Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Claudiu TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 05/03/2024

Obiectul întrebării: Prezentarea distorsionată a realităților din România în manualele școlare de geografie din Italia

Stimată doamnă ministru,

Vă sesizez oficial asupra unui caz ieșit din comun. În unul din manualele de geografie pentru clasele 6-8 (treapta gimnazială), destinat elevilor din școlile publice din Republica Italiană, România este prezentată vădit distorsionat, inducându-se o falsă imagine a țării noastre și a poporului român.

Este vorba despre manualul Il giraMondo active. Gli stati d’Europa. Corso di Georgaria per la Scuola Secondaria di 1^o grado // Călător activ în jurul lumii. Statele Europei. Curs de Georgarie pentru școlile gimnaziale de prima treaptă, apărut în 2015 și aflat în uz, avându-i ca autori pe Carlo Griguolo, Chiara Forgieri și Daniela Romagnoli.

Astfel, în manualul respectiv, elevilor din școlile publice din Italia, printre care și foarte mulți copii români, li se transmit, între altele, următoarele informații:

”Romania. La populazione e l’economia

La populazione

L’etnia rumena è dominante ed è concentrate nell’anello piageggiante esterno al cerchio dei Carpazi. Gli ungheresi, secondo gruppo etnico, sono invece concentrati in Transilvania; pur avendo ottenuto il riconoscimento ufficiale della propria lingua, aspirano tuttavia all’indipendenza. Il Paeze vive inoltre fenomeni di rassismo e intoleranza, particolarmente accentuati in periodi di crisi economica, nei confronti degli zingari, spesso malvisti dagli altri grupi etnici. La lingua ufficiale è il rumeno, praticamente l’unica lingua a derivare dal latino tra quelle slave parlate nei Paesi dell’Est europeo. La religione diffusa presso l’86,8% della popolazione è il cristianesimo ortodosso rumeno.

La Romania è uno dei principali centri internazionali del traffico di clandestini verso l’Europa occidentale. La forte emigrazione dalla Romania e la bassa natalità provocano la mancaza di lavoratori per le aziende nazionali e straniere presenti nel Paese.

Di conseguenza, molti clandestini provenienti dall’Oriente si fermano invece in Romania, dove trovano facilmente lavoro; oggi molti operai e muratori di origine cinese e indiana lavorano nelle fabbriche e nei cantieri rumeni”. (sublinierile autorilor – nota noastră)

Traducerea în limba română:

„România. Populația și economia

Populația

Etnia română este dominantă și este concentrată în câmpia plată din afara arcului carpatic. Ungurii, al doilea grup etnic, sunt concentrați în schimb în Transilvania; în ciuda faptului că au obținut recunoașterea oficială a limbii lor, ei aspiră totuși la independență. Țara se confruntă și cu fenomene de rasism și intoleranță, deosebit de accentuate în perioadele de criză economică, față de țigani, care sunt adesea descurajați de alte grupuri etnice. Limba oficială este româna, practic singura limbă care derivă din latină dintre cele slave vorbite în țările est-europene. Religia răspândită în rândul a 86,8% din populație este creștinismul ortodox român.

România este unul dintre principalele centre internaționale de trafic de imigranți ilegali în Europa de Vest. Emigrația puternică din România și natalitatea scăzută provoacă o lipsă de muncitori pentru companiile naționale și străine prezente în țară.

Drept urmare, mulți imigranți ilegali din Est ajung în schimb în România, unde își găsesc cu ușurință de lucru; astăzi mulți muncitori și zidari de origine chineză și indiană lucrează în fabrici și șantiere românești”.

Printre ideile de bază ale acestei prezentări se regăsesc următoarele:

1. Limba maghiară este oficială în România;

2. Ungurii din România aspiră la independență;

3. Românii locuiesc în principal în afara arcului carpatic, în timp ce Transilvania este locuită de unguri;

4. România se confruntă cu fenomenele rasismului și intoleranței față de țigani;

5. România este unul dintre principalele centre internaționale ale traficului de imigranți ilegali în Europa Occidentală;

6. Muncitorii și zidarii chinezi și indieni sunt principalii imigranți ilegali care lucrează în fabricile și pe șantierele din România, unde își găsesc cu ușurință de lucru.

Exprimăm opinia că o asemenea prezentare a realităților din România nu doar că este distorsionată, ci induce populației școlare din Italia, inclusiv miilor de elevi români din această țară, o imagine falsă și negativă a țării și poporului român. Prezentarea făcută României în manualul de geografie asupra căruia vă sesizăm este susceptibilă de propagandă antiromânească, fiind de natură să aducă o gravă atingere bunelor relații tradiționale dintre popoarele italian și român.

Nu cunoaștem dacă din anul 2015, când acest manual școlar a fost introdus în uz de către autoritățile Republicii Italiene, vreo autoritate română s-a autosesizat sau nu asupra situației. Considerăm că Ambasada României la Roma, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României și Guvernul țării noastre ar fi trebuit să ia atitudine promptă și fermă, cerând autorităților Republicii Italiene scoaterea din uz a acestui manual, în scopul revizuirii lui și prezentării obiective a țării noastre.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă din 2015 până în prezent Ambasada României în Republica Italiană a adus la cunoștința Ministerului Afacerilor Externe român cazul asupra căruia v-am sesizat prin prezenta. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, care au fost reacția și deciziile MAE.

• Dacă Ministerul Afacerilor Externe român are în vedere o intervenție oficială, legată de acest caz, pe lângă autoritățile statului italian, în cadrul dialogului politic bilateral.

• O informație succintă, în baza interpelării de către MAE a misiunilor diplomatice ale României, privind prezentarea corectă sau distorsionată a României și a poporului român în manualele școlare din statele Uniunii Europene.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Prezentarea distorsionată a realităților din România în manualele școlare de geografie din Italia appeared first on AUR.

Adresată: dlui. Marian-Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne

De către: senator Claudiu Târziu

Circumscripția electorală nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 13.02.2024

Obiectul întrebării: Polițist mercenar în Congo

Domnule ministru,

Pe parcursul a trei ani, am semnalat Ministerului Afacerilor Interne disfuncționalități și erori grave precum: managementul defectuos al organizației, structura diformă, lipsa de reformă a DGPI, abuzurile și corupția, promovările pe alte criterii decât cele meritocratice. Toate acestea au fost perpetuate sub conducerea miniștrilor Vela, Bode și Predoiu.

În aceste zile, mass-media a relatat în mod repetat despre prezența în postura de luptători mercenari în Republica Congo, în echipa cetățeanului român Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine, a unor polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Printre aceștia, unul dintre cei uciși de gruparea paramilitară M23 ar fi și agentul Vasile Badea din cadrul SAS, care se afla în concediu fără plată timp de un an. De altfel, MAE a confirmat uciderea în confruntări a doi cetățeni români și rănirea a patru.

Situația este inedită și comportă aspecte grave: soldele mici ale polițiștilor, cum se prezenta polițistul ,,de îndată” în țară în caz de conflict armat, catastrofe sau calamități, crearea unor disensiuni majore în trupă după revenirea acestuia în țară, având în vedere că era instructor al polițiștilor de intervenție etc.

Având în vedere cele expuse, în temeiul prevederilor Regulamentul Senatului,

vă solicit să-mi comunicați următoarele:

1. Aţi avut cunoştinţă – prin intermediul DGPI şi al DGMRU – despre acest caz și altele, în speță plecarea respectivului polițist, ca mercenar în Congo? Există un raport al celui în cauză în care menționează părăsirea teritoriului național, destinația, scopul și perioada? Dacă da, ce măsuri aţi luat?

• În prezent, aveți informații că aproximativ 20 de polițiști se află angrenați în războiul civil din Congo?

• Ați respectat, dumneavoastră și cei în cauză, prevederile Legii nr. 218/2002 și Legii nr. 360/2002?

• Considerați că vă faceți vinovat de încălcarea legii, având în vedere învestirea polițistului cu exercițiul autorității publice?

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Polițist mercenar în Congo appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm ”Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, spre dezbatere și adoptare.                                                                                                                                                                

În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR CLAUDIU RICHARD TẬRZIU

2. SENATOR SORIN LAVRIC                           

EXPUNERE DE MOTIVE

Descrierea situaţiei actuale

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, așa cum este el definit de art. 92 alin. (1) lit. a) din Legea 95/2006, ar trebui să fie un ”ansamblu de structuri, forţe, mecanisme şi relaţii, organizate după aceleaşi principii şi reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat şi/sau calificat”.

     În realitate, sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat este doar un ansamblu de structuri, forţe, mecanisme şi relaţii, cu organizare multicefală, dotare tehnică necorespunzătoare, care afectează în mod direct unul dintre drepturile fundamentale constituționale și anume dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din Constituția României.

     Statul, prin structurile  sale, are obligația de  a asigura sănătatea publică şi  de a crea cetăţenilor toate condiţiile de  acces la servicii medicale  la standardele cele mai înalte de calitate, oriunde în țară.

     Cadrul legislativ actual, în domeniul sănătății și mai ales structurarea și funcționarea sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat și-a dovedit ineficiența și disfuncționalitățile majore, afectând de prea multe ori interesele cetățenilor (ex: intervenția în cazul Colectiv; Pandemia de Covid 19; alte mii de cazuri în care cetățenii nu au beneficiat de un serviciu de prim ajutor la cele mai înalte standarde profesionale în domeniu).

