“Dragi români,
Astăzi, 10 mai, facem un întreit popas aniversar:
Marcăm Ziua Independenței Naționale a României, proclamată de Senatul țării la 10 mai 1877, Ziua Regalității Române, în amintirea faptului că la 10 mai 1881 independența noastră de stat a fost consolidată prin proclamarea Regatului, și, deopotrivă, Ziua Românității Balcanice, spre aducere aminte a recunoașterii oficiale, în 1905, a românilor din Peninsula Balcanică drept națiune distinctă de cea elenă.
În plină epocă a globalismului dizolvant, cele trei semnificații ale zilei de astăzi trebuie subliniate cu înnoită putere.

Independența și suveranitatea de stat a României, precum și caracterul său național, unitar și indivizibil sunt bunuri câștigate cu jertfa de sânge a înaintașilor noștri, de aceea nu pot fi cedate sau limitate după poftele birocraților pseudoeuropeni de la Bruxelles sau ale unor dictatori hrăpăreți din Răsărit. În acest context, reafirm cu tărie idealul nostru legitim de reîntregire națională. Europa nu poate fi întreagă cu adevărat dacă națiunile suverane care o compun sunt divizate. Vrem o Europă a Națiunilor, nu a bucăților de națiuni. Frontiera Uniunii Europene nu trebuie să taie în două trupul națiunii noastre, provocând o gravă amenințare la adresa securității naționale și europene. Basarabia este, prin tot și în toate, parte istorică inseparabilă a Patriei Române indivizibile. Dovadă stă în inima Chișinăului monumentul Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, turnat în București din tunurile turcești luate ca trofeu de glorioasa noastră Armată în Războiul de Independență a României.

Regatul României, proclamat la 1881, a desăvârșit organizarea politică a națiunii noastre, încununând firesc un proces istoric de peste cinci secole de monarhii elective în Principatele Române. Regalitatea a fost abolită abuziv sub presiunea Kremlinului și nu a fost restabilită odată cu prăbușirea dictaturii comuniste tot din cauza oamenilor Moscovei. Un Regat al României după 1990 ar fi adus țării și națiunii noastre un plus de echilibru intern și de prestigiu internațional.

România continuă să fie înconjurată de comunități istorice de români, ale căror drepturi nu sunt respectate la standarde europene și nu sunt asigurate efectiv de guvernele de la Kiev, Budapesta, Belgrad, Sofia, Skopie, Atena și Tirana. Ca stat înrudit, România are obligația morală, constituțională și legală de a interveni activ pentru sprijinirea masivă și exemplară a minorităților române din jurul granițelor și din

Balcani, aflate nemeritat în dificultate culturală și identitară din cauza politicilor și practicilor adesea ostile și contrare spritului european ale guvernelor respective. Românii balcanici – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, dacoromâni și toți ceilalți frați care aparțin filonului cultural românesc –  au nevoie de sprijinul salvator al statului român și trebuie să redevină o prioritate a politicii externe a României, atât în relațiile bilaterale cu statele vizate, cât și în forurile internaționale preocupate de asigurarea drepturilor minorităților naționale.

La mulți ani, România!

La mulți ani, frați români din Balcani!”

The post Claudiu Târziu (AUR): 10 mai – întreit popas aniversar appeared first on AUR.

Adresată: Dlui. Tudorel Andrei – președintele Institutului Național de Statistică

În atenția: Dlui. Lucian Alexandrescu – expert Direcția Diseminare Date Statistice

De către: Senator Claudiu Târziu

Data: 06/02/2024

Obiectul întrebării: Imigrația în România – completări (date definitive din 2022)

Stimate domnule Președinte,

Urmare a răspunsului Dumneavoastră nr. 4924/04.10.2023, la întrebarea pe care v-am adresat-o pe cale parlamentară, având nr. de înregistrare SGG – Departamentul pentru Relația cu Parlamentul 9660/14.09.2023, potrivit căruia datele pe care ni le-ați oferit privind numărul imigranților erau provizorii la nivelul anului 2022, iar datele definitive ale anului 2022 au fost disponibile la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut,

            Revin și vă adresez rugămintea de a ne transmite următoarele:

1. Componența, pe cetățenii, a imigranților pe anul 2022 – date definitive.

• Numărul celor reîntorși în România în 2022 – date definitive.

• Numărul cetățenilor români emigrați din România în anii de referință – 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 – date definitive.

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Imigrația în România – completări (date definitive din 2022) appeared first on AUR.

Adresată: Dlui. Alexandru Nicolae Bociu – președinte-secretar de stat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.)

De către: Senator Claudiu Târziu

Data: 18/10/2023

Obiectul întrebării: Plasarea produselor locale pe rafturile marilor lanțuri de magazine

Stimate domnule președinte,

            Producătorii români, dar și deținătorii marilor lanțuri de magazine au reclamat, în repetate rânduri, procedurile legale sinuoase pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea colabora. Conducerea retailerului Profi, în persoana domnului Călin Costinaș (deputy CEO), semnala, cu puțin timp în urmă, că unii dintre producătorii cu care colaborează au așteptat timp de luni de zile documentele care le permiteau să-și comercializeze marfa.

