„Declarațiile președintelui CNA, Valentin Jucan, despre nevoia unei legi împotriva „fake news” pornesc de la un caz grav, atacarea unei ambulanțe în județul Cluj după răspândirea pe TikTok a teoriei că ambulanțele răpesc copii, dar soluția propusă riscă să creeze o problemă mult mai mare decât cea pe care încearcă să o rezolve. În momentul în care statul primește puterea de a decide ce informație este suficient de falsă încât să fie eliminată sau sancționată, întrebarea esențială devine inevitabilă: cine stabilește adevărul și cine răspunde atunci când arbitrul greșește?

În cazul de la Cluj lucrurile sunt destul de clare. Oamenii care au atacat ambulanța trebuie să răspundă pentru ceea ce au făcut, iar dacă cineva a instigat direct la violență, există deja instrumente legale pentru intervenția autorităților. De aici și până la transformarea unei „informații false” într-o categorie generică de conținut pe care statul să o poată sancționa este însă o distanță enormă. Constituția nu garantează libertatea de exprimare doar pentru afirmațiile adevărate, inteligente sau convenabile. Articolul 30 spune că libertatea exprimării este inviolabilă și că cenzura de orice fel este interzisă, stabilind în același timp limite pentru situațiile în care exprimarea intră în conflict cu alte drepturi sau cu legea.

Valentin Jucan spune că „avem libertatea de a fi proști”. Corect. Tocmai aceasta este una dintre consecințele libertății. Dacă cineva crede că Pământul este plat, că extratereștrii au construit piramidele sau că o ambulanță este folosită pentru răpirea copiilor, statul trebuie să poată demonstra că informația este falsă, nu să primească automat dreptul de a o interzice. Situația se schimbă în momentul în care același om îi îndeamnă pe alții să ia topoarele și să atace ambulanța. Atunci nu mai discutăm despre prostie sau despre o teorie absurdă, ci despre o faptă care poate intra sub incidența legii.

Discuția devine cu atât mai sensibilă în România de astăzi, unde statul care solicită mai multe instrumente pentru combaterea „dezinformării” traversează el însuși o criză profundă de credibilitate. Au trecut aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, una dintre cele mai grave decizii luate într-o democrație, iar autoritățile nu au reușit până acum să ofere publicului o explicație completă, bazată pe un ansamblu transparent de probe, care să închidă controversele privind motivele și mecanismul anulării. Indiferent ce opinie avem despre candidații de atunci, problema instituțională rămâne: același stat care nu a reușit să convingă o parte importantă a societății că poate justifica transparent o asemenea decizie cere acum și mai multă putere pentru a stabili ce informații sunt adevărate și ce informații trebuie combătute.

Experiența campaniilor electorale recente ar trebui să ne facă și mai precauți. În timpul prezidențialelor au existat mecanisme prin care instituții publice, platforme online și organizații implicate în verificarea informațiilor au semnalat conținut, pagini sau conturi considerate propagandă ori dezinformare, uneori în cadrul unor mecanisme de cooperare create tocmai pentru integritatea spațiului informațional. Chiar presupunând că intenția declarată a fost protejarea procesului electoral, asemenea precedente ridică o întrebare legitimă: ce garanții avem că mecanismul construit pentru eliminarea unei operațiuni străine de influență nu va ajunge să lovească opinii politice perfect legale, jurnalism incomod sau pur și simplu interpretări pe care instituțiile statului le consideră greșite?

Mai există o problemă pe care susținătorii unor asemenea mecanisme o evită aproape întotdeauna: cine îl controlează pe cel care controlează informația? CNA, Guvernul, Ministerul de Interne, o structură specială, un ONG de fact-checking? Ce se întâmplă atunci când jurnalistul spune că Guvernul urmează să majoreze TVA, Guvernul neagă, informația este declarată falsă, iar peste trei luni TVA chiar crește? Între minciună și adevărul demonstrabil există un teritoriu imens format din opinii, predicții, informații incomplete, surse anonime, interpretări, ipoteze și greșeli. Exact acolo se desfășoară o mare parte a jurnalismului și a dezbaterii politice.