     Orice act medical, inclusiv cel de urgență sau prim ajutor calificat, ar trebui să se concretizeze spre binele cetățenilor, sub coordonarea, supravegherea și îndrumarea organului de specialitate al administraţiei publice centrale care realizează politicile guvernamentale în domeniul sănătății, mai exact, Ministerul Sănătății, singura autoritate competentă în domeniul medical și sănătate publică.

     Referitor la Serviciul de Ambulanță Județean, respectiv București – Ilfov, acesta constituie elementul central, baza sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat. Prin urmare, acesta trebuie revalorizat la adevărata lui competență structurală, funcțională și profesională.

     Organizarea actuală a serviciului de ambulanţă permite realizarea intervenţiilor de urgenţă prespitalicească fără medic, aspect care conduce la aglomerarea UPU, echipajele formate doar cu asistent medical, fie ele chiar şi coordonate prin dispecerat de medic, neavând competenţa profesională de a consulta şi pune diagnostice, preferând, pentru evitarea oricăror riscuri, să transporte la spital pacienţi a căror stare de sănătate nu impune acest lucru. În acelaşi timp, lipsa medicului din componenţa echipajelor de pe ambulanţă face ca serviciul medical de urgență prespitalicească, furnizat de stat cetățenilor săi, să fie unul deficitar.

    Așadar, se impune eliminarea posibilității constituirii de echipaje medicale de urgenţă care nu au medic în componență și păstrarea în lege a  maxim doua categorii de autospeciale/ambulanţe, din care  o categorie de autospeciale dotată cu echipamente de susținere a funcțiilor vitale pe perioada transportului si o categorie de autospeciale dotata cu tot ce este necesar pentru orice urgență medicală cu funcții vitale stabile, ambele având echipaj format din medic, asistent medical și ambulanțier și un număr de maxim 300 000 km la bord și nu mai vechi de 5 ani.

    Urgența medicală trebuie să ajungă la un serviciu medical adecvat în timp cât mai scurt, la o distanță de maxim 20 km de acesta, în condiții de securitate maximă.

     Ȋn conformitate cu situația actuală, peste 50% din parcul auto din țară este mai vechi de 10 ani afectează deopotrivă siguranţa pacienţilor şi a echipajelor. Ambulanțele ajung la pacienții care necesită consultații la domiciliu cu întârzieri de peste două ore. Deficitul de personal și mașini depășește 50%.

    Regiunea București-Ilfov are un serviciu de ambulanță subdimensionat raportat la numărul de locuitori. Deficitul de personal din București este cel mai mare din țară, de 64,30%.

    Serviciile de Ambulanță Județene au primit ultimele ambulanțe noi în urmă cu trei ani, în 2019, însă în fiecare județ numărul ambulanțelor primite a fost în medie de 20.

     Situația numărului ambulanțelor din orașele aglomerate este relativ aceeași: există puține ambulanțe și puțini medici raportat la numărul populației deservite.

      Ȋn cadrul Serviciului de Ambulanță Municipiul Bucuresti/Ilfov sunt 1.147 de angajați, adică medici, asistenți, ambulanțieri, operatori și personal administrativ. Ar trebui să fie în jur de 3.000 de oameni. Deficitul de personal la nivel de întreg serviciu de ambulanță București Ilfov, este de 64,30%. În total, parcul auto de ambulanțe are 295 de mașini.Dintre acestea, 126 sunt cumpărate în ultimii trei ani, sunt noi. Mai sunt 6 ambulanțe cu o vechime de 8 ani. 163 de ambulanțe mai vechi de 10 ani, dar sunt în parcul auto ca să fie folosite în continuare pentru a crește capacitatea de intervenție. O parte dintre mașini sunt păstrate ca mașini de rezervă și înlocuiesc mașinile noi când apare o problemă.

    Situația de la București se regăsește și în județul Timiș, cu toate că numărul locuitorilor este mai mic decât în Capitală. Conform normărilor ar trebui să fie 90 de medici și sunt 47 de medici în prezent. În total sunt 520 de angajați, cu tot cu personalul suplimentar alocat în timpul pandemiei de Covid.

    Există un număr de 87 de ambulanțe, dar doar 56 sunt funcționale. Foarte multe au probleme, două accidentate, altele au accidente mai vechi și nu au mai putut fi reparate.

    În județul Brașov, Serviciul de Ambulanță are un deficit de personal de 53%. Practic, lucrează mult mai puțini oameni decât ar fi necesar. Sunt 317 posturi, dar ocupate 304 posturi.

   La nivelului județului sunt 80 de ambulanțe, însă funcționale sunt 60. 20 sunt în stare de casare. Și din acestea 60, pentru că sunt vechi, vor mai trece la casare,   unele au 200.000 km. Numai 27 de ambulanțe sunt relativ noi, cumpărate în 2019.

   În cadrul  Serviciului de Ambulanță din județul Cluj,  deficitul de personal este de 40%.

    Ar trebui ca ambulanța să aștepte urgența și nu invers. Sunt  380 de angajați, dar populația e de aproximativ 700.000. În total, exista doar 23 de ambulanțe. Pe tură sunt 13 mașini pe Cluj-Napoca și 10 pe raza județului. Pentru o mai bună acoperire a cazurilor din județ ar trebui cel puțin o ambulanță în plus pe tură, ceea ce ar însemna 10 oameni suplimentar pe tură.

    În județul Iași, numărul de ambulanţelor este de 77. Însă, 61,03% dintre acestea ar trebui casate.  52% dintre ambulanțele folosite în prezent au un rulaj cuprins între 400.000 si 1.133.304 de km..Pentru a funcționa cum trebuie, Serviciul de Ambulanță Iași ar mai avea nevoie de 257 de angajați, ceea ce reprezintă deficit de 50%. În prezent, Ambulanța de la Iași are 502 angajaţi, din care 36 angajați cu contract individual de muncă pe perioadă determinate.

   Numărul de solicitări pentru serviciile medicale de urgență este în medie între 500 și 600 pe zi. Viața pacienților și a personalului medical este într-un pericol major, având în vedere starea tehnică actuală a parcului auto din dotarea Serviciilor de Ambulanță Județene și a Serviciului de Ambulanță Municipiul Bucuresti/Ilfov.

    În perioada 2018-2022, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, ar fi trebuit să achiziţioneze, în baza unui contract-cadru, un număr minim de 2.100 de ambulanţe pentru Serviciile de Ambulanţă aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, însă în ultimi trei ani nu au mai fost cumpărate ambulanţe noi, în cei patru ani serviciile de specialitate primind 600 de autospeciale. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă trebuia să achiziţioneze, în perioada 2018-2022, cel puţin 2.100 de ambulanţe sau maxim 4.300 de autospeciale, însă serviciile de Ambulanţă au primit doar 600 de autospeciale.

   Situația numărului ambulanțelor din orașele aglomerate este relativ aceeași: există puține ambulanțe în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare și puțini medici raportat la numărul populației deservite.

   Integritatea cetăţenilor care apelează la aceste servicii medicale de urgență nu trebuie să fie pusă în pericol, prin urmare este necesară înnoirea parcului auto al Serviciilor de Ambulanța Județene și al Serviciului de Ambulanță Municipiul București/Ilfov prin achiziționarea a 1500 ambulanțe/autospeciale până în 2028 și asigurarea cadrelor medicale necesare.

Prezentul act normativ are impact asupra dezvoltării, eficienţei şi calităţii reţelei de servicii privind asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat.

Ne aşteptăm la următoarele efecte:

1) pe termen scurt:

– se creează premisele pentru o mai bună adaptare a sistemului naţionale de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat la nevoile populaţiei;

– creşte calitatea şi eficienţa serviciilor medicale în faza prespitalicească;

      – organizarea și dotarea Serviciilor de Ambulanță Județene și a Serviciului de Ambulanță Municipiul București/Ilfov, în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare, în condiții de siguranță maximă.

2) pe termen lung:

 – uniformizarea serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat;

     Bugetul necesar pentru achiziționarea a 1.500 de ambulanțe/autospeciale este de 625.000.000 lei. Ca și sursă de finanțare pot fi utilizate fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului de Sănătate 2021 -2027.

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pe care îl supunem spre analiză.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR CLAUDIU RICHARD TẬRZIU

2. SENATOR SORIN LAVRIC                

L E G E pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372/ din 28.04.2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 92, alineatul (1), litera n) se modifică și va avea următorul cuprins:

”n) transport medical asistat – transportul de urgenţă al pacienţilor, cu ambulanțe destinate intervenției medicale, care pot monitoriza şi oferi îngrijiri medicale pe durata transportului.”

2. La articolul 92, alineatul (1), literele o), q), r) şi s) se abrogă.

3. La articolul 92, alineatul (1), literele p), modifica

”p) ambulanță destinată intervenției medicale – ambulanța, care poate monitoriza şi oferi îngrijiri medicale pe durata transportului,  construită și dotată cu echipamente, materiale și medicament conform normelor și standardelor europene în vigoare, având maxim  300 000 km la bord, cu o vechime de funcționare de până la 5 ani. Echipajul ambulanței este compus obligatoriu din medic special pregătit, asistent medical, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri.”

4. La articolul 93, alineatul (8), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(8) Acordarea primului ajutor calificat este organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenției de la apelul de urgență să nu depășească:

a) 10 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, pentru toate cazurile de urgență;

b) 10 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, pentru toate cazurile de urgență.”

5. La articolul 97, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

”6) Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească se va acorda utilizând ambulanţe destinate intervenției medicale. În acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă se pot utiliza şi nave, aeronave, precum şi alte mijloace autorizate de Ministerul Sănătăţii.”