            Principalul obstacol ține de interpretarea discreționară a legislației aplicabile producătorilor cu unități mici de producție privind condițiile de autorizare, respectiv înregistrare sanitar-veterinară. O a doua problemă semnificativă privește aplicarea legii referitoare la măsurile de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (legea nr. 70/2018 privind modificarea și completarea legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol), care interzice producătorilor autorizați să vândă în piețe, să-și comercializeze produsele prin intermediari (în cazul de față un lanț de magazine), dacă nu au un carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol.

Potrivit vicepreședintelui A.N.S.V.S.A., Ioan Oleleu, instituția pe care o conduceți         „a început să aplice principiile flexibilității prevăzute de regulamentele Uniunii Europene care guvernează punerea pe piață a produselor alimentare și controalelor în domeniul siguranței alimentare, respectiv Regulamentul nr .852/2004 privind igiena produselor alimentare și  Regulamentul nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală”.

Luând în considerând cele de mai sus, vă rugăm să ne comunicați:

1) Concret, care sunt demersurile desfășurate în vederea aplicării Regulamentului nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare? Dacă nu s-a întreprins niciunul până la momentul de față, vă rog să specificați motivul, dar și orizontul de timp așteptat în vederea soluționării acestui aspect.

2) Ce măsuri au fost adoptate în vederea respectării Regulamentului nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală? Vă rog să specificați în clar intervalul de timp pe care-l considerați necesar în vederea implementării pe deplin a acestei inițiative.

3) Ce alte măsuri aveți în vedere pentru fluidizarea procesului birocratic aferent vânzării produselor locale pe rafturile marilor magazine?

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Plasarea produselor locale pe rafturile marilor lanțuri de magazine appeared first on AUR.

Adresată: Dlui. Romică-Andrei Baciu – președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.)

De către: Senator Claudiu Târziu

Data: 18/10/2023

Obiectul întrebării: Dificultăți majore în funcționarea platformei informatice

Stimate domnule președinte,

            În repetate rânduri, în ultimele luni, numeroși cetățeni ai României mi-au sesizat disfuncționalități ale platformei informatice a asigurărilor de sănătate – erori de conectare și sincope care nu au fost remediate într-un timp rezonabil și care au creat dificultăți majore pacienților și tuturor celorlalți utilizatori finali.

          După cum ați transmis prin intermediul comunicatelor de presă, sistemul informatic este „subdimensionat și construit pe tehnologii și echipamente învechite”, fiind proiectat la nivelul adecvat din urmă cu peste un deceniu. În răspunsurile oficiale, ați invocat „creșterea exponențială a volumului de date medicale procesate” drept cauza principală a defecțiunilor tehnice repetate. În pofida faptului că ați anunțat public că veți extinde sistemul de stocare și prelucrare a datelor astfel încât să ameliorați timpii de operaționalizare, aceasta nu a însemnat o reducere cantitativă a problemelor întâmpinate de pacienți la accesarea sistemului de informatic, care continuă să se confrunte cu situații deosebit de neplăcute.

          Acestea fiind scrise, în temeiul art. 174 din Regulamentul Senatului, vă solicit să îmi răspundeți ce măsuri concrete ați întreprins pentru remedierea cât mai urgentă a disfuncționalităților care afectează beneficiarii sistemului de sănătate și care este termenul estimat în ceea ce privește retehnologizarea platformei informatice.

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Dificultăți majore în funcționarea platformei informatice appeared first on AUR.

Adresată de către senator: Claudiu Târziu

Circumscripția electorală: nr. 42 – București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 28.06.2023

Ridicați cetățenia de onoare acordată criminalilor

Stalin, Molotov și Vîșinski!

Acum 83 de ani, în neagra zi de 28 iunie, imperiul sovietic a pus în aplicare Notele sale ultimative din 26 și 28 iunie 1940 și a anexat la Ucraina 11 județe aparținând României.

Anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța, având un total de 4 milioane de români și 50 de mii de kilometri pătrați, s-a făcut în conformitate cu odiosul Pact Ribbentrop-Molotov și protocolul adițional secret al acestuia semnat la Moscova în august 1939, în prezența lui Iosif Stalin. Este zadarnic să mai spun cât sânge românesc nevinovat a fost vărsat începând cu 28 iunie 1940.

Tăvălugul sovietic avea să vină în 1944 și peste restul României.

Există pagini dureroase și mai puțin cunoscute ale istoriei noastre naționale. Poate că mulți dintre dumneavoastră veți fi surprinși să aflați că Iosif Stalin, Viaceslav Molotov și Andrei Vîșinski, persoane odioase care au avut un rol nefast în istoria noastră, sunt cetățeni de onoare în România.