Testul cel mai simplu pentru o asemenea lege este să ne întrebăm dacă am fi dispuși să oferim aceeași putere celui mai detestat adversar politic. Nu celui care conduce CNA astăzi, ci celui care îl va conduce peste cinci sau zece ani. Dacă partidul pe care îl considerăm cel mai periculos ar câștiga alegerile și ar ajunge să controleze instituțiile statului, am mai considera o idee bună existența unei autorități capabile să stabilească oficial ce este „dezinformare”? Legile nu trebuie construite pornind de la presupunerea că la butoane vor fi întotdeauna oamenii în care avem încredere.

Mai mult, apelul la cenzură poate fi privit și ca o recunoaștere a slăbiciunii statului. Un stat puternic nu este acela care se teme de un clip stupid de pe TikTok, ci acela care are suficientă credibilitate încât cetățenii să creadă informația pe care o oferă atunci când acel clip apare. România are ministere, purtători de cuvânt, instituții specializate, televiziune și radio publice, site-uri oficiale, conturi pe toate rețelele sociale și acces imediat la presă. Dacă, având toate aceste instrumente, instituțiile pierd competiția pentru credibilitate în fața unui anonim de pe TikTok, prima întrebare ar trebui să fie de ce oamenii nu mai au încredere în stat, nu cum poate statul să-l reducă la tăcere pe anonim.

Nu avem nevoie de un internet fără reguli și nimeni nu trebuie să poată amenința, șantaja, frauda sau instiga la violență sub pretextul libertății de exprimare. Avem însă nevoie de o delimitare foarte clară între ceea ce este ilegal și ceea ce statul consideră pur și simplu fals, stupid sau periculos. Într-o democrație, statul trebuie să pedepsească infracțiunea și să combată minciuna prin informație și dovezi. În clipa în care îi acordăm și dreptul de a hotărî ce reprezintă adevărul, mai ales unui stat care încă se luptă să-și recâștige propria credibilitate, nu mai discutăm doar despre combaterea dezinformării, ci despre cine primește puterea de a controla dezbaterea publică”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Nu avem nevoie de o lege a adevărului, ci de un stat care să aibă încrederea românilor” appeared first on AUR.

„Decizia CNA de a suspenda emisia postului Realitatea Plus pentru trei ore reprezintă o decizie extrem de gravă pentru libertatea de exprimare din România și un nou semnal că actuala putere încearcă să reducă la tăcere orice voce critică.
Ceea ce am văzut în cadrul ședinței CNA nu a fost o dezbatere despre respectarea echilibrului jurnalistic, ci un rechizitoriu politic împotriva unei televiziuni care a avut curajul să prezinte și pozițiile opoziției și ale curentului suveranist.
Argumentele invocate sunt absolut halucinante pentru orice stat care pretinde că respectă libertatea presei și libertatea de exprimare. Realitatea Plus este practic acuzată că îl prezintă prea des pe Călin Georgescu și prea puțin pe Ilie Bolojan sau pe Nicușor Dan. Asta a ajuns să judece CNA în România anului 2026: cine apare mai mult pe ecran și cine critică puterea.
Mai grav este că membrii CNA nici măcar nu mai ascund natura politică a deciziei. În cadrul ședinței s-a vorbit explicit despre un presupus „lanț suveranist” format din Realitatea Plus, AUR și Călin Georgescu. Cu alte cuvinte, televiziunea este sancționată pentru că oferă spațiu unor opinii și unor lideri politici care nu convin sistemului.
Aceasta nu mai este reglementare audiovizuală, ci este poliție politică mediatică.
În orice democrație autentică, presa are dreptul să fie critică, să susțină anumite curente de opinie, să invite lideri ai opoziției și să pună întrebări incomode puterii. În România de astăzi, însă, vedem cum instituții ale statului sunt folosite pentru intimidarea și pedepsirea celor care ies din linia oficială.
Dacă unei televiziuni îi poate fi suspendată emisia pentru că prezintă prea mult opoziția și prea puțin puterea, atunci nu mai vorbim despre democrație, ci despre începutul unui regim de cenzură.
Și să fim foarte clari: problema reală nu este Realitatea Plus. Problema reală este faptul că actuala putere nu suportă existența unor voci care contestă propaganda oficială și narațiunea construită de sistemul politic aflat la putere.
Este extrem de grav că într-un stat membru al Uniunii Europene se ajunge să se vorbească despre „execuția” unei televiziuni pentru simplul fapt că nu promovează mesajele convenabile sistemului politic.
AUR condamnă ferm această decizie abuzivă și atrage atenția că România se îndepărtează periculos de principiile democratice și de libertatea reală de exprimare. Nu putem accepta transformarea CNA într-un instrument de presiune politică și de reducere la tăcere a opoziției și a presei incomode.
Libertatea de exprimare nu există doar pentru cei care laudă puterea, ci ea ar trebui să existe mai ales pentru cei care o critică”, a afirmat Mihail Neamțu, deputat AUR și președintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