6. La articolul 98, alineatul (3), literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins:

”(3)Asistența medicală de urgență în prespital va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenției de la apelul de urgență să nu depășească:

a) 10 minute, pentru echipajele de urgență sau de terapie intensivă, în zonele urbane, la toate cazurile de urgență;

b) 10 minute, pentru echipajele de urgență sau de terapie intensivă, în zonele rurale, la toate cazurile de urgență.”

7. La articolul 100, alineatul (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Finanţarea serviciilor de ambulanţă judeţene, respectiv a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii, din donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse prevăzute prin lege. Criteriile de alocare a fondurilor provenite de la bugetul de stat, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.”

8. La articolul 101, alineatul (1), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Asistența medicală privată de urgență în faza prespitalicească este asigurată de serviciile private de ambulanță destinate intervenției medicale, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asigurătorul privat al acestuia sau la solicitarea directă a beneficiarului ori a oricărei alte persoane, cu consimțământul acestuia.”

9. La articolul 105, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(9) Echipajele medicale publice de urgenţă, precum şi echipajele de prim ajutor calificat, în cazuri deosebite, pot acorda asistenţă de urgenţă şi în afara zonelor geografice de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenţă.”

9. La articolul 112, alineatul (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov au ca scop principal acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi transportul medical asistat, utilizând echipaje formate din medic şi asistent medical, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri.”

 10. La articolul 113, alineatul (1), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(1) Serviciile de Ambulanţă Judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov au în structura lor două compartimente distincte: compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă şi compartimentul de consultaţii de urgenţă. Ambele compartimente vor avea transport medical asistat.”

11. La articolul 113, alineatul (2), se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă are în dotare ambulanţe destinate intervenției medicale și alte mijloace de intervenţie autorizate în vederea asigurării asistenţei medicale de urgenţă cu sau fără medic.”

12. La articolul 113, alineatul (3), se abrogă.

13. La articolul 113, alineatul (4), se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Claudiu Târziu – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm ”Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de această – fișă financiară.
Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR: CLAUDIU RICHARD TẬRZIU
2. SENATOR: SORIN LAVRIC

EXPUNERE DE MOTIVE

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene consacră la art. 35 faptul că: „Orice persoană are dreptul de acces la asistenţa medicală preventivă şi de a beneficia de îngrijiri medicale în condiţiile stabilite de legislaţiile şi practicile naţionale. În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane.”
Statul, prin structurile sale, are obligația de a asigura sănătatea publică şi de a crea cetăţenilor toate condiţiile de acces la servicii medicale la standardele cele mai înalte de calitate.
Cetățenii au dreptul la „asistență medicală în unitățile sanitare de stat”, așa cum prevede art. 47 alin. (2) privind nivelul de trai din Constituția României. Un nivel de trai decent implică servicii medicale de calitate și accesibile cetățeanului. În acest context, demersurile statului în vederea prevenirii îmbolnăvirilor reprezintă un punct esențial în păstrarea sănătății publice, iar modul în care aceste demersuri sunt implementate are un impact asupra nivelului de trai din România. Accesibilitatea serviciilor medicale de prevenție este esențială din perspectiva obligației statului de a asigura ocrotirea sănătății publice și atrage după sine atât îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, cât și reducerea costurilor aferente tratamentelor medicale.
Prevenția se referă la orice tip de activitate care contribuie la menținerea stării de sănătate, reducerea riscului îmbolnăvirii și a mortalității prin preîntâmpinarea apariției bolilor prin măsuri aplicate mediului și individului sau acțiuni de identificare și tratare a persoanelor asimptomatice sau presimptomatice și reducerea impactului negativ al bolii asupra organismului și prevenirea complicațiilor Așadar, medicina preventivă are ca principală premisă păstrarea sănătății din punctul de vedere al faptului că este mai puțin costisitor să eviți boala decât să o tratezi odată ce apare.
Printre serviciile medicale esențiale, stabilite prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, se numără și serviciile medicale preventive, însă cadrul legislativ este neadecvat realității de fapt existente în România.
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la decese din cauze tratabile, ce pot fi evitate în principal prin intervenții de îngrijire a sănătății precum screening și tratament, cu 210 români care mor astfel la fiecare 100.000, o medie de unul din 476, potrivit raportului Starea Sănătății în UE, România se află în primele trei state din Uniunea Europeană și când vine vorba de decese care pot fi evitate prin intervenții de sănătate publică și de prevenție primară. Cu 306 decese prevenibile la suta de mii de locuitori, România ocupă locul trei în acest clasament.
Conform statisticilor EUROSTAT, pentru anul 2020, un procent de peste 4% de cetățeni cu vârste de peste 16 ani nu au putut accesa servicii de sănătate, din motive financiare, termene prea lungi de așteptare sau distanțe prea mari față de prestatorul de servicii medicale. Procentul este relativ ridicat raportat la statisticile din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Referitor la situația diagnosticării precoce a afecțiunilor oncologice, potrivit EUROSTAT, România rămâne pe ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân, chiar dacă procentul a crescut de la 0,2% la 9% în ultimii ani. Doar 9% din femeile din România cu vârste între 50 și 69 de ani au raportat în 2019 că și-au efectuat o mamografie în ultimii 2 ani. România se situează pe ultimul loc în UE. Pentru Bulgaria, aflată pe penultimul loc, procentul este de 36% , adică de 4 ori mai mult decât în România. În Suedia, procentul este de 95%, de aproximativ 11 ori mai mult. Astfel, se estimează că, în anul 2020, aproape 4000 de femei au murit în România de cancer de sân.
Ȋn România au fost estimate aproximativ 95 000 de noi cazuri de cancer și aproximativ 54 000 de decese cauzate de cancer în 2020.
România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media Uniunii Europene în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.
În 2019, aproximativ 44 % din cheltuielile pentru sănătate din România au fost alocate serviciilor spitalicești, aceasta fiind cea mai mare pondere înregistrată la nivelul țărilor UE, în care media este de 29 %.
Numărul de servicii de prevenție acordate în cabinetele medicilor de familie și decontările serviciilor de prevenție către medicii de familie, în anul 2021, conform Raport Special Prevenție și Informare în Domeniul Medical din România, București 2022, Avocatul Poporului:
Nr. crt. CAS Număr servicii
prevenție 2021 Decontare servicii
prevenție (lei) 2021
1 ALBA 157 2137
2 ARAD 368 6872
3 ARGEŞ 27 443
4 BACĂU 327 5891
5 BIHOR 220 2984
6 BISTRIŢA 23 193
7 BOTOŞANI 228 2599
8 BRAŞOV 95 1136
9 BRĂILA 42 693
10 BUZĂU 45 404
11 CARAŞ SEVERIN 18 96
12 CĂLĂRAŞI 23 308
13 CLUJ 142 1097
14 CONSTANŢA 1142 20829
15 COVASNA 55 173
16 DẬMBOVIŢA 78 1251
17 DOLJ 162 2387
18 GALAŢI 113 2041
19 GIURGIU 14 173
20 GORJ 95 943
21 HARGHITA 53 789
22 HUNEDOARA 57 809
23 IALOMIŢA 68 1174
24 IAŞI 615 11146
25 ILFOV 141 2021
26 MARAMUREŞ 105 1617
27 MEHEDINŢI 46 866
28 MUREŞ 47 327
29 NEAMŢ 361 6353
30 OLT 31 424
31 PRAHOVA 390 6083
32 SATU MARE 224 1733
33 SĂLAJ 58 424
34 SIBIU 204 2560
35 SUCEAVA 40 231
36 TELEORMAN 25 289
37 TIMIŞ 140 2368
38 TULCEA 62 943
39 VASLUI 149 2349
40 VẬLCEA 103 1598
41 VRANCEA 11 58
42 BUCUREŞTI 779 12205
43 AOPSNAJ 40 345 408 063
TOTAL 47 428 517 080

România se află în categoria țărilor europene cele mai afectate de cazurile în care examinările medicale necesare sunt neacoperite din cauza unuia dintre următoarele motive: „motive financiare”, „lista de așteptare” și „prea departe pentru a călători”. Așadar, pentru ca accesibilitatea pacientului la serviciile de examinare medicală din țara noastră să fie îmbunătățită, este necesară identificarea și luarea unor măsuri pentru a veni în sprijinul cetățenilor care doresc să beneficieze și au nevoie de examinare și analize medicale.

În ceea ce privește sumele alocate prevenției în sănătate raportate la populație, România se situează pe ultimul loc în UE, la egalitate cu Slovacia, cu 8 euro pe locuitor anual destinați prevenției, media UE fiind 82 euro pe locuitor.
Peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet zaharat, precum și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție.
Cadrul legislativ actual, în domeniul prevenției în sănătate și-a dovedit ineficiența și disfuncționalitățile majore, afectând de prea multe ori interesele cetățenilor (ex: Pandemia de Covid 19; alte mii de cazuri în care cetățenii nu au beneficiat de un serviciu medical de prevenție la cele mai înalte standarde profesionale în domeniu sau deloc), afectând în mod direct unul dintre drepturile fundamentale constituționale și anume dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din Constituția României.
Schimbări preconizate

Sub aspectul conţinutului, faţă de prevederile din Titlul II din Legea 95/2006, privind Programele naționale de sănătate, Titlul III din Legea 95/2006, privind Asistența medicală primară, Titlul V^1 din Legea 95/2006, privind Asistența medicală mobilă și Titlul VIII din Legea 95/2006, privind Asigurările sociale de sănătate,prezentul proiect de act normativ cuprinde modificări privind sporirea accesibilității serviciului de analize oferit gratuit de statul român, dar și în vederea încurajării populației spre efectuarea acestor investigații, dezvoltarea programelor de sănătate și programelor de screening pentru afecțiunile care constituie principalele cauze ale deceselor în România și anume: boli ale aparatului circulator, tumori și boli ale aparatului respirator, stabilirea obligației pentru autoritățile administrației publice locale de a acorda facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.