Ca victimă a Pactului Ribbentrop-Molotov, România este obligată să purceadă la o reconsiderare a istoriei sale tragice. Mai mult, moștenirea regimului comunist de ocupație din România trebuie demantelată, așa cum a cerut Consiliul Europei în repetate rânduri.

Avem nevoie de un plus de ordine în istoria noastră de la 1940 încoace. Dacă am ratat o lustrație adevărată, să începem cu destalinizarea României. Țara noastră nu trebuie să mai stea, nici măcar simbolic, în umbra unor criminali precum Stalin, Molotov și Vîșinski.

Astăzi, 28 iunie, cer oficial Guvernului și prim-ministrului Ciolacu personal să inițieze neîntârziat revocarea cetățeniei de onoare a României acordate în 1947 dictatorului sovietic Iosif Stalin.

Solicit, de asemenea, primarului Emil Boc al municipiului Cluj-Napoca și consiliului municipal revocarea cetățeniei de onoare a Clujului acordate în 1947 odiosului comisar stalinist Viaceslav Molotov, cel care a semnat cu Ribbentrop Pactul prin care România a fost ruptă în bucăți.

În mod firesc, solicit și doamnei primar Astrid Cora Fodor al municipiului Sibiu și consiliului municipal revocarea cetățeniei de onoare a Sibiului acordate în 1947 lui Andrei Vîșinski, comisar adjunct al afacerilor externe al fostei URSS (de fapt, mâna dreaptă a lui Molotov), cel care a avut cea mai mare implicare în sovietizarea României. Cetățenia de onoare a Sibiului îi fusese acordată cu ocazia unei vizite oficiale pe care a efectuat-o în oraș.

Regretăm că, în perioada în care a fost primar al Sibiului, președintele Klaus Iohannis nu a manifestat nici cel mai mic interes pentru acest subiect și a omis să inițieze retragerea cetățeniei de onoare acordate lui Vîșinski.

Astăzi, 83 de ani mai târziu față acel 28 iunie 1940 – una dintre cele mai întunecate zile ale istoriei noastre recente – avem nevoie măcar de această minimă reparație morală: retragerea de îndată a cetățeniilor de onoare acordate acestor sinistre personaje ale căror decizii și acțiuni au distrus generații.

The post Claudiu-Richard Târziu – Declarație politică – Ridicați cetățenia de onoare acordată criminalilor Stalin, Molotov și Vîșinski! appeared first on AUR.

Adresată de către senator: Claudiu Târziu

Circumscripția electorală: nr. 42 – București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 14.06.2023

Un deceniu de la urcarea la Ceruri a Părintelui Iustin Pârvu

La 16 iunie 2013, la ceas de seară, inima Părintelui Iustin Pârvu a încetat să mai bată. Cu trupul măcinat de boală, starețul de la Petru Vodă își dădea ultima suflare. După opt decenii în care L-a iubit, a pătimit și L-a mărturisit pe Hristos, marele duhovnic se muta la cele sfinte. A fost considerat urmașul Părintelui arhimandrit Ilie Cleopa în tămăduirea bolilor sufletului.  

 Pe numele de mirean Iosif, Iustin Pârvu s-a născut la 10 februarie 1919, în satul Petru Vodă – comuna Poiana Largului din județul Neamț. La vârsta de șaptesprezece ani a devenit frate la mănăstirea Durău, a fost tuns în monahism în 1940 și hirotonit preot un an mai târziu. În ultima parte a războiului din Est, a slujit pe front ca preot misionar. În 1948 a fost aruncat în închisorile bolșevice de nimicire a ființei și sufletului. După executarea celor doisprezece ani la care fusese condamnat, timp în care a trecut prin sinistrele temnițe de la Aiud, Baia Sprie, Gherla și Periprava, a mai „beneficiat” de încă patru ani în spatele gratiilor. O prelungire „administrativă” motivată de faptul că, în întunericul temniței, rămăsese nezdruncinat în dreapta-credință.

După amnistia generală din 1964, a lucrat doi ani ca muncitor în păduri. A slujit la mănăstirile Secu, Bistrița și din nou la Secu până în 1991. În acest an avea să primească binecuvântarea – de la Mitropolitul Moldovei și Bucovinei de la acea vreme, ÎPS Daniel, Patriarhul de astăzi al Bisericii – de a pune piatra de temelie a unei mănăstiri în satul natal, la Petru Vodă. Doi ani mai târziu începea aici viața monahală, mănăstirea devenind, în timp, una dintre cele mai cunoscute și iubite de românii de pretutindeni. În anii din urmă s-a îngrijit de construcția schitului de maici de la Paltin, de așezăminte pentru copii și bătrâni, dar și de lucrările la alte complexe monahale în diferite zone ale țării.