The post Mihail NEAMŢU (AUR): „Suspendarea emisiei Realitatea Plus este un act de cenzură incompatibil cu o democrație” appeared first on AUR.

„Decizia prin care Consiliul Național al Audiovizualului a suspendat emisia postului Realitatea Plus pentru trei ore reprezintă unul dintre cele mai grave derapaje împotriva libertății de exprimare din România ultimilor ani.
Ceea ce am văzut în cadrul ședinței CNA nu a fost o analiză lucidă, echilibrată și democratică a activității unui post de televiziune. A fost un proces politic în toată regula, un rechizitoriu ideologic, o demonstrație de intoleranță față de orice voce care nu repetă discursul oficial al puterii.
Am ascultat cu stupefacție membri ai CNA explicând că problema Realitatea Plus este faptul că îl arată prea mult pe Călin Georgescu, că îl critică pe Nicușor Dan sau că oferă spațiu opoziției reprezentate de Alianța pentru Unirea Românilor.
Cu alte cuvinte, într-o țară care pretinde că este democratică, o televiziune este sancționată pentru că nu laudă suficient puterea și pentru că permite existența unor opinii incomode.
Asta nu mai este reglementare audiovizuală, ci este cenzură politică.
Mai grav este limbajul folosit în interiorul CNA. S-a vorbit despre un „lanț suveranist” format din Realitatea Plus, AUR și Călin Georgescu, ca și cum simpla existență a unei opinii suveraniste ar reprezenta o amenințare pentru stat. S-a ajuns în situația absurdă în care unii membri CNA judecă nu respectarea legii, ci orientarea ideologică a unei televiziuni.
Aceasta este definiția abuzului într-un regim care începe să alunece periculos spre autoritarism.
Ceea ce deranjează, în realitate, este că există încă instituții media care nu acceptă să devină simple anexe ale puterii și ale aparatului prezidențial.
Am văzut membri CNA preocupați obsesiv de faptul că domnul Georgescu apare prea des pe ecran. Dar nu i-am văzut la fel de preocupați când televiziuni întregi s-au transformat ani la rând în oficine de propagandă pentru putere. Nu i-am văzut suspendând emisiuni pentru manipulările grosolane din pandemie, pentru campaniile de panică, pentru demonizarea opoziției sau pentru propaganda agresivă făcută în favoarea sistemului.
Dubla măsură este evidentă și revoltătoare.
Mai există însă un aspect extrem de grav. Prin această decizie, CNA transmite un mesaj de intimidare către întreaga presă românească: dacă ieși din linia oficială, dacă critici puterea, dacă dai spațiu opoziției, poți fi redus la tăcere.
Aceasta este logica regimurilor care nu mai au încredere în democrație și în libertatea cetățeanului de a alege ce să urmărească și ce să creadă.
România nu poate fi împinsă spre un model în care instituțiile statului decid ce opinii sunt acceptabile și ce opinii trebuie eliminate din spațiul public. Acesta nu este drumul unei democrații europene, ci al unei societăți controlate, speriate de libertate și intolerante față de pluralism.
Astăzi suspendă emisia unei televiziuni, mâine vor suspenda orice voce care deranjează! Atunci când libertatea de exprimare devine condiționată de aprobarea puterii, nu mai vorbim despre democrație, ci despre începutul dictaturii”, a declarat deputatul AUR, Lidia Vadim-Tudor, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