Modificările legislative propuse vizează următoarele aspecte:

1. Eficientizarea şi profesionalizarea serviciilor medicale de prevenție.
2. Alte aspecte esențiale în vederea dezvoltării programelor naționale de sănătate de prevenție și diagnostic timpuriu.

Prezentul act normativ are impact asupra dezvoltării, eficienţei şi calităţii asistenței medicale primare și a asistenței medicale mobile.

Prin aplicarea prevederilor acestei inițiative legislative, preconizăm să obținem următoarele efecte:

1) pe termen scurt:

• se creează premisele pentru o mai bună adaptare a sistemului naţional de asistenţă medicală primară și mobilă la nevoile populaţiei;
  • organizarea serviciilor medicale de prevenție în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare.
    2) pe termen lung:
• scăderea ratei mortalității și morbidității generale evitabile. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (5 ani):
  Bugetul anual necesar pentru prevenția în sănătate este de 425 lei pe locuitor, respectiv 19.053.815 locuitori x 425 lei = 8.097.871.375 lei /an

Faţă de cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pe care îl supunem spre analiză și adoptare.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR: CLAUDIU RICHARD TẬRZIU
2. SENATOR: SORIN LAVRIC

L E G E pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol unic – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28.08.2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 48, alineatul (2) după litera b) se introduc trei noi litere, literele (c), (d) și (e) care vor avea următorul cuprins:
   ”(c) programe naționale de sănătate, prevenție și diagnostic timpuriu, care au ca scop dezvoltarea programelor de screening pentru afecțiunile care constituie principalele cauze ale deceselor și anume: Afecțiuni cerebrovasculare, Cardiopatii ischemice, Hipertensiune arteriala (HTA), afecțiuni ale aparatului circulator, toate tipurile de cancer și tumori precum și afecțiuni ale aparatului respirator;
   (d) programe naționale de sănătate, prin care să se implementeze cele mai noi tehnici și tratamente, care s-au dovedit a fi eficiente în combaterea anumitor afecțiuni;
   (e) programe naționale de sănătate , care au ca scop efectuarea de tratamente în străinătate pentru toate persoanele care au nevoie să beneficieze pentru salvarea vieții sau pentru păstrarea calității vieții, de asistență medicală care nu este disponibilă și accesibilă în țară;”
2. La articolul 49, litera (a) se modifică și va avea următorul cuprins:
   ”a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sănătate, în vederea scăderii ratelor mortalității și morbidității generale evitabile, în conformitate cu Strategia națională de sănătate a Ministerului Sănătății.”
3. La articolul 67, literele (d) și (g) se modifică și vor avea următorul cuprins:
   ”(d) se bazează pe comunicarea directă medic-pacient, care conduce în timp la stabilirea unei relații interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru prevenția/menținerea/restabilirea propriei sănătăți;
   (g) promovează sănătatea și starea de bine a pacienților prin asistență medicală adecvată și eficientă, informează pacienții înscriși cu privire la utilitatea efectuării asistenței medicale și îi programează pentru efectuarea analizelor gratuite.”
4. La articolul 74, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
   ”(1) Autoritățile administrației publice locale acordă facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
   (2) În baza dispozițiilor alin. (1), autoritățile administrației publice locale încheie cu reprezentantul legal al cabinetului de medicină de familie un contract civil în care să se consemneze drepturile și obligațiile părților.”
5. La articolul 80, alineatul (2), litera (d) se modifică și va avea următorul cuprins:
   ”(d) servicii medicale preventive, precum: elaborarea de proceduri de informare și programare a pacienților la unitățile sanitare în vederea efectuării programelor prevăzute la art. 48 alin. (2), lit. (c), imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecțiuni selecționate conform dovezilor științifice, supraveghere medicală activă, la adulți și copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă și sex.”
6. La articolul 87, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
   ”(1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, se finanțează cheltuieli pentru investiții în infrastructură, în localitățile rurale, în vederea construcției, reabilitării, dotării minime standard a spațiilor medicale și nemedicale în care se desfășoară activități de îngrijire medicală primară.”
7. Articolul 140^20 se modifică și va avea următorul cuprins:
   ” Pentru încurajarea organizării de activități de asistență medicală mobilă și dezvoltarea programelor de screening pentru afecțiunile care constituie principalele cauze ale deceselor, autoritățile centrale sau locale acordă facilități și stimulente financiare furnizorilor de servicii medicale din zonele cu acces deficitar la servicii de sănătate, inclusiv organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul sănătății.”
8. La articolul 319, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
   ”(1) În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar ori cu unități farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale și farmaceutice, consiliile locale acordă stimulente în natură și în bani.
   (2) În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar ori cu unități farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale și farmaceutice, statul, prin Ministerul Sănătății acordă stimulente în natură.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Claudiu Târziu și Sorin Lavric – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului republicat, vă înaintăm propunerea legislativă ”Lege pentru și completarea unor acte normative în materie electorală”, spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR : CLAUDIU TẬRZIU
2. SENATOR : GHEORGHE ADRIAN CĂTANĂ

EXPUNERE DE MOTIVE

      În prezent, singura funcție de demnitate publică a cărei exercitare este limitată la două mandate consecutive este cea a Președintelui României. Toate celelalte funcții publice sau de demnitate publică pot fi ocupate de cetățenii români, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legile speciale în vigoare, pe durata a mai multe mandate, unii fiind chiar primari, consilieri locali sau județeni, dar și parlamentari, încă din perioada anilor 1990, 2000 și până în prezent. 
      Acest fapt nu este de natură să aducă o îmbunătățire a vieții politice și economico-sociale a țării, ci dimpotrivă. Perpetuarea nelimitată a alegerii unor persoane în aceleași funcții, timp de zeci de ani, funcții care implică exercitarea autorității de stat, are drept consecință apariția și proliferarea fenomenelor de corupție, uneori generalizată, a baronilor locali și a veșnicilor parlamentari cu comportament perfid, umil și slugarnic, mult prea aplecați către compromisuri, jocuri politice și de culise murdare și, de cele mai multe ori, extrem de oneroase.
       Este limpede pentru toți oamenii raționali, onești și de bună credință că rezultatul firesc al acestei stări de lucruri o reprezintă marasmul politic, economic și social în care se zbate în prezent România.
       O contribuție însemnată la pervertirea clasei politice românești și la dezastrul țării au adus-o și europarlamentarii români care, având, la fiecare mandat, posibilitatea de a se bucura de sinecura pe care le-o oferă un loc călduț la Bruxelles, au acționat doar în interesul lor personal sau partinic, de grup, transformând România, dintr-o țară cu vechi tradiții europene, într-o colonie, o provincie din Europa de Est fără personalitate și fără demnitate. 

Sub aspectul conţinutului, faţă de prevederile actuale din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și din Legea nr.33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, prezentul proiect de act normativ cuprinde limitarea la cel mult două mandate consecutive a candidaturilor pentru funcțiile de primar, președinte al consiliului județean, consilier local, consilier județean, deputat, senator sau europarlamentar.
Această nouă reglementare este menită să asigure creșterea eficienței și competenței exercitării unei funcții publice sau de demnitate publică, prin promovarea permanentă în aceste structuri a unor oameni noi, competenți, cinstiți și muncitori, precum și prevenirea apariției rutinei, a delăsării, a influențelor de orice fel, a corupției ca fenomen social răspândit în societatea românească și nu, în ultimul rând, descurajarea apariției baronilor locali și a feudelor locale sau zonale.

Modificările legislative propuse vizează următoarele aspecte:

1. Eficientizarea și creșterea competenței exercitării unei funcții publice sau de demnitate publică la nivel local, prin promovarea permanentă în aceste structuri a unor primari, președinți de consilii județene, consilieri locali și consilieri județeni, a unor oameni competenți, cinstiți și muncitori, prevenirea apariției corupției la nivel local, descurajarea apariției baronilor locali și a feudelor locale sau zonale.
2. Eficientizarea și creșterea competenței exercitării unei funcții publice sau de demnitate publică la nivel național, prin promovarea permanentă în Senat și Camera Deputaților a unor parlamentari noi, oameni foarte bine pregătiți, onești și patrioți, prevenirea apariției corupției la nivel parlamentar, descurajarea apariției grupurilor de interese și a afacerilor oneroase transpartinice.
3. Eficientizarea și creșterea competenței exercitării unei funcții publice sau de demnitate publică la nivel internațional, prin promovarea permanentă în Parlamentul European a unor oameni integri, capabili și foarte bine pregătiți, onești și patrioți, care să susțină în primul rând interesele și prestigiul României ca țară cu obligații dar și cu drepturi egale și depline în Uniunea Europeană.

Prezentul act normativ are un impact esențial și extrem de benefic asupra eficientizării și creșterii gradului de competență a exercitării unei funcții publice sau de demnitate publică atât la nivel local cât și în Parlamentul României și în Parlamentul European.
Faţă de cele prezentate mai sus, a fost elaborată propunerea legislativă ”Lege pentru completarea unor acte normative în materie electorală”, pe care îl supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare.

