„Această inițiativă vine să corecteze o nedreptate evidentă din sistemul financiar din România. În momentul de față, prea mulți români sunt puși în situația de a accepta credite cu dobânzi excesive și costuri care ajung să depășească chiar valoarea împrumutului inițial. Nu vorbim de cazuri izolate, ci de un fenomen care afectează milioane de oameni.

Sunt familii care intră într-un credit pentru a-și rezolva o problemă urgentă și ajung, în câțiva ani, într-o spirală a datoriilor din care nu mai pot ieși. Costuri ascunse, dobânzi variabile greu de înțeles, contracte dezechilibrate – toate acestea creează un sistem în care cetățeanul este partea vulnerabilă.”, a subliniat senatorul AUR Cezar Petre.

Potrivit inițiatorilor, proiectul de lege reglementează modul în care sunt stabilite costurile creditelor și întărește responsabilitatea instituțiilor financiare în relația cu clienții.

„În primul rând, introducem limite clare pentru dobânzi. Nu mai permitem ca acestea să crească fără control. Pentru creditele imobiliare, dobânda nu poate depăși cu mai mult de 3 puncte procentuale nivelul de referință al Băncii Naționale. Pentru creditele de consum, există un plafon clar, tocmai pentru a preveni abuzurile.

În al doilea rând, punem accent pe transparență reală. Orice român trebuie să știe exact în ce se bagă atunci când semnează un credit. De aceea, introducem obligația ca instituțiile financiare să afișeze avertismente clare, vizibile, fără ambiguități. Mesaje simple, directe: „Banii împrumutați costă bani”, „Dobânda poate crește”, „Creditul în valută implică riscuri”. Nu mai vrem contracte scrise pe ascuns, cu clauze greu de înțeles și consecințe descoperite prea târziu.”, a precizat senatorul AUR.

Totodată, proiectul de lege modifică cadrul actual al executării silite în cazul consumatorilor, eliminând caracterul executoriu automat pentru anumite instrumente financiare și introducând obligația unei verificări reale înainte de declanșarea procedurilor.

„Asta înseamnă că oamenii nu mai pot fi puși în fața unor executări rapide, fără o protecție reală și fără o analiză corectă a situației. Este o schimbare importantă, pentru că până acum balanța era clar înclinată în favoarea creditorului. Această lege nu este împotriva băncilor sau a instituțiilor financiare. Este împotriva abuzurilor.

Pe termen lung, această lege înseamnă mai multă stabilitate economică, mai puține cazuri de insolvență și mai multă încredere în sistem. România are nevoie de reguli clare și de protecție reală pentru cetățeni, nu de portițe prin care unii profită, iar alții pierd tot”, a punctat Cezar Petre, senator AUR.

The post AUR vine cu soluții pentru stoparea supraîndatorării românilor appeared first on AUR.

De către Domnul senator:  Petre George Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30, OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Întrebării – Transferul unităților medicale din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătății și a administrațiilor locale

Stimate Domnule Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Având în vedere importanța acestui subiect pentru pacienți, pentru personalul medical și pentru buna funcționare a sistemului de sănătate, vă rog să-mi răspundeți dacă ulterior acestui transfer din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătății, se vor respecta următoarele:

1. Va fi menținută funcțiunea acestor unități medicale.
2. Angajații încadrați în prezent în aceste spitale își vor păstra locurile de muncă, respectiv drepturile și obligațiile prevăzute de contractele individuale de muncă.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Transferul unităților medicale din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătății și a administrațiilor locale appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă pentru modificare și completarea Ordonanței de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

În numele inițiatorilor,

George Cezar PETRE

Senator A.U.R.

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

Sectorul jocurilor de noroc din România se confruntă în prezent cu provocări semnificative legate de distribuția geografică necontrolată a locațiilor de joc și de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a acestei industrii în strânsă corelație cu obiectivele naționale de dezvoltare turistică. Situația actuală evidențiază o dispersare excesivă a unităților de jocuri de noroc pe întreg teritoriul național, fără o logică economică clară și fără o corelare adecvată cu potențialul turistic al diferitelor zone geografice.

Analiza comparativă a modelelor europene de reglementare a jocurilor de noroc relevă o tendință consolidată de concentrare a acestor activități în zone cu vocație turistică specială, unde industria jocurilor de noroc poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică locală și la consolidarea atractivității turistice. Această abordare s-a dovedit eficientă în alte state, unde cazinourile și jocurile de noroc constituie un factor important de atracție turistică și de generare de venituri pentru comunitățile locale.

