De către: Senator George-Cezar PETRE

Circumscripția electorală: nr. 30 Olt

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Întârzierea punerii în circulație a noilor trenuri electrice și impactul asupra serviciilor regionale

Stimate domnule ministru,

România se află într-un program amplu de reînnoire a materialului rulant feroviar, iar Autoritatea pentru Reformă Feroviară a anunțat că România ar urma să primească 140 de trenuri noi în anul 2026; potrivit aceleiași surse, producătorul PESA a livrat în 2025 un total de 14 trenuri electrice de scurt parcurs, primele unități urmând să intre în circulație la începutul anului 2026. În același timp, ARF a comunicat oficial că a semnat contractul pentru achiziția a 62 de rame electrice regionale RE-R și pentru mentenanța acestora pe o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea extinderii serviciilor de mentenanță. De asemenea, presa a relatat în ianuarie 2025 semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Material rulant sustenabil prin achiziția a 62 rame electrice regionale RE-R”, cu o valoare de peste 561 milioane euro (Puterea.ro, 17.01.2025).

Având în vedere valoarea ridicată a acestor achiziții, importanța lor pentru serviciul public feroviar regional, obligațiile asumate prin contractele finanțate din fonduri europene și riscul ca trenuri noi să nu poată fi utilizate la timp din cauza omologării, mentenanței, lipsei halelor, lipsei personalului sau a necorelării cu infrastructura feroviară existentă, vă solicit să clarificați public calendarul, responsabilitățile și măsurile concrete dispuse de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe această cale vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1.Care este calendarul oficial, actualizat la zi, pentru introducerea în circulație comercială a fiecărui lot de trenuri electrice noi achiziționate prin ARF, inclusiv ramele PESA RE-R, ramele electrice interregionale și celelalte vehicule finanțate din fonduri europene sau buget național?

2.Care sunt cauzele administrative, tehnice sau contractuale care pot întârzia punerea în circulație a acestor trenuri: omologarea AFER/ASFR, instruirea personalului, lipsa facilităților de mentenanță, lipsa pieselor de schimb, nefinalizarea contractelor de operare sau necorelarea cu infrastructura feroviară?

3.Pentru contractul ARF–PESA privind cele 62 de rame electrice regionale și mentenanța aferentă pe 15 ani, ce facilități concrete de întreținere sunt disponibile în prezent, unde sunt localizate, cine le operează și care este termenul de operaționalizare completă?

4.Câte trenuri noi au fost livrate fizic, câte au fost recepționate, câte au fost omologate, câte au intrat efectiv în circulație comercială și câte staționează fără utilizare, pe fiecare furnizor, contract, operator și rută?

5.Ce indicatori de performanță urmărește Ministerul după introducerea noilor trenuri în serviciul public regional – punctualitate, disponibilitate tehnică, număr de curse, grad de ocupare, reducerea consumului de energie și creșterea confortului pentru călători – și când vor fi publicați acești indicatori?

The post Petre George Cezar – Interpelare – Întârzierea punerii în circulație a noilor trenuri electrice și impactul asupra serviciilor regionale appeared first on AUR.

De către: Senator George-Cezar PETRE

Circumscripția electorală: nr. 30 Olt

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Transfer proiecte majore de infrastructura rutiera de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către Compania Națională de Investiții Rutiere.

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, vă adresez o serie de întrebări privind fundamentarea juridică, instituțională și operațională a Ordinului ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 475/05.05.2026, prin care au fost transferate cinci proiecte majore de infrastructură rutieră de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către Compania Națională de Investiții Rutiere.

Această continuitate de intenție politică ridică întrebări legitime cu privire la obiectivele reale ale transferului și la interesul public pe care acesta îl servește.

În considerarea acestui context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Vă rog să precizați dacă Ministerul Transporturilor apreciază că transferul simultan a cinci proiecte strategice de infrastructură rutieră, cu valori contractuale cumulate de ordinul miliardelor de lei și cu impact direct asupra angajamentelor asumate față de Comisia Europeană, constituie un act de administrare curentă în sensul art. 110 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019.
2. Care au fost considerentele de urgență obiectivă – altele decât termenul politic al tranziției guvernamentale – care au justificat emiterea Ordinului la data de 05.05.2026, având în vedere că niciun contract de execuție vizat nu are lucrări fizice în curs?
3. Au existat avize juridice interne sau externe cu privire la compatibilitatea competenței unui Guvern demisionar cu emiterea Ordinului nr. 475/05.05.2026? Dacă da, vă rog să le faceți publice.