PENTRU INIȚIATORI:

1. SENATOR : CLAUDIU TẬRZIU
2. SENATOR : GHEORGHE ADRIAN CĂTANĂ

LEGE pentru completarea unor acte normative în materie electorală

Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I – Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1.La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:

„(41) Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene nu pot fi aleși și nu pot exercita aceste funcții, în condițiile legii, mai mult de două mandate consecutive.”

2.La articolul 7, după alineatul 5 se introduce un nou alineat, alin. (51),
cu următorul cuprins:

,, (51) Consilierii locali și consilierii județeni nu pot fi aleși și nu pot exercita aceste funcții, în condițiile legii, mai mult de două mandate consecutive.”

Art. II – La articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (61), care va avea următorul cuprins:

„ (61) Senatorii și deputații nu pot fi aleși și nu pot exercita funcțiile de senator și/sau deputat, în condițiile legii, mai mult de două mandate consecutive.”

Art. III – La articolul 19 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:

        „(8) Persoanele care au fost alese în Parlamentul European și au exercitat funcția de europarlamentar, în condițiile legii, pe perioada a două mandate consecutive, nu mai pot candida la alegerile pentru Parlamentul European.”


   Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Claudiu Târziu și Adrian Cătană – Lege pentru și completarea unor acte normative în materie electorală appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă ”LEGE pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României”, spre dezbatere și adoptare.                                                                                                                                                          

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

SENATOR: CLAUDIU – RICARD TARZIU

SENATOR: IONUȚ NEAGU   

Expunere de motive

Potrivit art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, şi în limba maghiară, cheltuielile de publicare în acest caz fiind suportate din bugetul Camerei Deputaților. 

Conform datelor oficiale, în perioada 2013-2019, pentru editarea, în traducere, în limba maghiară a Monitorului Oficial al României, Partea I (România Hivatalos Közlönye), s-au cheltuit următoarele sume, repartizate pe ani, astfel:

Tirajul  tipărit în format letric și comercializat anual al publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară a fost următorul:

Cheltuielile bugetare pentru editarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în vederea comercializării, în traducere, în limba maghiară au fost următoarele:

Astfel, Monitorul Oficial al României, Partea I (România Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, este, pe de o parte, publicaţia cu cel mai mic tiraj pe ediţie din România şi, pe de altă parte, publicaţia care implică, pe abonament, cele mai mari costuri bugetare, făcând dovada ineficienţei financiare şi a risipei nejustificate a resurselor bugetare ale statului.

De altfel, Camera Deputaţilor, Senatul, Guvernul României, instituțiile prefectului ori autoritățile administrației publice locale din România nu figurează printre puţinii abonaţi ai publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I (România Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară.

Necesitatea abrogării articolului 21 al Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României este determinată și de nevoia utilizării raţionale a finanţelor publice şi a dirijării acestora către domenii prioritare.

Adoptarea prezentei propuneri legislative nu implică absolut niciun fel de cheltuieli de la bugetul statului, având, dimpotrivă, un evident impact financiar pozitiv asupra finanţelor publice.

Față de cele expuse mai sus, supunem Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare, inițiativa legislativă privind abrogarea art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

INIȚIATOR:

SENATOR: CLAUDIU – RICARD TARZIU

SENATOR: IONUȚ NEAGU   

LEGE pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic – Articolul 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 03 iulie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Claudiu Târziu – LEGE pentru abrogarea art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 108 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și pentru instituirea unei măsuri tranzitorii” spre dezbatere și adoptare.
Totodată, în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
Conform prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, solicităm procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

DEPUTAT: GEORGE NICOLAE SIMION

SENATOR: CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU

EXPUNERE DE MOTIVE

În prezent, Legea nr. 198/2023 prevede că elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse al căror cuantum minim al burselor este aprobat prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Realitatea a dovedit că sumele reprezentând bursele sociale acordate elevilor care întrunesc condițiile legale sunt într-un cuantum foarte mic și nu contribuie la soluționarea problemelor care au fost avute în vedere la momentul reglementării acestui tip de bursă.
Având în vedere specificul acesteia, majorarea bursei sociale la o pătrime din salariul minim pe economie este o măsură esențială în vederea asigurării accesului egal la educație, elevii fiind astfel mai stimulați să învețe și încurajați să își continue studiile.
Această măsură va reduce presiunea financiară asupra familiilor defavorizate, deoarece majorarea bursei sociale va contribui semnificativ la creșterea standardului de viață al acestora. 
Mai mult decât atât, acești bani suplimentari vor acoperi nevoile de bază ale elevilor, precum alimentația, transportul și materialele școlare, iar familiile cu venituri reduse vor avea mai multe resurse pentru a le asigura o viață mai bună copiilor acestora.
Totodată, creșterea bursei sociale va reduce absenteismul și abandonul școlar. Un exemplu elocvent este statistica din anul 2020 privind rata abandonului școlar în România, care a fost de 15,6%. Acest procent reprezintă o problemă majoră și este semnificativ mai mare decât obiectivul Uniunii Europene până în anul 2030. 
De asemenea, reducerea ratei abandonului timpuriu a școlii este esențială pentru dezvoltarea societății și creșterii economice pe termen lung, întrucât tinerii bine pregătiți și educați au mai multe șanse să contribuie la inovație, productivitate și dezvoltare economică.
Prin oferirea unui sprijin financiar crescut, majorarea bursei sociale poate consolida eficacitatea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE), deoarece această măsură reprezintă un instrument esențial pentru identificarea și intervenția timpurie în cazurile de abandon școlar.

Referitor la sursele de finanțare, majorarea bursei sociale pentru elevi poate fi susținută prin mai multe mijloace, inclusiv: debirocratizarea și simplificarea aparatului de stat pentru a reduce cheltuielile administrative; creșterea nivelului de absorbție a fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15 – Educație; creșterea absorbției fondurilor europene nerambursabile, în special în domeniul educației prin proiecte eligibile și măsuri pentru creșterea bugetului de stat, cum ar fi taxarea companiilor care nu își declară profiturile în România sau îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor.
În concluzie, majorarea bursei sociale pentru elevi la o pătrime din salariul minim pe economie este o măsură definitorie pentru asigurarea accesului la educație, reducerea abandonului școlar, îmbunătățirea standardului de viață al familiilor și nu în ultimul rând, dezvoltarea societății și a economiei.

INIȚIATORI:

DEPUTAT: GEORGE NICOLAE SIMION

SENATOR: CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU

LEGE pentru modificarea art. 108 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și pentru instituirea unei măsuri tranzitorii

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – La articolul 108 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Cuantumul minim al burselor și metodologia-cadru de acordare a burselor sunt aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFÎP, cu excepția cuantumului bursei sociale, care se stabilește la o pătrime din salariul minim pe economie.”

Art. II – Prevederile Art. I intră în vigoare începând cu anul școlar 2024-2025.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Claudiua Târziu – Lege pentru modificarea art. 108 alin. (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și pentru instituirea unei măsuri tranzitorii appeared first on AUR.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

DEPUTAT: GEORGE NICOLAE SIMION

SENATOR: CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU

DEPUTAT: ANTONIO ANDRUȘCEAC

DEPUTAT: DUMITRINA MITREA

Expunere de motive

Ați fost vreodată, într-o hală de fabricație, pe un șantier de construcții sau într-o fermă agricolă.
Dacă ne uitam cu atenție vom vedea că marea majoritate a celor care muncesc acolo sunt trecuți de 50 de ani, unii sunt trecuți chiar și de 60 de ani, și cu toate astea fac o muncă fizică grea, așa au făcut toată viață. Sigur nu se pricep la cercetare-dezvoltare, la inteligență artificială, la robotică, la digitalizare, dar ei sunt adevărații oameni calificați care duc greul României. O țară merge înainte datorită muncitorilor din fabrici, de pe șantierele de construcții și din fermele agricole.
Acești oameni, în marea lor majoritate sunt specialiști în ceea ce fac, lucrează în schimburi, operează echipamente complicate, dar sunt plătiți pe salariul minim pe economie.
Se poate trăi în România anului 2023 din 3300 de lei? Nu se poate trăi cu un salariu brut sub 4000 de lei, la care se adaugă bani la negru, care îi ajută pe moment, dar le pune în pericol asigurarea de sănătate și asigurarea de pensie.
Acești oameni, plătiți cu salariul minim pe economie, din munca lor își întrețin copiii și nepoții, îi dau la școli și facultăți, sperând că vor avea o viață mai bună decât a lor. Și își întrețin și părinții care se zbat să trăiască din pensiile mizere pe care le au după o viață de aceeași muncă grea.
Văzând ce se întâmplă în jurul lor, acești oameni vor spune copiilor și nepoților să plece din țară, pentru că ei au obosit să muncească sperând că putem avea o țară ca afară.
Motorul dezvoltării Uniunii Europene sunt milioanele de români care au plecat acolo și muncesc tocmai ca muncitori în fabrici, pe șantierele de construcții și în fermele agricole.
Prezenta propunere legislativă, privind scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) și a contribuției la asigurările sociale (CAS) pentru diferența dintre suma de 5.000 brut (salariul pe care îl propunem ca minim pe economie in viitor) și salariul minim brut pe economie în plată, urmărește corelarea legislației în vigoare cu realitățile cu care se confruntă mediul de afaceri și totodată o reașezare a sistemului de impozitare pe baze principial corecte, în speță urmărind crearea cadrului legislativ pentru dezimpovărarea de taxe și impozite ale angajatorilor.
In fapt, propunerea legislativă are la baza Constituția României, respectiv precizările din Titlul IV – Economia și finanțele publice, art. 135 punctul 2 lit. f, care precizează: (2) Statul trebuie să asigure: (f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. Plecând de la acesta premisă de bază, interesul factorului politic în viața economico-socială ar fi trebuit ca până la această dată să fie mult mai accentuat.
Propunerea legislativa nu este altceva decât recunoașterea de către factorul politic a realității economico-sociale prezente și totodată urmărește creșterea calității vieții concomitent cu o politică fiscală adecvată și pliată pe cerințele și realitățile din mediul de afaceri.
Politica fiscală definește ansamblul deciziilor adoptate de autoritatea publică. Politica fiscală influențează viața economico-socială prin obiectivele pe care le realizează în practică: alimentarea bugetului cu resurse financiare necesare realizării funcțiilor statului, stabilitatea economică, prin care se urmărește realizarea unei rate înalte de creștere economică, atingerea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, asigurarea stabilizării prețurilor și menținerea sub control a inflației, realizarea echilibrului balanței comerciale și a balanței de plăți externe (prin măsuri fiscale, statul poate asigura compensarea temporară a fluctuațiilor cererii de investiții interne și cererii de mărfuri pentru export), reglarea economiei și relansarea creșterii economice.
Relațiile dintre fiscalitate, pe de o parte, și reglarea economiei și relansarea creșterii economice, pe de altă parte, sunt relații de interdependență și reciprocitate. Astfel, reglarea economiei și relansarea creșterii economice garantează sporirea randamentului impozitului, creând premisele materiale pentru diminuarea presiunii fiscale, iar, la rândul său, diminuarea ratei fiscalității asigură resursele financiare necesare reglării și relansării creșterii economice.
Astfel, în octombrie 2022 Parlamentul European a adoptat Directiva 2041/2022 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Din momentul intrării în vigoare a directivei, statele membre au la dispoziție doi ani pentru transpunerea prevederilor acesteia în legislația națională.
Prin urmare, România va trebui să transpună în legislația națională prevederile acesteia până cel târziu în octombrie 2024.
Prin această Directivă se urmărește ca venitul minim să poată fi determinat transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislațiile naționale.
In România, la data analizei avem:
-Salariul minim pe economie – 3.000 lei brut căruia îi corespunde un salariu net în valoare de 1.900 lei;
-Salariu mediu brut pe economie – 6.789 lei brut căruia îi corespunde un salariu net în valoare de 3.972 lei;
-Salariul median brut – 3500 lei brut cu un salariu net de 2.092 lei;