L-am cunoscut pe Părintele Iustin în primii ani ai mănăstirea pentru care a depus un efort uriaș. Oricine îi pășea pragul chiliei nu rămânea neschimbat. Cucernicia și forța sa nemaiîntâlnită l-au transformat într-o legendă vie. Spovedea de dimineața până noaptea, fără întrerupere, îi asculta pe toți cu o răbdare de fier și îi povățuia cu duh și iubire, dând dovadă de o binecuvântată și extraordinară rezistență.  

Cu câțiva ani înainte de a trece la cele sfinte, mi-a acordat un interviu de care îmi amintesc de parcă l-aș fi trăit ieri. „Trăim vremuri de pustiire a neamului, când familia este risipită, școala disprețuită și Biserica atacată”, îmi spunea Sfinția Sa. „Vrăjmașii vin cu « drepturile omului », cu « libertatea de conștiință », după care se ascunde imoralitatea cea mai mare. Ținta este distrugerea neamului. Și suntem atacați în ceea ce este mai profund în noi: credința strămoșească.” De un realism necruțător, Părintele Iustin simțea o dezamăgire profundă când se referea la lipsa de mărturisire și lipsa de eroism pe care le observa la contemporanii săi, cu predilecție persoanele tinere. „Ar trebui sădite în sufletul tineretului modestia, prețuirea adevăratelor valori, respectarea unei ierarhii a valorilor, iubirea pentru părinți, dorul după un rost mai înalt decât satisfacerea propriului pântec. Românul trebuie întors la Hristos”, mi-a spus starețul sfânt de la Petru Vodă.

Astăzi, la un deceniu de la săvârșirea sa din viața pământească, îmi răsună continuu în minte cuvintele sale: „credința nu este sezonieră” și „nu vom rezolva nimic fără oameni de jertfă”.

Da, Părinte. Fără o credință vie, pe care să o mărturisim pretutindeni, și fără să ne jertfim pentru crezul nostru, suntem pierduți atât ca ființe, cât și ca neam. Acest om sfânt,

de o evlavie nemaiîntâlnită, i-a salvat și continuă să îi salveze pe mulți români. Atât în timpul vieții sale aici, cât și din Împărăția Cerurilor. La Petru Vodă, mănăstirea pe care a ridicat-o din temelii, își doarme somnul de veci, alături de un alt mare duhovnic martir al neamului nostru, Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa.

Veșnică să-i fie pomenirea, din neam în neam!

The post Claudiu-Richard Târziu – Declarație politică – Un deceniu de la urcarea la Ceruri a Părintelui Iustin Pârvu appeared first on AUR.

                                      BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

            În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm ”Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români”, spre dezbatere și adoptare.                                                                                                                                                          

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR : CLAUDIU-RICHARD TẬRZIU                      

2. SENATOR : GHEORGHE ADRIAN CĂTANĂ 

EXPUNERE DE MOTIVE

Descrierea situaţiei actuale

           România se află în acest moment, pe locul 1 în Europa la accidente rutiere cu un număr record de victime în anul 2022 . În fiecare zi pe șoselele din România mor în medie 5 oameni, iar față de anul 2021, în anul 2022 numărul deceselor înregistrate este cu mult mai mare.

           În anul 2021 pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de oameni.

           În medie, în fiecare zi a anului se produc pe șoselele din România  13 accidente rutiere grave, în care își pierd viața 5 persoane și sunt răniți grav aproximativ 10 oameni.

           România rămâne în continuare, țara cu cele mai multe accidente rutiere din Uniunea Europeană: 22.836 în anul 2020, dintre care 6.272 accidente grave.

Situația decedaților/răniților grav în accidentele rutiere în perioada 2010 – 2020,  în România

Pietonii implicați în accidente rutiere în 2020 sunt în număr de 588 care au murit și 6.603 care au fost răniți.

Schimbări preconizate

   Sub aspectul conţinutului, faţă de prevederile din Capitolul I, Dispoziții generale din  Ordonanța de Urgență a Guvernului  nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, prezentul proiect de act normativ cuprinde modificarea conținutului actelor de identitate prin adăugarea grupei sanguine și a factorului Rh, reglementare care să asigure creșterea eficienței acordării asistenţei medicale de urgenţă și a primului ajutor calificat.

Modificările legislative propuse vizează următoarele aspecte:

   1. Eficientizarea serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă și prim ajutor calificat acordate pacienților care ajung în stare gravă în unitățile de primiri urgență, în vederea salvării vieții acestora.

   2. Sprijin în creșterea calității funcționării Sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.

Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

   Prezentul act normativ nu are impact macro-economic.

Impactul social

   Prezentul act normativ are un impact esențial asupra creșterii eficienţei serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă și prim ajutor calificat acordate pacienților care ajung în stare gravă în unitățile de primiri urgență.

   Cunoașterea grupei sanguine și a factorului Rh devine foarte importantă atunci când pacientul are nevoie de o transfuzie, cum ar fi in cazul unor afecțiuni grave, hemoragii masive sau în cazul unor accidente. Motivul este acela că pacientul nu poate primi orice fel de sânge, ci doar unul compatibil cu grupa sanguină a acestuia. Transfuzia greșită a unei grupe de sânge incompatibile poate pune în pericol viața pacientului, de aceea siguranța acestuia depinde de evitarea incompatibilității între eritrocitele (hematiile sau globulele roșii)  celui care a donat sânge și anticorpii din plasma pacientului. 

Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

  Se modifică în mod implicit:

•  Normele Metodologice din 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor  Ordonanței de Urgență a Guvernului nr . 97/2005, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, publicate in Monitorul Oficial nr. 312 din 29 martie 2021;

• Alte prevederi legale privind  conținutul actelor de identitate

          Faţă de cele prezentate mai sus, a fost elaborat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pe care îl supunem spre analiză.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR : CLAUDIU-RICHARD TẬRZIU                              

2. SENATOR: GHEORGHE ADRIAN CĂTANĂ  

L E G E pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români

          Parlamentul României adoptă prezenta lege:

          Art. I. – Ordonanța de Urgență a Guvernului  nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în temeiul art . 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.278/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare din Ordonanța Guvernului nr. 12 din 31 ianuarie 2023 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 84 din 31 ianuarie 2023, se modifică şi se completează după cum urmează:

La Capitolul I, Dispoziții generale, alineatul (1) al articolul 6, se modifică și va avea următorul cuprins:

           „ Art. 6 (1) În vederea realizării evidenței cetățenilor români, fiecărei persoane fizice i se atribuie, începând de la naștere, un cod numeric personal, denumit în continuare C.N.P., i se determină grupa sanguină și factorul Rh, elemente care se înscriu în actele și certificatele de stare civilă și se preiau în celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum și în Registrul național de evidență a persoanelor, denumit în continuare R.N.E.P.”

The post Gheorghe-Adrian Cătană – Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION          

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU          

DEPUTAT:   ANTONIO ANDRUŞCEAC                

DEPUTAT:   DUMITRINA MITREA                    

EXPUNERE DE MOTIVE

Este bine știut faptul că o economie sănătoasă se bazează pe productivitate, astfel pentru a avea un ritm susținut de creștere economică este nevoie de oameni cu experiență care, la rândul lor să formeze și să coordoneze tânăra generație.

Pensionarea în sine nu este un act de renunțare la muncă și foarte multe persoane ajunse la vârsta pensionării sunt active, au fost dedicați profesiei lor și  nu doresc încheierea activității profesionale într-o formă bruscă.

Încheierea activității într-o formă bruscă, poate avea efecte negative atât asupra persoanei care își dorește să își continue activitatea, în sensul că pensionarea poate fi percepută ca o renunțare a societății la serviciile profesionale ale persoanei în cauză, cât și asupra instituției / operatorului economic de la care pleacă.

Prin prezenta propunere legislativă se dorește crearea unor facilități fiscale directe acordate persoanelor care doresc sa își continue activitatea profesională, chiar si după atingerea vârstei de pensionare.

Trebuie ținut cont și faptul că, după anul 1989, sistemul românesc de învățământ nu a mai creat specialiști, iar la momentul actual există o criză de personal calificat.

Prin cele propuse prin inițiativa legislativă se creează posibilitatea calificării la locul de muncă prin transmiterea cunoștințelor către persoanele mai tinere, iar experiența și munca prestată este recunoscută, salariatul pensionar beneficiind de venituri mai mari.

Bineînțeles că, această facilitate acordată îmbracă și o formă economică, prin faptul că persoanele care au ieșit deja la pensie și care își continuă activitatea profesională, contribuie în continuare la fondul de pensii.

În același timp o parte din sumele de bani cu care sunt remunerați pensionarii se întorc în economie prin achiziția de bunuri și servicii.

Din alt punct de vederea, acordarea acestei facilități și stimularea angajării pensionarilor, generează economii la bugetul stat, rezultate din acordarea de vouchere  persoanelor cu venituri mici.

Urmarea a crizei de personal calificat sau necalificat, în ultimii ani, a devenit un trend ca o parte dintre angajatori să apeleze la serviciile pensionarilor, aceștia fiind mai serioși și statornici, astfel este impetuos necesar ca statul să vină în sprijinul acestora prin acordarea de facilități fiscale, respectiv scutirea de impozit pe veniturile din salarii.

Prin aplicarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii, se poate vorbi și de creșterea interesului pensionarilor de a-și continua activitatea în câmpul muncii cât și de interesul angajatorilor de a angaja pensionari.

Problematica lipsei de personal tânăr se poate privi din mai multe puncte de vedere, astfel este lipsa de interes, sau demotivarea tinerilor de a presta o muncă deoarece salariile la început de carieră sunt considerabil mai mici față de nevoile și necesitățile pe care aceștia le au pentru asigurarea traiului zilnic și întemeierea unei familii. Pe de altă parte, tinerii din ziua de astăzi au alt sistem de valori, fiind mai pragmatici în alegerile pe care le fac, calculând atent raportul dintre munca prestată, beneficii și costuri.