4. Anterior emiterii Ordinului nr. 475/05.05.2026, a fost realizată o evaluare formală, documentată, a îndeplinirii condiției prevăzute de art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, raportat la fiecare dintre cele cinci proiecte transferate și la portofoliul total al C.N.I.R. – S.A. rezultat în urma transferului? Dacă da, care sunt concluziile acestei evaluări și sub ce formă documentară au fost consemnate?
5. Cum apreciază Ministerul Transporturilor că o entitate cu 73-75 de angajați efectivi poate asigura continuitatea implementării unui portofoliu de 16 proiecte majore de infrastructură rutieră, în condițiile art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, având în vedere că însăși Scrisoarea de așteptări emisă de Minister stabilește o țintă de 400 de salariați și recunoaște că personalul necesar urmează să fie recrutat gradual până în 2027?
6. Care este temeiul în baza căruia Ministerul a apreciat că transferul respectă condiția imperativă prevăzută de art. 66 din O.U.G. nr. 55/2016, în condițiile în care capacitatea instituțională a C.N.I.R. – S.A., astfel cum rezultă din datele publice, nu este efectiv îndeplinită la data emiterii Ordinului?
7. Ce eficiență instituțională concretă aduce transferul proiectelor de la C.N.A.I.R. – S.A. la C.N.I.R. – S.A., în condițiile în care o parte semnificativă a managementului de implementare al C.N.I.R. – S.A. provine chiar din C.N.A.I.R. – S.A., aceleași persoane urmând să gestioneze aceleași proiecte, dar într-o companie cu o structură-suport radical mai redusă?
8. Care este valoarea adăugată instituțională și operațională a transferului, dincolo de redistribuirea formală a competențelor între două companii de stat cu acționar comun – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii?
9. Dacă scopul declarat al O.U.G. nr. 55/2016 era crearea unei companii de investiții distincte, operaționale și cu capacitate instituțională proprie, cum apreciază Ministerul că, după aproape 10 ani de la emiterea ordonanței, C.N.I.R. – S.A. are doar 73-75 de angajați efectivi, față de ținta legală de 400, și nu a finalizat niciun kilometru de autostradă?
10. Cum apreciază Ministerul că termenul de 15 zile pentru încheierea protocoalelor, prevăzut de art. 2 din Ordin, este compatibil cu termenul legal de notificare a antreprenorilor, de cel puțin 15 zile calendaristice anterior abrogării, prevăzut de art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 55/2016, în condițiile în care respectarea simultană a ambelor termene este matematic imposibilă?
11. A fost solicitat, anterior emiterii Ordinului, un aviz de legalitate din partea Consiliului Legislativ sau a altor structuri competente cu privire la compatibilitatea termenului de 15 zile instituit prin derogare cu dispozițiile imperative ale O.U.G. nr. 55/2016?
12. Ordinul nr. 475/05.05.2026 derogă de la Ordinul nr. 872/2024 al aceluiași minister, care stabilise un termen și o procedură diferite pentru încheierea protocoalelor. Vă rog să precizați care sunt împrejurările noi, intervenite ulterior emiterii Ordinului nr. 872/2024, care au justificat instituirea acestei derogări, în condițiile în care Ordinul nr. 475/05.05.2026 nu cuprinde nicio motivare de fond în acest sens.
13. Care este interesul public concret și măsurabil al transferului proiectelor prin Ordinul nr. 475/05.05.2026, în condițiile în care:

• capacitatea instituțională a C.N.I.R. – S.A. nu este îndeplinită conform legii;
  • nu există urgență operațională determinată de existența unor lucrări fizice în execuție;
  • Ordinul a fost emis fără motivare de fond și fără consultarea C.N.A.I.R. – S.A.;
  • conducerea de implementare a C.N.I.R. – S.A. provine din C.N.A.I.R. – S.A.?

14. Consideră Ministerul Transporturilor că emiterea Ordinului nr. 475/05.05.2026, în contextul politic și instituțional actual, reprezintă o măsură de reformă instituțională autentică sau o decizie administrativă cu motivație politică?
15. După aproape 10 ani de la emiterea O.U.G. nr. 55/2016, ce evaluare face Ministerul Transporturilor – instituția care a inițiat acea ordonanță – cu privire la funcționarea C.N.I.R. – S.A.? Care sunt proiectele finalizate, recepționate și predate către C.N.A.I.R. – S.A. de către C.N.I.R. – S.A., astfel cum prevede mecanismul legal instituit prin O.U.G. nr. 55/2016?