The post Lidia Vadim-Tudor (AUR): „CNA transmite un mesaj de intimidare către întreaga presă românească: dacă ieși din linia oficială, dacă critici puterea, dacă dai spațiu opoziției, poți fi redus la tăcere” appeared first on AUR.

Mihail Neamțu atrage atenția că răspunsul transmis de CNA indică o lipsă de responsabilitate față de controlul parlamentar și față de obligația de transparență în fața cetățenilor.

Acesta subliniază că invocarea unor pretexte procedurale pentru a evita prezența în Parlament ridică serioase semne de întrebare asupra disponibilității instituției de a răspunde pentru deciziile sale.

„Am primit același răspuns pe care noi suntem obișnuiți să-l primim, mai mult de sfidare și de nepăsare. Ei nu se pot deplasa într-o zi de joi, până aici, în Parlamentul nostru, unde am fost trimiși de către popor ca să punem aceste întrebări. Nu sunt întrebările noastre, sunt întrebările oamenilor”, a spus Mihail Neamțu.

Mihail Neamțu arată că refuzul de a participa la audieri vine într-un context sensibil, în care retragerea licențelor Realitatea Plus și Gold FM a generat suspiciuni privind proporționalitatea sancțiunilor și posibile influențe politice.

„Oamenii ăștia au venit cu o agendă, aceea de intimidare a vocilor suveraniste, patriotice, de aceea ei îmbrățișează această viziune antinațională și anticreștină. Dar, totuși, în statul român, puterea legislativă e o putere. Nu poți tu, CNA, să te consideri deasupra Parlamentului și, de fapt, cel mai important și reprezentativ for într-o democrație rămâne Parlamentul. Deci, avem o anomalie.

Voi face o solicitare publică către ambasadorul Statelor Unite la București. Vom scrie astăzi către noul ambasador tot ceea ce pentru noi reprezintă abuz. Tiranie și dispreț la adresa libertății pe care America, până la urmă, a îmbrățișat-o acum 250 de ani, libertatea de exprimare, libertatea de conștiință, libertatea religioasă, toate aceste forme de libertate care au fost, apropo, răstignite în Vinerea Mare, pentru că de-aia a murit Isus, pentru că nu i s-a dat dreptul să fie El însuși, adică să fie liber. Pentru că toate aceste forme de libertate sunt răstignite în România, noi vom cere asistența partenerilor noștri strategici”, a mai spus Mihail Neamțu, deputat AUR, președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților.

În final, Mihail Neamțu avertizează că evitarea dialogului instituțional nu face decât să adâncească neîncrederea publică și să alimenteze suspiciunile privind modul în care sunt luate deciziile în cadrul CNA.

„Marți vor fi invitați din nou reprezentanții CNA să ne explice totuși de ce ei au asemenea măsuri abuzive, pe care nu le poți lua decât în Belarus, pe care nu le poți lua decât în Federația Rusă, pe care nu poți să le iei decât în China, mai nou aud că și în Republica Moldova, dar nu într-o țară europeană.

Noi îmbrățișăm pluralismul, democrația. Ei sunt mai degrabă tirani!”, a conchis Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „CNA refuză să se prezinte în Parlament și evită explicațiile privind închiderea Realitatea Plus și Gold FM” appeared first on AUR.

Decizia CNA de a retrage licențele ridică semne serioase de întrebare privind respectarea principiului proporționalității și impactul asupra libertății presei și pluralismului mediatic.

Președintele Comisiei, Mihail Neamțu (deputat AUR), solicită clarificări privind eventuale influențe politice în adoptarea acestor măsuri.

Sunt vizate și suspiciuni de tratament selectiv în aplicarea sancțiunilor, precum și existența unui dublu standard între radiodifuzori.