*** salariul median a fost calculat luând în considerare doar salariile din mediul privat
Conform datelor publicate de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, în septembrie 2022 valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent este:
-Pentru o familie cu 2 copii – 8.659 lei
-Pentru o familie cu 1 copil – 7.112 lei
-Pentru doi adulți fără copii – 5.322 lei
-Pentru un adult singur – 3.275 lei

Având în vedere că, potrivit prevederilor Codului muncii, salariul minim se stabilește prin hotărâre de guvern în urma consultării cu sindicatele și cu patronatele, prin aceasta inițiativă legislativă venim în sprijinul antreprenorilor, în sprijinul angajaților, precum și în sprijinului bugetului de stat pentru o colectare mai eficientă.
Astfel, prin prezenta inițiativă legislativă, propunem creșterea veniturilor salariale nete ale cetățenilor prin scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) și a contribuției la asigurările sociale (CAS) pentru diferența dintre suma de 5.000 brut (salariul pe care îl propunem ca minim pe economie in viitor) și salariul minim brut pe economie în plată, pentru a putea oferi angajatorilor posibilitatea să acorde salarii nete mai mari angajaților fără a plăti aceste contribuții.
Prezenta facilitate fiscală se va aplica pentru salariu brut plafonat la valoarea de 15.000 lei.
Astfel, prin această modificare legislativă salariile cuprinse între salariul minim pe economie în plată și salariile de până la 15.000 lei brut, vor beneficia de scutirea de la plata CAS și CASS pentru diferența dintre 5000 lei și salariul minim pe economie.
La momentul actual, impozitarea muncii în România este ridicată, astfel salariatul se află într-o stare de vulnerabilitate. Datorită faptului că mediul de afaceri nu poate susține o impozitarea excesivă al salariului raportată la condițiile economice actuale, a luat naștere o înțelegere tacită între salariați și o parte dintre angajatori, și astfel a apărut fenomenul de muncă subdeclarată sau, după cum este numită în mod curent, munca “la gri” care reprezintă acea situație în care, în acte, salariatul are un venit mic (de regulă salariul minim brut pe economie), dar în realitate primește mai mulți bani.
Prin urmare, diferența dintre salariul efectiv încasat și salariul pentru care se plătește contribuții sociale, duce în sfera de evaziune fiscală fiind exclusă o disciplina economică a contribuabilului, iar sumele plătite în plus sunt sume predispuse a fi nefiscalizate ceea ce reprezintă taxe și impozite mai mici plătite la bugetul de stat.
Prin aplicarea prezentei măsuri legislative vor fi consecințe pozitive asupra mediului de afaceri, prin faptul ca aceștia vor fi stimulați ca veniturile salariale reale, acolo unde este cazul, să fie impozitate, aceasta fiind o soluție pe termen lung privind munca subdeclarată.
Totodată prin aplicarea corectă a prezentei propuneri legislative se preconizează ca din partea contribuabililor care din anumite considerente economice aplică munca subdeclarată, să fie mai puțin tentant să aplice aceasta metodă și pe de altă parte va exista și o presiune a salariaților asupra angajatorilor de a avea înscris în contractul de muncă tot venitul realizat.
Mai mult decât atât, rolul statului în economie este atât acela de creditor de ultimă instanță cât și de debitor de ultimă instanță (lender of last resort/debtor of last; Bagehot, 1873). Cu alte cuvinte, statul trebuie să intervină atunci când piața nu mai poate reacționa sau când reacțiile pieței devin contrare constructului societal, conform adagiului lui Hobbes, “….. viața fără stat ar fi crudă și scurtă” (Hobbes, 1668). Cum scopul oricărei producții este în final consumul (Keynes, 1928), este evident că stimularea cererii agregate sau a consumurilor finale ale gospodăriilor populației și firmelor așa cum sunt acestea reflectate în conturile naționale, reprezintă o materializare a rolului statului de creditor de ultimă instanță.
In acest mod, dimensiunile economiei sunt crescute (așa cum sunt acestea reflectate de agregatul macro-economic PIB) ceea ce conduce la augmentarea și la diversificarea veniturilor ce pot fi fiscalizate.
In plus, creșterea în dimensiuni a economiei reprezintă o precondiție pentru întărirea rezilienței acesteia, deci a capacității de a rezista la șocuri (Dornbusch, Calvo, 1982).
Coaliția de guvernare își propune, potrivit unei inițiative legislative postate în consultare publică pe site-ul web al ministerului de resort, să crească salariului minim brut pe economie începând cu data de 01 octombrie 2023 valoarea de 3.300 lei brut.
Prin prezenta inițiativă legislativă se reglementează scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) și a contribuției la asigurările sociale (CAS) pentru diferența dintre suma de 5000 lei și salariul minim brut pe economie, în cazul nostru suma de 1700 lei brut (5000 lei – 3300 lei).
 În acest fel, angajatorii au posibilitatea să ofere salarii de până la 5000 lei brut. Salariul este format din salariul minim brut pe economie și valoarea de până la 1700 lei brut, în funcție de necesitățile angajatorului. Salariul minim pe economie de 3300 lei se impozitează conform prevederilor legale în vigoare, la care se adaugă valoarea de 1700 lei impozitată cu 10% rezultând astfel un salariu net maxim de 3511 lei;
Valoarea de 1700 lei brut va fi impozitată cu impozitul de 10%, fiind scutită de CAS și CASS, astfel rămâne o valoare netă de 1530 lei
De asemenea, și salariații care au salarii cuprinse între 3300 lei brut (salariul minim brut în plata la data analizei) și 15.000 lei brut vor beneficia de acești 1700 lei brut scutiți de la plata contribuțiilor de CAS și CASS, având ca efect creșterea salariului net.
Pentru salariile brute cuprinse între 3301 lei și 15.000 lei, valoarea de 1700 lei este cuprinsă în salariul brut aflat în plată, valoarea de 1700 lei fiind scutită de la plata contribuțiilor sociale și doar impozitata cu 10%.
Astfel, o parte din suma pe care angajatorul o virează în prezent către stat va rămâne în buzunarul angajatului și va acoperi parțial inflația din ultima perioada.
In acest sens, exemplificam:
-Venit brut = 5.000 lei
-Taxe aferente salariului minim de 3.300 lei = 1.319 lei
-Impozit pe venit pentru diferența de 1.700 lei = 170 lei
-Total Taxe care vor fi plătite pentru un brut de 5000 lei = 1.489 lei (1.319 + 170 lei)

Salariul net pentru un brut de 5.000 lei = 3.511 lei (5000 lei – 1.489 lei)
Acest mod de calcul se va aplica tuturor salariilor cuprinse între 3.301 lei și 15.000 lei brut.