România dispune de un potențial turistic remarcabil materializat prin cele 56 de stațiuni turistice de interes național recunoscute oficial, care reprezintă puncte de excelență în oferta turistică națională. Acestea beneficiază de infrastructură dezvoltată, de fluxuri turistice consistente și de un cadru reglementar special care facilitează dezvoltarea activităților economice complementare turismului. Concentrarea activităților de jocuri de noroc în aceste stațiuni poate genera efecte multiplicatoare asupra economiei locale și poate contribui la consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă la nivel european.

Situația actuală caracterizată prin absența unor restricții geografice clare pentru organizarea jocurilor de noroc generează dezechilibre în dezvoltarea economică teritorială și nu exploatează potențialul de sinergie între industria jocurilor de noroc și turism. În același timp, accesibilitatea excesivă a acestor activități în zone rezidențiale și comerciale obișnuite expune cetățenii cu venituri modeste la riscuri financiare disproporționate față de capacitatea lor economică, facilitând dezvoltarea unor comportamente de joc problematice în absența unui cadru controlat și a unor costuri de acces care să reflecte natura de risc a acestor activități. Această situație necesită o intervenție normativă care să asigure o distribuție rațională și strategică a activităților de jocuri de noroc pe teritoriul național, protejând în același timp cetățenii vulnerabili din punct de vedere economic.

Insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare

Cadrul legal actual nu prevede restricții geografice specifice pentru organizarea jocurilor de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker și aparatelor slot-machine, permițând dezvoltarea acestor activități fără o strategie teritorială coerentă. Această lacună legislativă contravine principiilor de dezvoltare durabilă și de utilizare optimă a resurselor economice naționale.

Reglementarea în vigoare nu corelează industria jocurilor de noroc cu strategia națională de dezvoltare turistică, ratând oportunitatea de a crea destinații turistice integrate care să combine oferta tradițională de turism cu servicii complementare de entertainment și jocuri de noroc. Această necorelare afectează competitivitatea României în raport cu alte destinații europene care au dezvoltat cu succes acest model integrat.

Sistemul actual nu stimulează concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat, permitând dispersarea resurselor în locații cu impact economic limitat. Această situație generează ineficiențe economice și ratează oportunitatea de a maximiza contribuția industriei jocurilor de noroc la dezvoltarea economică națională și locală.

Cadrul legal existent nu exploatează potențialul navelor de agrement ca platforme pentru organizarea jocurilor de noroc, deși această practică este recunoscută și reglementată cu succes în multe jurisdicții internaționale, contribuind la diversificarea ofertei turistice și la atragerea de noi segmente de turiști. De asemenea, reglementarea actuală nu prevede mecanisme eficiente de protecție a cetățenilor cu venituri limitate împotriva expunerii excesive la jocurile de noroc, prin concentrarea acestor activități în zone și contexte care presupun costuri de acces mai ridicate și o capacitate financiară adecvată pentru asumarea riscurilor inerente.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Reforma propusă se fundamentează pe principiul dezvoltării teritoriale echilibrate și al concentrării activităților economice specializate în zone cu vocație specifică, principiul sinergiei între industria jocurilor de noroc și turism pentru maximizarea impactului economic, principiul protecției consumatorilor prin organizarea activităților de jocuri de noroc în medii controlate și sigure, principiul protecției sociale prin crearea unor bariere geografice și economice naturale care să limiteze accesul cetățenilor cu resurse financiare limitate la activități cu risc economic ridicat, precum și principiul competitivității naționale prin alinierea la bunele practici europene în domeniul reglementării jocurilor de noroc.

Finalitatea acestei reforme constă în crearea unui model național de dezvoltare integrată a industriei jocurilor de noroc și turismului, care să contribuie la consolidarea poziției României ca destinație turistică competitivă și să maximizeze beneficiile economice generate de aceste activități. Reforma urmărește concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat și crearea de destinații turistice integrate care să combine oferta tradițională cu servicii complementare de înaltă calitate.

Elementele de noutate și de progres

Principala inovație a reglementării propuse constă în introducerea conceptului de concentrare geografică strategică a jocurilor de noroc în stațiunile turistice de interes național, creând premise pentru dezvoltarea unor destinații turistice integrate la standardele europene. Această abordare reprezintă o premieră în legislația română și se aliniază la bunele practici internaționale în domeniu.