Totodată, CNA trebuie să răspundă acuzațiilor privind utilizarea fondurilor publice, proceduri de achiziții netransparente și cheltuieli nejustificate.

Comisia de Cultură subliniază că aceste clarificări sunt esențiale pentru garantarea transparenței și a respectării cadrului legal în domeniul audiovizualului.

The post Comisia de Cultură a convocat conducerea CNA în Parlament, după retragerea licențelor Realitatea Plus și Gold FM appeared first on AUR.

George Simion a acuzat că hotărârea CNA este „impusă din cotloanele puterii”, iar AUR se poziționează de partea libertății presei, a dreptății și a poporului român.

„Este clar că această decizie este motivată politic și este clar că România nu mai este o democrație și nu de azi, de ieri, ci din 6 decembrie 2024, când au călcat în picioare democrația și au anulat alegerile. (…)

Am venit alături de parlamentarii AUR să fim alături de vocea poporului român, de televiziunea poporului și pentru a sancționa acest abuz. (…) Ăsta este regimul lui Ilie Bolojan, care pune pumnul în gură oricărei voci de opoziție, oricărui partid”, a transmis liderul AUR.

George Simion a adăugat că dreptul la libertatea de exprimare câștigat cu prețul vieții la Revoluție nu poate fi călcat în picioare de actualul regimul politic condus de Ilie Bolojan.

„Văd oameni care și-au riscat viața pentru ca generația mea, generația copilului meu să fie liberi, nu avem parte de libertate. S-a luat rația de libertate în 1989 și după aia s-a închis. (…) Să faci așa ceva în anul 2026, într-o țară care e în Uniunea Europeană, nu reprezintă decât continuarea loviturii de stat dată în decembrie 2024. E un proces continuu, a continuat cu mai 2025, continuă cu anularea licenței”, a spus George Simion.

Liderul AUR a transmis că instituții precum CNA sau CNCD trebuie desființate, iar rolul constatării unor posibile încălcări ale legii să revină instanțelor de judecată.

„Noi cerem de luni bune ca această instituție să se desființeze. Dacă există derapaje, dacă există probleme, există instanțe de judecată. La fel și CNCD-ul, există multe, multe instituții în statul român care nu ar trebui să existe, doar primesc ordine, răspund la comenzi politice membrii aceștia din CNA”, a declarat președintele AUR, George Simion.

The post George Simion, președintele AUR: „Suspendarea licenței Realitatea Plus și Gold FM este o decizie motivată politic!” appeared first on AUR.

Acest grav atentat la dreptul la liberă exprimare, la libertatea presei, la dreptul cetățenilor de a fi informați, în fond la adresa democrației, încalcă flagrant prevederile Constituției României, care garantează drepturile mai sus menționate și care interzic fără echivoc și fără excepții suprimarea unei publicații.

Suprimarea anticonstituțională a celor două publicații este doar o încălcare dintr-un șir mai lung a drepturilor constituționale ale românilor.

Scopul limitării până la anihilare a democrației din România la care se dedă regimul hibrid sprijinit de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este cramponarea de putere a acestui regim prin încălcarea suveranității poporului român.

AUR cheamă forțele politice democratice, parlamentarii cu convingeri democratice, indiferent de apartenența lor politică, jurnaliștii independenți politic, reprezentanții autentici ai societății civile, pe toți cetățenii de bună credință să apere Constituția României, libertățile și drepturile cetățenești și să nu permită deriva antidemocratică și autoritarismul regimului aflat la putere.

Invităm pe toți susținătorii democrației să susțină propunerea AUR de reformă administrativă în sensul desființării Consiliului Național al Audiovizualului, o instituție bugetofagă devenită un instrument politic al puterii pentru reprimarea dreptului la libera exprimare și anularea libertății presei

Democrația și libertatea sunt valori supreme ale AUR, conform statutului său și convingerilor noastre. Suntem solidari cu instituțiile de presă și cu jurnaliștii care își desfășoară activitatea în condițiile grele ale climatului antidemocratic din România.