In acest sens, exemplificam:
-Venit brut = 6.000 lei
-Taxe aferente salariului= 1764 lei corespunzătoare unei sume brute de 4300 lei (6000-1700 lei) baza salarială pentru care se plătește CAS, CASS impozit pe salariu]
-Impozit pe venit pentru diferența de 1.700 lei = 170 lei
-Total Taxe care vor fi plătite pentru un brut de 6000 lei = 1934 lei (1.764 + 170 lei)
-Salariul net pentru un brut de 6.000 lei = 4.066 lei (6000 lei – 1.934 lei)

Acesta aplicare și pentru salariile cuprinse între 3.301 lei și 15.000 lei brut este propusă pentru a nu crea inechitate între salariați. Astfel, un salariat care are un salariu brut de 5.000 lei să aibă un venit net în cuantum de 3.511 lei, iar un salariat care va avea peste 5000 lei brut să fie taxat pentru toată suma ( de exemplu: un salariat cu un salariu brut de 5.005 lei, daca nu ar beneficia de prevederile acestei legi ar obține un salariu net mai mic decât cel cu 5.000 lei brut).
Creșterile salariale estimate prin aplicarea acestei inițiative legislative vor fi:

SITUATIE ACTUALA SITUATIE VIITOARE
SALARIU BRUT SALARIU NET ACTUAL SALARIU BRUT SALARIU NET DUPA APLICAREA PROPUNERII ACTUALE CRESTERE SALARIALA CONFORM PREZENTULUI ACT NORMATIV
3.300 1.981 5.000 3.511 1.530
5500 3217 5500 3802 585
6.000 3.510 6.000 4.066 556
7.000 4.095 7.000 4.630 535
8.000 4.680 8.000 5.215 535
9.000 5.265 9.000 5.800 535
10.000 5.850 10.000 6.385 535
11.000 6.435 11.000 6.970 535
12.000 7.020 12.000 7.555 535
13.000 7.605 13.000 8.140 535
14.000 8.190 14.000 8.725 535
15.000 8.775 15.000 9.310 535

Estimare impact bugetar:
Conform datelor primite de la Ministerul Finanțelor situația salariaților din mediu privat în Romania se prezintă după cum urmează:

Valoare salarii (lei) Numar salariati
3.000 1.987.953
3.001-5.000 2.116.214
5..001-10.000 1.257.321
10.001-15.000 281.235
15.001-20000 108.270

20.000 96.648
Timp partial 800.797
TOTAL 6.648.438

Având în vedere aspectele menționate mai sus, pentru determinarea impactului bugetar, a fost efectuată o analiză având la bază un scenariu moderat, astfel:
Impactul negativ bugetar, privind încasările la bugetul asigurărilor sociale cât și la bugetul de stat se estimează în valoare totala de (-) 23,46 mld. lei.

Acest impact bugetar negativ este generat doar de salariații care au salariul cuprins între 3.301- 15.000 lei, respectiv pentru un număr de 3.654.770 salariați.
Pierderea bugetară este aproximativ echivalentă cu creșterile salariale în medie de 535 lei (3.654.770535 lei12 luni = 23,46 mld.)

Surse pentru acoperirea impactului bugetar
1.Impozitarea cu 10% a valorii suplimentare de 1700 lei va genera un impact bugetar maxim de + 10,70 mld. lei, după cum urmează:
Pentru salariații cu salariul minim pe economie care sunt într-un număr de 1.987.953, luăm în calcul un procent de 80% din numărul acestora, deoarece există la acest moment zone ale țării mai puțin dezvoltate, și ramuri ale economiei (confecții, etc.) în care consideram ca se va mentine plata salariului minim.
Din acest motiv efectuam calculele în avand la baza un scenariu moderat.

1.897.000*80% = 1.590.362 salariați

Considerăm că cei 1.590.362 de persoane cu salariul minim pe economie vor beneficia astfel de 1700 lei brut, pentru care se va plăti un impozit de 170 lei/luna/persoană, rezultand un plus colectat la bugetul de stat în valoare de 270.361.608 lei/lună. (1.590.362*170 lei).

Valoarea anuală adusă în plus la bugetul de stat rezultată în urma impozitării este estimată la suma de 3,24 mld. lei. (270.361.608*12).

Din datele Ministerului de Finanțe, un număr total de 3.654.770 salariați sunt încadrați cu salariul cuprins între 3.301 lei și 15.000 lei, aceștia beneficiind de 1.700 lei brut, pentru care se va plăti un impozit de 170 lei/luna/persoană, rezultând un plus colectat la bugetul de stat în valoare de 621.310.200 lei/luna (3.654.770 *170 lei).

Valoarea anuală maximă adusă în plus la bugetul de stat rezultată în urma impozitării este estimată la suma de 7.46 mld. lei. (621.310.200*12).

2.Majorarea CAM (contribuție asiguratorie pe muncă) – prin creșterea salariilor de la 3.300 lei la 5.000 lei – se va calcula CAM la un brut mai mare – valoarea anuală fiind estimată la + 0.73 mld lei.
3.Prin scoaterea economiei gri la suprafață și cu o colectare eficientă a taxelor și impozitelor, prin efect de levier, se vor întoarce aproximativ 60 – 65% din acește sume sub formă de taxe și impozite la bugetul de stat (ca TVA, impozit, accize, etc.) valoarea anuală fiind estimată la 14,07 mld. lei.
4.Dezvoltarea economiei pe orizontală. Având în vedere criza de pe piața forței de muncă, prin acest mecanism există posibilitatea de a atrage forța de muncă din rândul cetățenilor români plecați în afara granițelor țării.
In ceea ce privește dezvoltarea economiei pe orizontală, precum și scoaterea economiei gri la suprafață și concomitent creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor la bugetul de stat avem ca experiment testat în practică, acordarea tichetelor de vacanță.
Cheltuiala publică cu tichetele de vacanță, al cărui rol a fost și rămâne acela de stimulare a cererii de servicii de tip HORECA din oferta/producția internă induce un multiplicator suficient de semnificativ asupra creșterii economice (rata de creștere reală a PIB de la un an la altul).
Calculele efectuate, au arătat că pentru perioada 2016-2023, tichetele de vacanță au indus un multiplicator de 0,006 puncte procentuale relative la ritmul de creștere economică. Cu alte cuvinte, cheltuiala publică cu tichetele de vacanță, prin efectul avut asupra cererii și ofertei interne de servicii de turism a făcut ca în fiecare an al acestei perioade (2016-2023) rata de creștere a PIB să fie mai mare cu 0,0009 puncte procentuale.
La nivelul acestei perioade, în medie un punct procentual la rata de creștere reală a PIB a reprezentat echivalentul mediu a 0,81 mld. US$.
In consecință, multiplicatorul indus de către cheltuiala cu tichetele de vacanță a adus PIB al României, în medie pentru această perioadă (în care trebuie inclus și anul de recesiune 2020, datorat pandemiei de COVID-19 și măsurilor luate în contextul respectiv), un plus de 19 de milioane de US$.
Calculele estimative arată că de la un plus de 60 de milioane de US$ în anul 2016, cheltuiala cu tichetele de vacanță a adus la PIB-ul României în anul 2022, un plus de peste 100 de milioane de US$.
In total, pe toată perioada 2015-2020, tichetele de vacanță au generat un plus la PIB al României de 136 mil. US$.
Cu alte cuvinte, deși această cheltuială bugetară generează aparent un efect de multiplicare redus ca dimensiune, nu trebuie totuși uitat că fiecare adaos la ritmul de creștere economică contează.
Spre deosebire de alte state din zona Estica a UE, cum ar fi spre exemplu Polonia, România a acumulat un număr mult mai redus de ani consecutivi de creștere economică.
Astfel, dacă economia poloneză a acumulat în ultimele trei decenii, aproximativ 25 de ani de creștere economică consecutivă, numărul de ani consecutivi de creștere economică acumulați de România nu depășește 17 ani.
Această diferență oferă și explicația diferenței dintre poziția de negociere a Poloniei în interiorul UE și cea a României.
Ca atare, este necesară menținerea și chiar augmentarea acelor cheltuieli publice ce stimulează cererea agregată mai ales atunci când această cerere (cum este cazul tichetelor de vacanță) este satisfăcută practic exclusiv de către oferta internă.
Creșterea consumurilor finale ale gospodăriilor populației, la care contribuie și tichetele de vacanță, constituie o sursă deloc de neglijat a creșterii dimensiunilor economiei naționale (exprimate prin creșterea PIB în valoare nominală) și pe cale de consecință și a rezilienței economiei (capacității de a rezista la șocuri exogene aleatoare).

Pe același mecanism considerăm scutirea de la plata contribuțiilor la asigurările sociale și la asigurările sociale de sănătate drept o cheltuiala publică în spiritul rolului statului de creditor de ultimă instanță.
Pornind de aici, am estimat un multiplicator al acestei cheltuieli asupra ritmului/ratei de creștere a PIB (creșterea economică) de aproximativ 0,062 puncte procentuale anual, pe durata menținerii acestei măsuri.
Considerând aici că fiecare punct procentual de creștere economică ar avea la valoarea PIB-ului actual al României aceeași valoare ca cea exprimată la punctul precedent, ar rezulta că adoptarea măsurii ar genera un plus la valoarea PIB al României de peste 207 milioane US$ anual.
Făcând suma celor două măsuri ce au caracter de multiplicator al cheltuielilor publice rezultă un câștig la ritmul de creștere anual al PIB-ului României de aproximativ 0,0028 puncte procentuale, ceea ce valoric reprezintă echivalentul în prețuri curente a peste 300 milioane US$ anual.

Având în vedere aceste considerente, supunem spre promovare prezenta inițiativă legislativă şi vă rugăm să susţineţi adoptarea ei.

DEPUTAT: GEORGE NICOLAE SIMION

SENATOR: CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU

DEPUTAT: ANTONIO ANDRUȘCEAC
DEPUTAT: DUMITRINA MITREA

Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I – Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 140 după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) cu următorul cuprins:

”Nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma lunară calculată ca diferența dintre suma de 5.000 lei/brut și salariul minim brut pe economie, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a)salariații desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă fiind încadrați cu normă întreagă la locul unde se află funcția de bază;
b)venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 15.000 lei/brut inclusiv.”