Noua reglementare introduce posibilitatea organizării jocurilor de noroc pe navele de agrement, extinzând oferta turistică națională și creând noi oportunități pentru dezvoltarea turismului nautic. Această măsură poziționează România în rândul țărilor care au adoptat reglementări moderne și flexibile pentru industria jocurilor de noroc.

Reforma creează un cadru legal care facilitează dezvoltarea unor proiecte turistice integrate de anvergură, capabile să atragă investiții străine directe și să genereze locuri de muncă calificate în sectorul serviciilor turistice. Noua configurație geografică va stimula competiția între stațiunile turistice pentru atragerea investitorilor în industria jocurilor de noroc, determinând îmbunătățirea standardelor de calitate și a serviciilor oferite.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea restricțiilor geografice pentru jocurile de noroc va genera efecte pozitive asupra mediului macroeconomic prin concentrarea investițiilor în zone cu potențial turistic ridicat și prin crearea de clustere economice specializate. Măsura va contribui la creșterea productivității economice prin exploatarea sinergiilor între industria jocurilor de noroc și turism, generând efecte multiplicatoare asupra economiei locale din stațiunile turistice beneficiare.

Concentrarea geografică va stimula dezvoltarea infrastructurii turistice și va atrage investiții complementare în hoteluri, restaurante, centre de conferințe și alte servicii conexe, contribuind la modernizarea și diversificarea ofertei turistice românești. Impactul macroeconomic se va materializa prin creșterea competitivității destinațiilor turistice românești pe piețele internaționale și prin atragerea de noi segmente de turiști cu putere de cumpărare ridicată.

Măsura se înscrie în strategia națională de dezvoltare teritorială echilibrată și va contribui la reducerea disparităților economice regionale prin stimularea dezvoltării economice în stațiunile turistice. Efectele macroeconomice pozitive se vor extinde asupra întregului lanț valoric al turismului, de la transporturi și cazare până la servicii auxiliare și comerț.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va crea un mediu de afaceri mai competitiv și mai predictibil pentru operatorii din industria jocurilor de noroc, concentrând cererea în zone cu trafic turistic intens și asigurând o bază stabilă de clienți. Restricțiile geografice vor elimina concurența destructivă bazată pe dispersarea geografică și vor stimula competiția bazată pe calitatea serviciilor și pe inovație.

Operatorii existenți care activează deja în stațiunile turistice de interes național vor beneficia de un avantaj competitiv și de oportunități de dezvoltare accelerată, în timp ce noii investitori vor fi încurajați să se orienteze către proiecte integrate de anvergură. Mediul de afaceri va beneficia de o mai mare stabilitate și predictibilitate, facilitând planificarea investițiilor pe termen lung.

Reglementarea va stimula dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare care combină jocurile de noroc cu alte servicii turistice, creând oportunități pentru antreprenorii români și străini. Concentrarea geografică va facilita dezvoltarea unor parteneriate strategice între operatorii de jocuri de noroc și furnizorii de servicii turistice, generând beneficii mutuale și îmbunătățind experiența clientului.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, reforma va contribui la combaterea jocului compulsiv prin concentrarea activităților în medii controlate și prin facilitarea implementării unor măsuri eficiente de protecție a consumatorilor. Stațiunile turistice dispun de personal specializat și de infrastructură adecvată pentru monitorizarea și asistarea jucătorilor, reducând riscurile sociale asociate jocurilor de noroc.

Concentrarea geografică va genera locuri de muncă calificate în sectorul serviciilor turistice și va contribui la dezvoltarea unor competențe profesionale specializate în comunitățile locale. Efectele sociale pozitive se vor materializa prin creșterea veniturilor populației din stațiunile turistice și prin îmbunătățirea calității vieții în aceste comunități.

Măsura va reduce impactul negativ al jocurilor de noroc asupra comunităților mici și va concentra beneficiile economice în zone care dispun de capacitatea instituțională necesară pentru gestionarea acestor activități. Dezvoltarea turismului integrat va contribui la consolidarea identității locale și la promovarea valorilor culturale specifice fiecărei stațiuni turistice.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu a reformei propuse relevă un raport foarte favorabil între costurile de implementare și beneficiile așteptate. Costurile de implementare sunt minime și constau în principal în procesele administrative de tranziție și în adaptarea operatorilor existenți la noile cerințe geografice.

Beneficiile principale includ creșterea semnificativă a veniturilor turistice în stațiunile beneficiare, dezvoltarea unor destinații turistice competitive la nivel european, atragerea de investiții străine directe în sectorul turismului, crearea de locuri de muncă calificate, consolidarea imaginii României ca destinație turistică modernă și diversificată, precum și protecția socială a cetățenilor cu venituri limitate prin reducerea accesibilității geografice și creșterea costurilor de participare la jocurile de noroc, ceea ce va determina o participare mai responsabilă și mai conștientă din partea persoanelor cu capacitate financiară adecvată.