The post AUR condamnă decizia regimului aflat la putere privind închiderea instituțiilor de presă Realitatea Plus TV și Gold FM appeared first on AUR.

Acum, s-au decis să facă nişte suprainstituţii cu puteri discreţionare absolute. Vă dau două exemple:

Vor să comaseze CNA-ul cu ANCOM-ul într-un fel de Poliţie a comunicării în România: care să verifice mass media tradițională, cât și internetul. Exact ca înainte de alegeri, vor să bage pumnul în gură celor care comentează împotriva Guvernului. Reamintesc că au şi promovat o lege în acest sens prin care bagă orice la „discurs de ura”. Caraghioslâcul absolut în această speță este că în fruntea monstruozităţii ar urma să rămână politrucul PSD Valeriu Zgonea, scăpat de un dosar penal în care toate celelalte părţi şi-au recunoscut vina.

Vor să unească instituţia Avocatului Poporului cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, lucru care nu există nicăieri într-o democraţie consolidată. Practic, Avocatului Poporului ar trebui să ia apărarea cetăţenilor în timp ce CNCD ar trebui să se ocupe cu pedepsirea celor care încalcă legislaţia privind discriminarea şi egalitatea de şanse. Ce vor să facă e o struţo-cămilă: jumătate represivă cu amenzi şi dosare, jumătate analizând cazuri de abuzuri ale statului. Sigur că argumentul pe care ni-l oferă este mai mult teoretic câtă vreme doamna Renate Weber, căreia i-a expirat mandatul de un an, dar rămâne pe funcţie, pare că şi-a luat concediu şi nu a făcut nimic în faţa acţiunilor antidemocratice ale Puterii din România: când s-au anulat alegeri și interzis candidaturi.

Dincolo de aceste aspecte, rămâne problematica financiară. Poate că urmează să desfiinţeze nişte posturi, dar, în mod real, comasează instituții în care remunerarea este diferita. Şi putem pune pariu că, într-un final, fondul de salarii va creşte, nu va scădea. Să nu subestimăm capacitatea camarilei de partid de a se mufa la resursele statului”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.

The post Niculina Stelea (AUR): „Falsa reorganizare a guvernului Bolojan, adevărata dictatură: CNA și ANCOM devin ochii și urechile Guvernului!” appeared first on AUR.

Într-un moment în care societăţile democratice exersează nobleţea pluralismului doctrinar, România pare să fi găsit un drum propriu.

Nu neapărat original, ci mai degrabă reciclat din epoci apuse. În centrul acestui scandal găsim o figură familiară, cu accent profesoral şi ton moralist: pe domnul Vasile Bănescu – cenzor oficial şi persecutor al libertăţii de exprimare.

Pe 26 martie 2025, sub egida Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), s-a decis, cu tandră brutalitate, eliminarea unui clip realizat de jurnalistul Marius Tucă, editorialist care sugera că democraţia românească ar fi fost „călcată în picioare” prin ultimele decizii ale BEC. Domnul Bănescu a susţinut această eliminare abuzivă a principiului latinesc „audiatur et altera pars.”

Iată-ne procopsiţi cu un nou Mare Inchizitor, nu în sensul clerical al secolului al XVI-lea, ci într-o variantă adaptată mileniului III. Nu se ard cărţi, dar se închid guri. Nu se torturează corpuri, ci se reduc la tăcere opinii dizidente. Nu se invocă numele lui Torquemada, ci al Legii 504/2002.

Și aici intervine, cu o ironie amară, lecţia lui Albert Camus. În romanul său Ciuma, Camus descrie nu doar o epidemie biologică, ci şi o pandemie morală: tăcerea complice, ritualul obedienţei, birocratul care-şi face treaba „ca la carte” în timp ce moartea se plimbă nestingherită pe străzi. În cazul nostru, ciuma are mirosul cenzurii instituţionalizate, discret parfumată cu lavandă bruxelleză.

