poporului și pentru a sancționa acest abuz. (…) Ăsta este regimul lui Ilie Bolojan, care pune pumnul în gură oricărei voci de opoziție, oricărui partid”, a transmis liderul AUR.

George Simion a adăugat că dreptul la libertatea de exprimare câștigat cu prețul vieții la Revoluție nu poate fi călcat în picioare de actualul regimul politic condus de Ilie Bolojan.

„Văd oameni care și-au riscat viața pentru ca generația mea, generația copilului meu să fie liberi, nu avem parte de libertate. S-a luat rația de libertate în 1989 și după aia s-a închis. (…) Să faci așa ceva în anul 2026, într-o țară care e în Uniunea Europeană, nu reprezintă decât continuarea loviturii de stat dată în decembrie 2024. E un proces continuu, a continuat cu mai 2025, continuă cu anularea licenței”, a spus George Simion.

Liderul AUR a transmis că instituții precum CNA sau CNCD trebuie desființate, iar rolul constatării unor posibile încălcări ale legii să revină instanțelor de judecată.

„Noi cerem de luni bune ca această instituție să se desființeze. Dacă există derapaje, dacă există probleme, există instanțe de judecată. La fel și CNCD-ul, există multe, multe instituții în statul român care nu ar trebui să existe, doar primesc ordine, răspund la comenzi politice membrii aceștia din CNA”, a declarat președintele AUR, George Simion.

The post George Simion, președintele AUR: „Suspendarea licenței Realitatea Plus și Gold FM este o decizie motivată politic!” appeared first on AUR.