Impactul economic pozitiv se va materializa prin creșterea numărului de turiști străini, prelungirea duratei medii de ședere în stațiunile turistice, creșterea cheltuielilor medii per turist și dezvoltarea unui sector de servicii turistice de înaltă calitate. Beneficiile pe termen lung includ poziționarea României în segmentul turismului de lux, consolidarea competitivității pe piețele turistice internaționale și protecția durabilă a cetățenilor cu venituri reduse împotriva expunerii la riscuri financiare disproporționate, prin transformarea jocurilor de noroc dintr-o activitate de proximitate într-o experiență turistică planificată și bugetată corespunzător.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt

Tranziția către noua configurație geografică nu va genera costuri suplimentare pentru bugetul de stat, implementarea realizându-se prin mecanismele administrative existente. Veniturile fiscale totale din industria jocurilor de noroc se vor menține la niveluri comparabile cu cele actuale, cu o redistribuire în favoarea comunităților cu vocație turistică.

Efectele financiare pe termen scurt includ și creșterea veniturilor din turism în stațiunile beneficiare, materializată prin taxe locale suplimentare și prin dezvoltarea bazei impozabile locale, precum și reducerea costurilor sociale indirecte generate de problemele de joc compulsiv în comunitățile locale, prin înlocuirea accesibilității proximale cu o abordare turistică planificată care presupune resurse financiare adecvate.

Impactul pe termen lung

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar indică creșteri substanțiale ale veniturilor fiscale generate de sectorul integrat turism-jocuri de noroc în stațiunile turistice de interes național. Dezvoltarea unor destinații turistice competitive va atrage investiții suplimentare și va genera venituri fiscale crescute atât la nivel local, cât și la nivel național.

Pe întreaga perioadă de cinci ani, impactul financiar pozitiv se va materializa prin creșterea graduală a numărului de turiști, prin dezvoltarea infrastructurii turistice private și prin consolidarea poziției României pe piețele turistice europene. Veniturile suplimentare generate vor contribui la finanțarea investițiilor publice în infrastructura turistică și la îmbunătățirea serviciilor publice în stațiunile beneficiare.

Impactul financiar pe termen lung include și efectele indirecte ale dezvoltării turistice, materializate prin creșterea veniturilor din TVA, impozite pe salarii și contribuții sociale generate de sectorul turistic în expansiune, precum și economiile bugetare rezultate din reducerea problemelor sociale și de sănătate publică asociate jocului compulsiv, prin limitarea accesului la aceste activități pentru persoanele fără capacitatea financiară de a-și asuma riscurile în mod responsabil.

Implementarea proiectului va genera o creștere semnificativă a atractivității zonelor turistice prin extinderea și diversificarea spațiilor destinate desfășurării noilor activități.

 În același timp, eliberarea unor spații de servicii din zonele unde nu mai este permisa activitatea jocurilor de noroc, va permite reconfigurarea lor și punerea la dispoziția altor operatori economici, în condiții avantajoase. Nivelul scăzut al chiriei pentru aceste spații va reprezenta un stimulent pentru inițiativa privată și pentru dezvoltarea unor activități economice complementare, ceea ce va contribui la consolidarea mediului de afaceri local, la atragerea de investiții și la crearea de noi locuri de muncă.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Adoptarea prezentei reforme va modifica în mod circumscris Ordonanța de urgență 77/2009, prin completarea cu restricții geografice specifice pentru anumite categorii de jocuri de noroc. Modificările propuse sunt precise și bine delimitate, menținând coerenția și integritatea sistemului juridic existent în domeniul jocurilor de noroc.

Noua reglementare se integrează armonios în cadrul legal actual, respectând principiile generale de reglementare a jocurilor de noroc și consolidând sistemul de autorizare și control existent. Reforma nu afectează alte acte normative din domeniu și nu necesită modificări conexe în legislația secundară.

Compatibilitatea cu reglementările unionale

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu reglementările Uniunii Europene privind libera prestare a serviciilor și libera circulație a capitalurilor. Restricțiile geografice propuse sunt justificate prin obiective de interes public general, precum protecția consumatorilor, combaterea criminalității, dezvoltarea ordonată a teritoriului și protecția socială a cetățenilor vulnerabili din punct de vedere economic împotriva expunerii la riscuri financiare disproporționate față de capacitatea lor economică.