Asemeni doctorului Rieux, care refuză să tacă în faţa absurdului, ne întrebăm şi noi ce este libertatea de exprimare dacă nu o formă modernă de igienă a spaţiului public? Suprimarea unei opinii dizidente echivalează cu un afront împotriva raţiunii. Immanuel Kant asimila vârsta adultă cu îndrăzneala de a pune întrebări inconfortabile.

Cândva un om rezonabil, Vasile Bănescu a devenit un personaj distopic, hotărât să pună sechestru pe orice înseamnă opoziţie la Ministerul Adevărului. În varianta lui Vasile Bănescu, libertatea înseamnă să spui că „democraţia funcţionează impecabil”, indiferent câţi candidaţi la alegerile prezidenţiale sunt eliminaţi din cursă.

Regimul propus de Vasile Bănescu miroase a despotism oriental şi dispreţ totalitar pentru diversitatea naturală a oricărei societăţi. Obsesia controlului şi a consensului explică sprânceana ridicată, cenzura făţişă, dar şi dădăceala permanentă la care sunt supuşi actanţii vieţii publice din România lui Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Mircea Toma sau Vasile Bănescu. Cenzura de catifea e mai letală decât vociferarea unei mulţimi nemulţumite.

Apărarea libertăţii de exprimare nu poate fi lăsată pe seama acelora care confundă critica gazetărească cu „blasfemia” faţă de ortodoxia globalistă. Dacă România aspiră să rămână o democraţie europeană, atunci Statul nostru trebuie să nu permită nicidecum transformarea CNA într-un tribunal.

Solicităm public prezenţa domnului Vasile Bănescu la o întâlnire cu membrii comisiei parlamentare de control al activităţilor CNA în data de marţi 1 aprilie la ora 14:00. Cerem explicaţii scrise şi verbale pentru acest comportament abuziv.

E timpul să ne revenim în fire.

The post Mihail Neamțu – Declarație de presă – Marele Inchizitor & Ciuma Cenzurii appeared first on AUR.

Declaraţia conform căreia America ar trebui să fie „denazificată” este nu doar o afirmaţie ofensatoare la adresa unui aliat strategic al României, ci reprezintă o trivializare inadmisibilă a suferinţei victimelor Holocaustului şi o relativizare periculoasă a conceptului de nazism.
În secolul XX, ideologia nazistă a generat una dintre cele mai întunecate epoci ale istoriei omenirii.

Regimul lui Adolf Hitler a dezlănţuit un război mondial devastator şi a pus în practică Soluţia Finală – exterminarea sistematică a şase milioane de evrei europeni şi a altor milioane de victime nevinovate (romi, prizonieri de război, persoane cu dizabilităţi, opozanţi politici). Lagăre ale morţii precum Auschwitz-Birkenau, Treblinka sau Dachau rămân simboluri ale răului absolut, iar faimosul Shoah este un capitol unic prin oroarea şi amploarea sa.

A afirma astăzi, fie şi aluziv, că o naţiune democratică precum Statele Unite ar fi echivalentă cu Germania nazistă înseamnă să insulţi memoria acelor victime şi sacrificiul celor care au luptat împotriva tiraniei hitleriste. Este o distorsiune istorică şi morală de o gravitate extremă, o comparaţie totalmente nefondată care jigneşte atât adevărul istoric, cât şi bunul-simţ.
Civilizaţia occidentală modernă – din care România şi Statele Unite fac parte – este clădită pe valorile libertăţii, demnităţii umane şi statului de drept.

Aceste valori s-au forjat tocmai în opoziţie directă cu ideologiile totalitare precum nazismul şi comunismul. Statele Unite ale Americii, în special, au demonstrat în repetate rânduri că apără principiile democraţiei: nu doar prin funcţionarea internă a instituţiilor şi respectarea drepturilor omului, ci şi prin acţiunile decisive pe scena mondială.

Să ne amintim că, în anii 1944-1945, mii de soldaţi americani, alături de ceilalţi aliaţi, au debarcat în Normandia, au înaintat pe teritoriul Europei ocupate şi au contribuit esenţial la eliberarea ţărilor înrobite de nazism.
Americanii au eliberat prizonieri din lagăre precum Buchenwald şi Dachau, readucând speranţa celor puţini rămaşi în viaţă. Sute de mii de tineri din SUA şi-au dat viaţa pe fronturile Europei pentru ca flagelul svasticii să fie înfrânt.