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Interpelare – Transfer proiecte majore de infrastructura rutiera de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere către Compania Națională de Investiții Rutiere. appeared first on AUR.

De către: Senator George-Cezar PETRE

Circumscripția electorală: nr. 30 Olt

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: Clarificarea regimului actual al restricțiilor, obligațiilor ENS și condițiilor de navigație pe Canalul Sulina

Stimate domnule ministru,

În data de 29.10.2025, presa a relatat că, începând cu 1 noiembrie 2025, România ar urma să aplice pe Canalul Sulina măsuri de siguranță prin care trecerea navelor care transportă mărfuri periculoase ar fi limitată la două nave pe zi, cu posibilitatea apariției unor cozi de una-două zile la intrarea în canal. Se indica drept sursă inițială mediul logistic/shipping, respectiv informații comunicate de un manager de operațiuni al Avalon Shipping, nu un comunicat oficial al Ministerului Transporturilor, al AFDJ Galați sau al Autorității Navale Române.

Actualitatea subiectului rezultă și din faptul că, la 27.04.2026, Ukrainian Shipping Magazine a relatat că, din 16.04.2026, România ar fi modificat regulile de trecere prin Canalul Sulina, impunând depunerea unei declarații preliminare ENS pentru toate navele încărcate, inclusiv cele care tranzitează canalul către porturi ucrainene. Potrivit aceleiași relatări, anterior obligația s-ar fi aplicat în principal navelor cu escală în porturi românești precum Galați, Brăila sau Tulcea.

Pe de altă parte, cadrul oficial public al AFDJ Galați arată că navigația pe sectorul Rada Sulina – Brăila este supusă unor reguli speciale privind bara Sulina, lungimea navelor, condițiile hidrometeorologice, pilotajul, adâncimile, avizele către navigatori și restricțiile operative. AFDJ precizează, de asemenea, că pilotul are obligația de a comunica comandantului navei toate restricțiile de navigație aplicabile pe sectorul navigat.

Totodată, AFDJ Galați este regie autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și are atribuții oficiale privind asigurarea adâncimilor de navigație, semnalizarea, dirijarea navigației în sectoarele dificile, elaborarea regulilor speciale de navigație, difuzarea avizelor către navigatori și avizarea lucrărilor în zonele căilor navigabile.

În consecință, problema nu trebuie tratată doar ca o informație de presă punctuală, ci ca o chestiune de interes public privind transparența regimului de tranzit, predictibilitatea pentru operatorii economici, siguranța transportului de mărfuri periculoase, protecția mediului și capacitatea Canalului Sulina, infrastructură cu rol strategic pentru România, Ucraina, Republica Moldova și coridorul european Rin-Main-Dunăre.

Pe această cale vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Confirmă sau infirmă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii existența, începând cu 1 noiembrie 2025, a unei limite de două nave pe zi pentru navele care transportă mărfuri periculoase prin Canalul Sulina? Dacă această limită există sau a existat, vă rog să indicați actul administrativ, autoritatea emitentă, perioada de aplicare, temeiul legal și justificarea tehnică de siguranță.

2. Care este regimul actual, la data răspunsului, pentru tranzitul navelor care transportă mărfuri periculoase prin Canalul Sulina? Vă rog să precizați dacă există limitări pe categorii de marfă, pe intervale orare, pe tipuri de nave, pe sensuri de navigație sau pe porturi de destinație.

3. Care sunt noile obligații privind declarația preliminară ENS pentru navele încărcate care tranzitează Canalul Sulina către porturi ucrainene sau alte porturi din regiune? Vă rog să precizați data intrării în vigoare, temeiul normativ, autoritățile implicate, costurile administrative estimate și impactul asupra timpilor de tranzit.

4. A realizat Ministerul, prin AFDJ Galați, Autoritatea Navală Română sau alte structuri competente, o analiză de impact asupra operatorilor de transport naval/fluvial, porturilor, expeditorilor și beneficiarilor industriali afectați de eventualele restricții sau obligații suplimentare pe Canalul Sulina? Dacă da, vă rog să comunicați concluziile acesteia.