Reglementarea respectă principiile dreptului Uniunii Europene privind proporționalitatea și necesitatea măsurilor restrictive, fiind similară cu reglementări adoptate cu succes în alte state membre. Reforma se aliniază la bunele practici europene în domeniul reglementării jocurilor de noroc și contribuie la armonizarea legislației naționale cu standardele europene.

Noua configurație nu afectează principiul pieței unice europene și nu creează bariere nejustificate pentru operatorii economici din alte state membre, menținând accesul egal la piața română pentru toți operatorii autorizați.

Jurisprudența relevantă

Reglementarea propusă este compatibilă cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul jocurilor de noroc, care recunoaște dreptul statelor membre de a adopta măsuri restrictive justificate prin obiective de interes public general. Practica judiciară europeană validează restricțiile geografice când acestea servesc obiective legitime de protecție a consumatorilor și de dezvoltare ordonată a teritoriului.

Jurisprudența națională relevantă nu conține elemente care să afecteze implementarea reformei propuse, configurația propusă respectând principiile constituționale privind libera inițiativă economică și dezvoltarea echilibrată a teritoriului național.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ȘI ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Consultările efectuate

Elaborarea reformei s-a bazat pe consultări cu reprezentanții industriei turistice și ai operatorilor de jocuri de noroc, care au evidențiat necesitatea unei corelări mai strânse între aceste sectoare economice. Consultările au inclus și experți în dezvoltare teritorială și reprezentanți ai administrațiilor locale din stațiunile turistice de interes național.

Feedback-ul primit în cadrul consultărilor a confirmat oportunitatea concentrării geografice a jocurilor de noroc și a evidențiat potențialul economic al acestei măsuri pentru dezvoltarea turismului românesc.

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea reformei se va realiza prin campanii de comunicare dedicate, care vor viza în special operatorii economici din sectorul turistic și reprezentanții administrațiilor locale din stațiunile turistice. Strategia de comunicare va evidența beneficiile economice și sociale ale reformei și va facilita procesul de adaptare la noile reglementări.

Campaniile de informare vor utiliza mijloacele moderne de comunicare și vor viza atât publicul specializat, cât și opinia publică generală, pentru a asigura înțelegerea și acceptarea măsurilor propuse.

VI. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale și funcționale

Implementarea reformei va necesita adaptări minime la nivelul instituțiilor responsabile cu reglementarea și controlul jocurilor de noroc, constând în principal în actualizarea procedurilor de autorizare pentru a include verificarea respectării restricțiilor geografice. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va trebui să își adapteze sistemele de monitorizare și control la noua configurație geografică.

Modificările funcționale vor include actualizarea bazelor de date cu informații despre stațiunile turistice de interes național și implementarea unor proceduri simplificate pentru verificarea eligibilității geografice a solicitanților de autorizații.

Calendarul de implementare

Implementarea reformei se va realiza gradual, cu respectarea drepturilor operatorilor existenți care beneficiază de o perioadă de tranziție până la expirarea autorizațiilor curente. Noile autorizații se vor elibera exclusiv în conformitate cu restricțiile geografice stabilite, asigurând o tranziție ordonată către noua configurație.

Procesul de implementare va fi monitorizat și evaluat permanent pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse și pentru a identifica eventualele ajustări necesare în aplicarea practică a noilor reglementări.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea concentrării geografice a anumitor categorii de jocuri de noroc în stațiunile turistice de interes național, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru dezvoltarea integrată a turismului românesc, pentru maximizarea beneficiilor economice și sociale generate de industria jocurilor de noroc și pentru protecția cetățenilor cu resurse financiare limitate împotriva expunerii la riscuri economice disproporționate, în conformitate cu principiile constituționale și cu cerințele de dezvoltare durabilă și protecție socială a României contemporane.

Inițiator,

George Cezar PETRE senator A.U.R.

LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Ordonanța de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată prin Legea 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 10 alineatul (2) se introduce un nou alineat, (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹)  Jocurile de noroc prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) se vor putea organiza numai în stațiunile turistice de interes național, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum și pe nave de agrement.”

• Articolul 15 alineatul (2) lit. b) se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:

„b) spaţiul propus este înregistrat la oficiul registrului comerţului de către organizatorul în cauză conform prevederilor legale în vigoare pentru desfăşurarea activităţilor comerciale în cadrul imobilelor, îndeplineşte, după caz, cerinţele prevăzute la art. 10 alin. (2¹), precum și cele din normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;”

Art. II. Autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc își mențin valabilitatea până la expirare ca urmare a intrării în vigoare a prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2), după caz, din Constituția României, republicată.