Totodată, după 1945, Statele Unite (împreună cu aliaţii lor) au iniţiat procesul de denazificare a Germaniei învinse, eliminând din rădăcini ideologia urii rasiale. Mai târziu, de-a lungul Războiului Rece, America s-a opus ferm şi expansiunii comunismului, contribuind, în cele din urmă, la prăbuşirea Cortinei de Fier şi la eliberarea a numeroase naţiuni (inclusiv România) de sub dictaturi.
Nu există comparaţie onestă între o democraţie pluralistă, care îşi respectă minorităţile şi îşi schimbă liderii prin alegeri libere, şi un regim dictatorial întemeiat pe cultul rasei pure, ură şi genocid.

Americanii de astăzi nu poartă nicio vină colectivă care să poată fi asemuită cu cea a Germaniei naziste; dimpotrivă, poartă moştenirea unei naţiuni care a luptat împotriva nazismului.

Cu atât mai şocantă şi regretabilă este afirmaţia domnului Valentin-Alexandru Jucan cu cât provine de la un înalt responsabil public, însărcinat, în mod direct, cu supravegherea spaţiului audiovizual şi a discursului public din România. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), prin misiunea sa, ar trebui să fie un garant al echilibrului, decenţei şi responsabilităţii în comunicarea publică.
Or, tocmai un membru al acestei autorităţi – ba chiar vicepreşedintele CNA – a recurs la un derapaj de limbaj incompatibil cu demnitatea şi funcţia pe care o deţine.

În poziţia sa oficială, domnul Jucan avea datoria de a da un exemplu de moderaţie, respect şi discernământ. Prin contrast, el a ales să promoveze un discurs incendiar şi defăimător, care aduce prejudicii imaginii partenerilor strategici ai României şi îi ofensează pe toţi cei care preţuiesc adevărul istoric.

În virtutea valorilor menţionate şi în numele decenţei publice, solicit public demisia imediată a domnului Valentin-Alexandru Jucan din calitatea de membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Un asemenea gest ar reprezenta nu doar asumarea consecinţelor pentru declaraţiile sale, ci şi un minim act de onoare şi responsabilitate faţă de instituţia pe care a compromis-o prin vorbele sale.

Demisia domniei sale ar fi un semnal necesar că România nu tolerează trivializarea suferinţelor istorice şi nici insultarea gratuită a unui aliat de bază.

În acelaşi timp, ar reda parţial încrederea publicului că instituţiile menite să vegheze asupra comunicării publice îşi iau misiunea în serios şi sancţionează excesele impardonabile, chiar şi (sau mai ales) când acestea vin din interiorul lor.

Ne reafirmăm angajamentul faţă de parteneriatul transatlantic şi faţă de prietenia profundă care leagă România de Statele Unite ale Americii. Această prietenie se bazează pe sacrificii comune, pe idealuri împărtăşite şi pe un drum al libertăţii parcurs umăr la umăr de popoarele noastre de-a lungul ultimelor decenii. Asemenea legături nu pot fi ştirbite de vocea izolată şi iresponsabilă a unui demnitar lipsit de discernământ.

Condamn cu toată fermitatea declaraţiile domnului Valentin-Alexandru Jucan, considerându-le incompatibile cu orice standard de discurs public civilizat.

Îmi exprim speranţa că, atât conducerea CNA, cât şi forurile competente ale statului, vor trata cu seriozitate acest incident şi vor lua măsurile cuvenite. Numai aşa vom cinsti cu adevărat memoria trecutului şi ne vom onora angajamentele faţă de generaţiile viitoare.

The post Mihail Neamțu – Comunicat de presă – Îmi exprim indignarea profundă şi condamnarea fermă faţă de afirmaţiile recent făcute de domnul Valentin-Alexandru Jucan appeared first on AUR.