2.La articolul 157 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate sumele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. d), art. 140 alin. (4), art. 141 lit. d) și art. 142.”

Art. II Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III Prin derogare de la prevederile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, la calculul punctajului lunar se utilizează suma, prevăzută la art. 140 alin. (4) și la art. 157 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, care nu se cuprinde în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post George Simion – Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă  ”Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă.
 De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, în cel mai scurt timp, punctul de vedere al Guvernului, avizul Consiliului Legislativ şi avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

1. DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION
2. SENATOR CLAUDIU RICHARD TARZIU

EXPUNERE DE MOTIVE

Proiectul de lege propune punerea în acord a numărului de mandate de deputați și senatori din circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării (deținători de pașapoarte CRDS) cu norma legală de reprezentare, în condițiile în care România are una dintre cele mai ridicate rate de plecare din țară, din Europa și din lume.
Potrivit art. 5 al Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Ministerul Afacerilor Interne a comunicat în luna septembrie 2023, la solicitarea inițiatorilor, că numărul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate (posesori de pașapoarte CRDS – toate statele) era de 1.045.456 persoane.

Având în vedere datele comunicate de autoritățile competente, prezentăm mai jos calculul mandatelor prin raportate la normele de reprezentare legală.

Astfel, raportat la numărul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, (posesori de pașapoarte CRDS – toate statele) care este de 1.045.456 persoane, rezultă următoarele:

1.mandate deputați circumscripția 43
1.045.456 /73.000 = 14,32 rotunjit – 14 mandate

2.mandate de senatori în circumscripția 43
1.045.456 /168.000 = 6,22 rotunjit – 6 mandate

Așa cum reiese din calculele de mai sus, pentru ca norma de reprezentare stipulată de lege să fie respectată, numărul mandatelor de senatori pentru circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării trebuie să fie de 6, iar numărul de mandate de deputați trebuie să fie de 14.

Demersul de revizuire a legislației electorale trebuie să fie o prioritate a Parlamentului pentru corectarea unor inadvertențe, de natura celor vizate prin prezentul proiect legislativ, care afectează direct calitatea reprezentării în Parlamentul României a unui segment important din electorat. 

În acest moment, aplicarea acestei soluții corecte, bazate pe norma legală de reprezentare, impune creșterea numărului de parlamentari de la 4 deputați și 2 senatori la 14 deputați și 6 senatori aleși în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării.
INIȚIATORI:

1. DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION
2. SENATOR CLAUDIU RICHARD TARZIU

Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare

Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I – Anexa nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, se modifică și se înlocuiește cu anexa la prezenta lege.

Anexa nr. 1
Denumirea, numerotarea și numărul
de mandate aferent circumscripțiilor electorale

Numărul circumscripției electorale Delimitarea teritorială a circumscripției electorale Numărul de mandate de senatori pentru fiecare circumscripție electorală Numărul de mandate de deputați pentru fiecare circumscripție electorală
Circumscripția electorală nr. 1 județul Alba 2 5
Circumscripția electorală nr. 2 județul Arad 3 7
Circumscripția electorală nr. 3 județul Argeș 4 9
Circumscripția electorală nr. 4 județul Bacău 4 10
Circumscripția electorală nr. 5 județul Bihor 4 9
Circumscripția electorală nr. 6 județul Bistrița-Năsăud 2 5
Circumscripția electorală nr. 7 județul Botoșani 3 6
Circumscripția electorală nr. 8 județul Brașov 4 9
Circumscripția electorală nr. 9 județul Brăila 2 5
Circumscripția electorală nr. 10 județul Buzău 3 7
Circumscripția electorală nr. 11 județul Caraș-Severin 2 5
Circumscripția electorală nr. 12 județul Călărași 2 4
Circumscripția electorală nr. 13 județul Cluj 4 10
Circumscripția electorală nr. 14 județul Constanța 5 11
Circumscripția electorală nr. 15 județul Covasna 2 4
Circumscripția electorală nr. 16 județul Dâmbovița 3 7
Circumscripția electorală nr. 17 județul Dolj 4 10
Circumscripția electorală nr. 18 județul Galați 4 9
Circumscripția electorală nr. 19 județul Giurgiu 2 4
Circumscripția electorală nr. 20 județul Gorj 2 5
Circumscripția electorală nr. 21 județul Harghita 2 5
Circumscripția electorală nr. 22 județul Hunedoara 3 6
Circumscripția electorală nr. 23 județul Ialomița 2 4
Circumscripția electorală nr. 24 județul Iași 5 12
Circumscripția electorală nr. 25 județul Ilfov 2 5
Circumscripția electorală nr. 26 județul Maramureș 3 7
Circumscripția electorală nr. 27 județul Mehedinți 2 4
Circumscripția electorală nr. 28 județul Mureș 4 8
Circumscripția electorală nr. 29 județul Neamț 3 8
Circumscripția electorală nr. 30 județul Olt 3 6
Circumscripția electorală nr. 31 județul Prahova 5 11
Circumscripția electorală nr. 32 județul Satu Mare 2 5
Circumscripția electorală nr. 33 județul Sălaj 2 4
Circumscripția electorală nr. 34 județul Sibiu 3 6
Circumscripția electorală nr. 35 județul Suceava 4 10
Circumscripția electorală nr. 36 județul Teleorman 2 5
Circumscripția electorală nr. 37 județul Timiș 4 10
Circumscripția electorală nr. 38 județul Tulcea 2 4
Circumscripția electorală nr. 39 județul Vaslui 3 7
Circumscripția electorală nr. 40 județul Vâlcea 2 6
Circumscripția electorală nr. 41 județul Vrancea 2 5
Circumscripția electorală nr. 42 municipiul București 13 29
Circumscripția electorală nr. 43 Circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării 6 14

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin.(1) din Constituția României republicată.

The post George Simion – Lege pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare appeared first on AUR.

Adresată: Dlui. Ion-Marcel CIOLACU – Prim-ministrul României

De către: Senator Claudiu Târziu – circumscripția nr .42 București

Data: 29/11/2023

Obiectul: Fondurile cheltuite din Fondul de rezervă, de președintele României, Klaus Werner Iohannis, cu deplasările efectuate în cel de-al doilea mandat

Stimate domnule Prim-ministru,              

            Deplasările președintelui României, Klaus Werner Iohannis, interne sau externe, reprezintă, fără doar și poate, un subiect de interes pentru cetățenii români și pentru societatea noastră, în general. Este de notorietate faptul că aceste deplasări sunt efectuate având drept sursă financiară fonduri publice și, conform legislației în vigoare, costurile aferente trebuie aduse la cunoștința opiniei publice. În pofida aspectelor menționate, din motive deloc explicate adecvat, președinția a ales să secretizeze aceste cheltuieli.

În repetate rânduri, mass-media a semnalat că Româna este singura țară din Uniunea Europeană în care șeful statului folosește, adesea, avioane private de lux pentru deplasările sale, fără ca plătitorii reali să cunoască implicațiile financiare ale „turismului” practicat de acesta. Ne amintim, desigur, de vizita ocazionată de încoronarea regelui Charles al III-lea, ale cărei costuri au fost, potrivit relatărilor presei, de aproximativ 85.000 de euro – de circa 40 de ori mai mult decât au cheltuit mulți dintre omologii președintelui nostru, care a ales să ignore inclusiv sugestia Casei Regale Britanice de a utiliza curse comerciale pentru a reduce aglomerația și poluarea.

Conform estimărilor efectuate de anumiți jurnaliști, deplasările președintelui au depășit 1 milion de euro: ne referim în mod special, dar nu exclusiv, la „turneul” din Asia, din luna martie, și la deplasarea în America Latină, realizată o lună mai târziu. În aceste condiții, în luna iulie, cea mai mare parte a banilor destinați deplasărilor externe ale președintelui a fost cheltuită – peste 25 de milioane de lei din bugetul total de 27 de milioane alocat anului 2023.

Până la sfârșitul lunii septembrie, președinția cheltuise cu trei milioane în plus față de suma prevăzută pentru acest an, ajungând la 30 de milioane de lei. Drept urmare, la începutul lunii noiembrie, Guvernul a suplimentat bugetul Administrației Prezidențiale cu peste 7,5 milioane de lei din Fondul de rezervă, pentru a evita rectificarea bugetară.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să ne comunicați:

1) De câte ori și cu cât a fost suplimentat bugetul Administrației Prezidențiale din Fondul de rezervă în ultimii patru ani. Vă rugăm să transmiteți informațiile defalcate pe ani, pe sumele acordate și pe motivele invocate.

2) Care este temeiul legal care justifică aceste suplimentări de buget din Fondul de rezervă al statului. Considerați că aceste alocări sunt necesare și oportune?

3) Dacă, având în vedere contextul socio-economic deloc stabil pe care îl traversăm, ați luat în calcul refuzul de a mai aloca bani în plus din Fondul de rezervă. În cazul în care răspunsul dumneavoastră este unul afirmativ, vă rugăm să dezvoltați.

4) Dacă nu s-a luat în calcul această variantă până acum, considerați că ar fi oportun să se întâmple acest lucru din acest moment înainte? Care este orizontul de timp așteptat în acest sens?

The post Claudiu-Richard Târziu – Interpelare – Fondurile cheltuite din Fondul de rezervă, de președintele României, Klaus Werner Iohannis, cu deplasările efectuate în cel de-al doilea mandat appeared first on AUR.