The post Cezar Petre – Propunere legislativă pentru modificare și completarea Ordonanței de urgență 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. appeared first on AUR.

Conferința a fost deschisă de președintele AUR, George Simion, care a subliniat impactul blocajelor legislative și birocratice asupra implementării marilor proiecte de infrastructură. Acesta a cerut măsuri concrete pentru protejarea companiilor și a lucrătorilor români din sectorul transporturilor și a încurajat elaborarea de proiecte legislative clare, în parteneriat cu specialiștii și organizațiile de profil.

„Amintesc faptul că acum 50 de ani noi, românii, eram capabili să construim Transfăgărășanul; azi, probabil, nu am mai putea realiza același lucru, dar nu pentru că ne lipsesc oamenii. Ne lipsește voința și avem niște hățișuri birocratice în care, dacă intri, abia mai ieși. (…) Aduc aminte faptul că săptămâna trecută un avion n-a mai putut ateriza la Cluj, pentru că a adormit controlorul de trafic. Am fost la o distanță foarte mică de o tragedie imensă, cu pierderi de vieți. La fel cum, anii trecuți, două trenuri care veneau din direcții opuse erau efectiv să se ciocnească. (…) Aici suntem, din păcate!

Nu vorbim la grămadă de toate formațiunile politice și de toată lumea care este la conducerea instituțiilor statului, dar observăm niște direcții, observăm niște lucruri care, din păcate, nu merg la nivelul infrastructurii, la nivelul blocajelor existente în aviație, în transport maritim, în transport rutier, în construcția de autostrăzi și de drumuri expres. Vedem aceleași obstacole legislative (…) și m-aș bucura ca măcar o parte dintre aceste blocaje să poată fi eliminate, inclusiv prin munca noastră, astăzi, aici.”

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a vorbit despre nevoia de colaborare și asumare, dar și despre decalajele alarmante față de standardele europene.

„Avem nevoie, bineînțeles, să construim împreună, să vorbim unii cu alții, să comunicăm, să colaborăm și, apoi, și rezultatele, bineînțeles, să fie asumate de noi toți, să fie la fel obținute împreună. (…) În continuare, în România avem puțin peste 1.100 de kilometri de autostradă și drumuri de expres, 1.150, mai precis, încă suntem cu mult sub media europeană. Trenurile noastre încă circulă cu viteze cu mult sub media europeană. Portul Constanța este strategic, dar este izolat și situat undeva, parcă, între potențial și performanță. Aeroporturile regionale nu sunt conectate logistic. (…) Mobilitatea, infrastructura funcțională a economiei, este dovada vie că ne lipsesc convergența, inițiativa și, totodată, bineînțeles, organizarea. Organizarea, care este un aspect esențial în orice activitate.”

Senatorul Petrișor Peiu a accentuat faptul că problema nu o mai reprezintă lipsa fondurilor europene, ci incapacitatea de a le folosi eficient.

„Am avut bani cât n-am avut niciodată în istorie pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, și nu numai a infrastructurii, și s-a ales praful de majoritatea sumei. (…) Este prima dată în istorie, cred că după 2020, când nu mai putem vorbi de subfinanțare în domeniul infrastructurii de transport. Este păcat că ratăm această oportunitate de a cheltui banii respectivi. (….) Ideea este că avem o lipsă de viziune. Începutul ar fi transportul naval. Portul Constanța, pe fondul războiului din Ucraina, este unul dintre porturile europene, alături de portul polonez Gdańsk, care are o creștere importantă a volumului de mărfuri.”

„Portul Constanța chiar a devenit o prioritate a Ministerului Transporturilor, pentru că, dacă ne aducem aminte, până acum 4-5 ani portul Constanța era plin de vagoane vechi de peste 30 de ani. Era o pădure, și la propriu, și de vagoane, și chiar copaci crescuți printre acele vagoane. Au fost eliberate toate liniile și au fost deja implementate reparații și modernizări care permit reîntoarcerea unei piramide răsturnate în ceea ce privește portul Constanța în aprovizionare, pentru că, așa cum a fost gândit portul Constanța inițial, sistemul feroviar, sistemul naval prin Dunăre și, pe locul 3, sistemul rutier trebuia să aprovizioneze. (…) Sunt trei contracte importante, pe fonduri europene, care vor permite ca Dunărea să fie folosită pentru navigație predictibilă”, a continuat secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu.