Generația tânără se descurcă pe forțe proprii, aceștia neavând asigurat un loc de muncă, eventual o locuință acordată gratis, așa cum au beneficiat generațiile părinților. Apreciem faptul că, persoanele tinere care sunt la început de carieră și de viață, indiferent de experiență sau abilități au nevoie de a fi remunerați pentru munca prestată cu salarii decente.

Bineînțeles că statul nu poate interveni sau impune niveluri minime de salarizare pentru fiecare ramură a economiei în parte, dar poate crea facilități fiscale care să aibă ca efect atragerea tinerilor în câmpul muncii.

Trebuie să privim lucrurile pe termen lung, deoarece sistemul național de pensii este bazat o parte pe contributivitate și o parte pe distributivitate, iar persoanele active la momentul acesta la un moment dat vor ieși din câmpul muncii, urmând ca generațiile tinere actuale să poată susține sistemul de pensii. Acest echilibru nu se poate obține decât prin atragerea tinerilor în câmpul muncii.

Prin propunerea făcută în inițiativa legislativă de scutire de la plata impozitul pe salarii a elevilor și studenților sub 26 de ani, care se adaugă facilităților deja existente (scutirea de CAS), apreciem faptul că acesta va atrage tinerii în câmpul muncii și va stimula angajatorii să-i angajeze.

Având în vedere aceste considerente, propunem spre promovare prezenta propunere legislativă şi vă rugăm să susţineţi adoptarea ei.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE – NICOLAE SIMION          

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU         

DEPUTAT:   ANTONIO ANDRUŞCEAC                

DEPUTAT:   DUMITRINA MITREA                      

LEGE pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic – Alineatul (4) al articolului 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează cu două litere, literele z) și x) cu următorul cuprins:

1. La art. 76 alin 4 se introduc literele z și x cu următorul cuprins:

”z) veniturile din salarii și asimilate salariilor obținute de pensionarii care au vârsta de peste 60 ani și care au pensie mai mică de 4000 lei net lunar.”

”x) veniturile din salarii și asimilate salariilor obținute de elevi sau studenți cu vârsta până la 26 de ani aflaţi într-o formă de şcolarizare.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Antonio Andrușceac – „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind reglementarea regimului de tranzit a semințelor și a materialului săditor prin România și de modificarea a unor acte normative” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE-NICOLAE SIMION            

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU          

DEPUTAT:  DUMITRU FLUCUȘ                          

EXPUNERE DE MOTIVE

Ucraina, unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut în urmă cu un an porturile la Marea Neagră blocate după invazia rusă, fiind nevoită să găsească rute alternative de transport prin Polonia şi România, state membre ale UE.

Pe 12 mai 2022, Comisia Europeană a lansat o Comunicare ce includea un plan de acțiune detaliat, referitor la redirecționarea exporturilor agricole ale Ucrainei, pe așa-numitele Coridoare ale Solidarității, care urmează să aducă în Uniunea Europeană – cu destinația piețelor finale – produsele stocate în Ucraina din cauza blocadei rusești. Planul de acțiune identifică principalele obstacole, de la ecartamente diferite de cale ferată, la întârzieri la granițe, și propune soluții statelor-membre ale UE.

Dintre coridoarele definite, cel mai convenabil începe la Giurgiulești (punct de frontieră comun între Moldova, Ucraina și România), ajunge la Galați, iar apoi în portul Constanța, cel mai mare de la Marea Neagră. Prima parte, pe uscat, are loc mai ales pe calea ferată, fiindcă trenurile de marfă au o capacitate tipică de aproape 2.000 de tone, față de camioane, care sunt limitate la 25 de tone conform reglementărilor europene. Marfa e preluată pe Dunăre apoi de barjele fluviale, care au în jur de 2.000 de tone (deși pot ajunge până la 4.000), pentru a fi transferată în portul Constanța pe ambarcațiuni maritime, cu capacități de peste 30.000 de tone.

O rută alternativă este transportul terestru până la Galați, cu încărcarea în cargouri maritime acolo, dat fiind faptul că Brațul Sulina are statutul de canal maritim, cu alte cuvinte navele de acest tip pot naviga pe el.

Cerealele ucrainene au început să fie scoase și pe alte trasee, prin alte țări, ca Polonia sau Ungaria. Întregul plan de acțiune are ca obiect stocul de aproximativ 20 de milioane de tone existent în Ucraina la începutul războiului, din recolta anului anterior.

Conform datelor Comisiei Europene, Coridoarele Solidarității au reușit scoaterea în Uniunea Europeană a aproximativ 2,5 milioane de tone între 1 și 27 iunie, față de 1,7 milioane în luna mai 2022. Volumul tipic de export de cereale al Ucrainei e de 5 milioane de tone pe lună.