„Și eu vă zic că astăzi ne aflăm în fața unui mare colaps. Chiar dacă, probabil, mulți dintre dvs. nu vă dați seama, vă spun că există semnale și am adunat aici o grămadă de idei luate din mediul nostru, din mediul transportatorilor, care ne-au spus că ne îndreptăm în această direcție. (…) Un lucru important pe care trebuie să-l înțelegem este că noi ne dorim să facem și să aducem o schimbare în bine. Cu siguranță că soluția ar trebui să vină și din alte părți, pentru că au fost oameni care au avut atuul de partea lor și care, zic eu, nu au profitat la maximum de această situație”, a încheiat senatorul AUR, Cezar Petre.

The post Infrastructura României între hățișurile birocratice și riscul tragediilor appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 30, OLT

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: „Avocata ministră a mediului ”

             Parlamentarii USR sunt, în general, oameni bine intenționați, dar se mai întâmplă să apară câte un „păduche în frunte” care să spună prostii. Mă refer aici la declarația pompoasă a useristului , care a afirmat că partidele extremiste sunt împotriva măsurilor luate de ministra Mediului. Totuși, dovada contrară este că AUR a votat pentru propunerea de înființare a Gărzii Forestiere. Dar acest gest rămâne doar o „floricică”, care nu aduce primăvara.

             Ministra Mediului, avocată la origini, fără pregătire specifică în domeniu, știe să facă doar „gargară” pe probleme administrative aplicabile tuturor ministerelor. Însă atunci când vine vorba de chestiuni cu adevărat importante – precum hidrocentralele aflate aproape de finalizare, de o importanță strategică pentru țară – aceasta alege să se opună. Ține cont de ONG-uri finanțate de ruși și blochează funcționarea hidrocentralelor în România.

             În această capcană a căzut, acum câțiva ani, și Germania, dar acolo s-au trezit și au decis să scape de povara gazului rusesc prin măsuri care să le asigure independența energetică: investiții în hidrocentrale, termocentrale și redeschiderea minelor de cărbune. La noi, însă, ministra rămâne „adormită”, bate pasul pe loc, iar cu fiecare zi care trece pierdem bani pentru o industrie care are nevoie de energie ieftină și continuăm să plătim cel mai mare preț al energiei din Uniunea Europeană.

The post Petre George Cezar – Declarație politică – „Avocata ministră a mediului ” appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 30, OLT

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: Raport activitate „extremiști”

Am ajuns în situația în care trebuie să acceptăm adevărul: am depășit orice limită privind stabilitatea economică a țării. Jaful la scară mare practicat de partidele aflate la guvernare ne-a adus în situația de a ne împrumuta pentru următorii 40 de ani ca stat.

Am ajuns aici din cauza unor voturi date de coaliția toxică de la guvernare, în ultima perioadă, după alegerea președintelui Nicușor, sa facem istoricul:

• Pe 24 iunie, au fost numite persoane fără experiență în domeniu ca judecători la CCR: Mihai Busuioc – un politruc submediocru. USR a votat cot la cot cu alianța toxică PSD-PNL-UDMR.
• În august 2025, legea privind pensiile speciale a fost respinsă – USR a votat din nou împreună cu alianța toxică.

Lăsând la o parte faptul că votează aproape orice lege propusă de coaliție, USR a ajuns în situația ingrată de a respinge propriile proiecte, inițiate înainte de a fi la guvernare. Mă refer la Legea 674/2020, respinsă pe 8 septembrie 2025.

Colac peste pupăză, au adus în dezbatere o lege care reflectă exact situația în care ne aflăm: Legea sărăciei, prin care statul oferă cetățenilor cu venituri reduse doar 50 de lei pe lună pentru plata facturii la energie electrică. În comisie, unul dintre membrii a declarat că aceasta este cea mai mare realizare a Ministerului Energiei.

Nu vreau să discut aici toate măsurile fiscale care au scos în stradă antreprenorii și angajații din sectorul privat (taxe suplimentare pe dividende și TVA majorat), pensionarii (CAS de 10%), mamele în concediu maternal (același CAS) sau profesorii.

Știu că susținătorii actualului guvern încep să realizeze că au fost mințiți cu nerușinare în campania electorală și regretă votul acordat unor lideri care nu știu nici măcar unde se află biroul lor sau ”vârfuri” de partid care gestionează Ministerul de Externe și Economie. Nu este târziu să recunoști că ai greșit; este însă greșit să persiști în naivitate și să crezi că lucrurile se vor schimba de la sine.

Ați devenit experți in a minți prin omisiune, sunteți susținuți de cântăreți care trăiesc din contracte publice si nu din bilete vândute, de intelectuali cu ode de trista amintiri, de ong-uri finanțate extern si de media care striga fals ca nu ia bani in campanie dar realitatea o contrazice.

Puneți capăt încercării voastre de a mima reforma. S-a văzut incompetența și neputința voastră în domeniul economic. Rezultatele sunt tot mai slabe de la o zi la alta. Este timpul să faceți un pas în spate și să lăsați pe cineva care nu este aservit sistemului să scoată țara la liman.

In ceea ce-l privește pe Charlie Kirk, unii au ales să umbrească memoria șezând pe scaun. Un om care îi îndemna pe tineri să citească, să gândească liber, să caute să învețe ceva nou în fiecare zi și să nu-și piardă niciodată credința. Adevărata extremă nu stă în cuvintele lui, ci în cei care, fără a-l fi cunoscut, aleg să răspândească ură chiar și după trecerea lui in neființa.

The post Petre George Cezar – Declarație politică – Raport activitate „extremiști” appeared first on AUR.

De către Domnul Senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                   

Obiectul Întrebării – Consum energie electrică consumatori casnici și non-casnici

Stimate Domnule Ministru,

Vă rog să-mi transmiteți, pentru anul 2024, următoarele informații referitoare la consumul de energie electrică la nivel național:

Care a fost consumul total de energie electrică, exprimat în MWh;

Ce cantitate a fost consumată de gospodării (consumatori casnici) și ce cantitate de consumatori non-casnici (persoane juridice);

Dacă este posibil, vă rugăm să furnizați și o defalcare a consumului non-casnic pe domenii economice: industrie, agricultură, transporturi, comerț, administrație publică etc.

Aceste date sunt esențiale pentru a înțelege structura consumului energetic din România și pentru a evalua politicile publice din domeniul energiei.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Consum energie electrica consumatori casnici si non-casnici appeared first on AUR.

Din partea Domnului Senator: Petre George Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                      

Obiectul Întrebării – Valoarea totală a datoriilor acumulate de statul român

Stimate Domnule Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Vă rugăm să ne comunicați valoarea totală a datoriilor acumulate de statul român, atât la nivel central, cât și la nivelul autorităților publice locale, către prestatorii de servicii. Solicităm, în mod specific, situația arieratelor restante, cu menționarea celor mai recente date disponibile și a datei la care aceste cifre au fost raportate.

Informațiile sunt necesare în contextul activității parlamentare de monitorizare a execuției bugetare și a disciplinei financiare în administrația publică.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Valoarea totală a datoriilor acumulate de statul român appeared first on AUR.

                    Domnului Ministru CSEKE ATTILA

Din partea Domnului Senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                         

Obiectul Întrebării – Solicitare informații privind valoarea facturilor restante din programele de investiții

Stimate Domn Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

Care este valoarea cumulată a facturilor restante aferente programelor de investiții gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la data prezentei solicitări ?

Informațiile solicitate sunt necesare în vederea exercitării atribuțiilor de control parlamentar și pentru formularea unor inițiative legislative care să sprijine dezvoltarea locală și regională.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Solicitare informații privind valoarea facturilor restante din programele de investiții appeared first on AUR.

                    Domnului Ministru Daniel David

Din partea Domnului senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 OLT

Grupul Parlamentar: A.U.R.                       

Obiectul Întrebării – Solicitare informații privind personalul angajat în subordinea Ministerului Educației si Cercetării

Stimate Domn Ministru,

În acest sens, aș dori să vă adresez întrebări precise, căutând claritate în deciziile financiare ce vor afecta fiecare român:

1. Care este numărul total al cadrelor didactice (profesori) angajate în subordinea Ministerului Educației, la data prezentei solicitări?

2. Care este numărul total al angajaților din sistemul de învățământ aflat în subordinea Ministerului Educației, incluzând personalul didactic, auxiliar și nedidactic, la aceeași dată?

Vă rugăm să ne transmiteți informațiile structurat, dacă este posibil, pe niveluri de învățământ (preuniversitar și universitar) și categorii de personal.

Informațiile solicitate sunt necesare în vederea exercitării atribuțiilor de control parlamentar și pentru formularea unor inițiative legislative care să sprijine dezvoltarea sistemului educațional din România.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Solicitare informații privind personalul angajat în subordinea Ministerului Educației si Cercetării appeared first on AUR.