Din același punct de vedere, portul Constanța a descărcat până acum aproximativ 800 de mii de tone de cereale ucrainene, conform informațiilor Comisiei Europene. Gdansk, port de la Marea Baltică conectat cu Ucraina pe un coridor terestru mai lung, a recepționat până în prezent aproximativ 60 de mii de tone.

Odată ce au dispărut barierele tarifare, cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au rămas în ţări central-europene, lovind în preţurile şi vânzările agricultorilor locali grâul, în special în țările central și est-europene.

Inundarea pieței europene cu cereale ieftine din Ucraina nu a încetat nici după acordul cu Rusia pentru deschiderea porturilor ucrainene pentru exporturi.

Abolirea taxelor a făcut ca o bună parte din producția agricola să ia în continuare calea Europei.

Fermierii ucraineni produc cerealele cu costuri de producție reduse și practici de producție neutilizate în Uniunea Europeană, astfel că cerealele ajung în regiune la un preţ mic. Culturile importate sunt cultivate în condiții de producție mult mai puțin stricte decât cele din UE, conduc la scăderea prețurilor, provocând un dezavantaj competitiv semnificativ pentru fermierii din România.

Astfel, producătorii români sunt în imposibilitatea de a-și valorifica produsele aflate într-o concurență total neloială cu cerealele din Ucraina.

Prețurile la grâu, conform estimărilor specialiștilor din agricultură, au scăzut de la 1800 lei/to la 1000lei/to – deci o depreciere de circa 800 lei/To, respectiv circa 175 USD/ to minim, din mai – iunie 2022 până în prezent.

Prețurile la porumb au evoluat similar. Prețurile la floarea soarelui au scăzut de la 4000 lei/to la 2000 lei/ to, deci circa 500 USD/to.

Toate acestea au condus la situația ca cerealele românești să fie vândute doar într-o proporție de maxim 50% din producția anului precedent. Și asta, în condițiile în care seceta instalată în România începând cu anul 2018  a fost de 50% față de un an normal.

În aceste condiții, România a exportat nu mai mult de maxim 30% față de cât ar fi putut exporta într-un an normal.

Marea majoritate a producătorilor agricoli au încă stocuri semnificative de cereale, în condițiile în care producția din anul precedent a fost, de 50% față de producția dintr-un an normal.

Prețul la îngrășăminte.

Producția/recolta anului 2022 a fost realizată cu îngrășăminte al căror preț a crescut de trei ori.

Producția anului 2023 se realizează, cu îngrășăminte de trei ori mai scumpe decât înainte de începerea războiului din Ucraina și cu motorină la preț dublu.

La actualele prețuri de valorificare a cerealelor, fiecare producător de cereale din România înregistrează o pierdere de cel puțin 50 €/ to de cereale produsă.

Înmulțind cu o cantitate de 6 tone/ha, rezultă că, la actualele prețuri, toți producătorii de cereale din România vor înregistra o pierdere minimă de cel puțin 300 €/ha.

Înmulțind 300 €/ ha cu 10.000.000 ha de teren arabil, pierderea înregistrată la nivelul întregii țări va fi, pentru producția anului 2023 de cel puțin 300 € x 10.000.000 ha = 3.000.000.000 €.

Comisia Europeană a anunțat la începutul acestui an că are de gând să aloce 10 mil. €  pentru agricultorii din România . Să comparăm această valoare cu cel puțin 3.000.000.000 € care a fost pierderea pentru agricultorii din România cauzată de faptul că Ucraina produce cereale modificate genetic la un sfert de preţ și, nu trebuie să se supună regulilor europene privind calitatea și certificarea produselor.

În altă ordine de idei, este de reținut și de analizat și suma mai mare acordată Bulgariei comparativ cu România, în condițiile în care Bulgaria are o suprafață arabilă de cel puțin 4 ori mai mică decât România, iar influența cerealelor din Ucraina a fost cu totul indirectă.

Creșterea păsărilor și a animalelor pentru hrana oamenilor.

Primii operatori de grâu (morile de panificație), porumb (FNC – uri pentru animale/pasări), fabricile de ulei, magazinele au cumpărat/s-au aprovizionat în special cu materie primă din Ucraina, încălcând legislația națională în vigoare și Directiva europeana 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 125 din 11 iulie 1966, ultima dată amendată prin Directiva de punere în aplicare (UE) nr. 2021/1.927 a Comisiei de modificare a Directivei Consiliului nr. 66/402/CEE din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale referitoare la semințele hibrizilor de grâu produse prin sterilitate masculină citoplasmatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 393 din 8.11.2021.

Cantitățile de cereale pe care le-au achiziționat din România au fost reduse, în medie, la cel mult 30% din cât cumpărau în mod normal de pe piața internă.

Operatorii economici care folosesc cereale ucrainene pentru hrana oamenilor și a animalelor, au responsabilitatea, conform legii, să utilizeze exclusiv materii prime care respectă reglementările UE și pe cele interne în ceea ce privește calitatea produselor, certificarea, transportul, depozitarea și comercializarea acestora. 

În acest sens, cerealele și produsele alimentare ucrainene care intră pe piața românească trebuie să fie supuse unui control strict și supuse acelorași cerințe de control al calității ca și pentru cerealele cultivate în Uniunea Europeană

Chiar şi din cauza produselor de miere și a cărnii de pasăre, care provin din Ucraina la prețuri scăzute, produsele românești, de înaltă calitate, sunt înlăturate atât de pe piața internă cât și de pe piețele de export tradiţionale.

România va oferi în continuare asistență și sprijin pentru a se asigura că tranzitul acestor produse prin Coridoarele de Solidaritate funcționează în mod corespunzător și că cerealele ucrainene ajung în țări terțe și în Orientul Mijlociu, dar va proteja în același timp interesele fermierilor românii.

Nu putem permite fermierilor români să sufere din cauza faptului că nu funcționează corect Coridorul de solidaritate cu Ucraina.

Statul român este obligat să asigure siguranța lanțului alimentar al produselor agricole care provin din Ucraina, care prin măsuri specifice trebuie să fie verificat permanent și strict, pentru a proteja interesele fermierilor români.

Față de această situație îngrijorătoare pentru agricultura și industria alimentară din România, vă propunem spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE-NICOLAE SIMION          

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU          

DEPUTAT:  DUMITRU FLUCUȘ                          

LEGE privind reglementarea regimului de tranzit a semințelor și a materialului săditor prin România și de modificarea a unor acte normative

Parlamentul României adopta prezenta lege

ARTICOL I

• Mijloacelor de transport a căror încărcătură este reprezentată de semințe și material săditor din speciile de plante din speciile de plante cărora li se aplică prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care tranzitează teritoriul României li se aplică la intrarea în țară un sigiliu vamal asupra mărfii, a cărui integritate va fi verificată la ieșirea din țară.
• Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv transporturilor de semințe și material săditor destinate consumului uman și hranei animalelor și păsărilor destinate consumului uman.
• Neaplicarea sigiliului prevăzut la alin. (1) constituie infracțiunea de rupere a sigiliilor, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 260 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Articolul II  – La articolul 46 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 3 aprilie 2014, alineatul (1), literele a) – d) se modifică  și vor avea următorul cuprins:

” a) cea de la lit. d), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;

  b) cele de la lit. c), e) și h), cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei;

  c) cele de la lit. a), b) și i), cu amendă de la 25.000 lei la 40.000 lei;

  d) cele de la lit. f), g), j) și k), cu amendă de la 40.000 lei la 60.000 lei.”

Articolul III –  La articolul 260 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

 „(1) Neaplicarea sigiliului în cazurile expres prevăzute de lege sau înlăturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Dumitru Flucuș – Lege privind reglementarea regimului de tranzit a semințelor și a materialului săditor prin România și de modificarea a unor acte normative appeared first on AUR.

Adresată de către senator: Claudiu Târziu

Circumscripția electorală: nr. 42 – București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 22.02.2023

Domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne

Obiectul întrebării: Eficiența actului managerial de nivel superior în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne

Domnule ministru,

Având în vedere faptul că, de la începutul anului trecut și până astăzi, România a cunoscut o explozie a ratei infracționalității, dublată de o creștere a criminalității juvenile, de escaladarea consumului de substanțe halucinogene (traficul și consumul de droguri, care a luat amploare inclusiv în instituțiile de învățământ), de ineficiența controalelor la frontiera de stat privind traficul ilicit de persoane, substanțe halucinogene, deșeuri, țigări, arme etc., presupunem că Ministerul Afacerilor Interne deja are elaborat un plan managerial pentru coordonarea eficientă a acțiunilor viitoare pentru combaterea acestor fenomene criminogene.

Ținând cont de aspectele prezentate și de faptul că sunteți angrenat total în activități de ordin politic, precum și în alte activități condiționate de cariera academică care stau la baza „performanțelor” guvernamentale realizate (aderarea României la spațiul Schengen, achizițiile în dezacord cu prevederile legale incidente, etc.), în temeiul art. 174 din Regulamentul Senatului, vă solicit să ne comunicați:

1. Care sunt măsurile luate la nivelul ministerului pe care îl conduceți, care a fost contribuția și noua concepție de conducere a dumneavoastră și care a fost eficiența lor pentru combaterea acestor fenomene?
2. Care este modalitatea de delegare și care sunt structurile pentru care sunt delegate competențele de coordonare și persoanele abilitate prin acte de decizie internă să conducă activitatea acestora, conform tabelului anexat?
3. Care sunt motivele pentru care personalul din conducerea superioară a M.A.I. (ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct, care nu au domiciliul în garnizoana București), deși ministerul le oferă spații de cazare în Municipiul București, efectuează deplasări săptămânale în localitățile de domiciliu cu suportarea cheltuielilor de către M.A.I.?

Anexa

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Eficiența actului managerial de nivel superior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne appeared first on AUR.