5. Ce măsuri de transparență publică sunt aplicate pentru comunicarea rapidă și oficială a restricțiilor operative de pe Canalul Sulina, astfel încât operatorii să nu fie nevoiți să se bazeze pe informații indirecte din mediul privat sau din presa străină?

6. Care este situația actuală a traficului și a timpilor medii de așteptare la intrarea/ieșirea pe Canalul Sulina pentru nave maritime, convoaie, nave încărcate, nave cu mărfuri periculoase și nave în tranzit către porturile ucrainene, pentru perioada 1 noiembrie 2025 – prezent?

7. Ce măsuri are în vedere Ministerul pentru a asigura simultan siguranța navigației, protecția mediului, fluiditatea traficului și predictibilitatea comercială pe Canalul Sulina, inclusiv prin dragaje, semnalizare, digitalizare, pilotaj, lucrări de apărare de maluri și coordonare cu autoritățile vamale și navale?

8. În ce stadiu se află proiectul „Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa finală”, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, și în ce măsură lucrările respective contribuie concret la creșterea siguranței navigației și a capacității operaționale a canalului?

The post Petre George Cezar – Interpelare – Clarificarea regimului actual al restricțiilor, obligațiilor ENS și condițiilor de navigație pe Canalul Sulina appeared first on AUR.

Acesta avertizează că diferențele economice uriașe dintre fermierii locali și marii cumpărători din Vest au generat o creștere speculativă a prețurilor, blocând accesul românilor la resursele proprii:

„Trebuie sa luam in considerare protejarea interesului național in ceea ce priveste terenurilor agricole. Avem cea mai mare proporție a terenurilor agricole aflate în proprietatea sau sub controlul investitorilor străini. Aproximativ 40% din suprafața agricolă a României, adică patru milioane de hectare, este controlată direct sau indirect prin companii cu capital străin.

Diferențele economice uriașe dintre fermierii români și marile companii sau fonduri de investiții din vestul Europei creează un avantaj evident pentru cumpărătorii străini și determină o creștere accelerată a prețurilor terenurilor agricole.

În anul 2024, prețul mediu al unui hectar de teren agricol în România a ajuns la aproximativ 8.700 de euro, în creștere cu 4% față de anul precedent. Chiar dacă valoarea este încă sub media Uniunii Europene, ritmul de creștere afectează tot mai mult capacitatea fermierilor români de a cumpăra și păstra terenuri agricole”, a declarat senatorul AUR.

George-Cezar Petre subliniază că inițiativa legislativă a AUR vine să corecteze aceste anomalii prin introducerea unor plafoane clare de achiziție, urmând modelele de protecție deja implementate cu succes de alte state europene pentru sprijinirea capitalului autohton:

„Numeroase state europene: Polonia, Franța, Germania, Norvegia si altele, au adoptat măsuri clare pentru protejarea terenurilor agricole și pentru sprijinirea fermierilor locali. Aceste state au înțeles că terenul agricol nu reprezintă doar un bun comercial, ci o resursă strategică ce ține de securitatea alimentară și de interesul național.

Propunerea legislativă AUR urmărește tocmai protejarea fermierilor români, limitarea creșterii necontrolate a prețurilor terenurilor agricole și menținerea unui echilibru corect pe piața funciară din România.

Este o măsură necesară pentru apărarea capitalului românesc, pentru susținerea agriculturii naționale și pentru păstrarea controlului asupra unei resurse esențiale pentru țară”, a declarat senatorul AUR, George-Cezar Petre.

The post George-Cezar Petre (senator AUR): „Aproximativ 40% din suprafața agricolă a României este controlată de străini. Pământul nostru este o resursă strategică, nu o simplă marfă” appeared first on AUR.

De către: Senator George-Cezar PETRE

Circumscripția electorală: nr. 30 Olt

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul interpelării: măsuri urgente și calendar de punere în circulație a trenurilor PESA rămase neutilizate în Gara București-Obor

Stimate domnule ministru,

Ma multe trenuri electrice moderne produse de compania PESA Bydgoszcz sunt staționate în Gara București-Obor, fără să fie puse în circulație comercială. Aceste rame electrice regionale fac parte dintr-un program major de modernizare a materialului rulant al României. Conform informațiilor publice, problemele semnalate sunt legate de lipsa facilităților de mentenanță și deficiențe contractuale.

Având în vedere aceste aspecte, vă solicit respectuos să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele exacte pentru care trenuri PESA au rămas neutilizate în Gara București-Obor, deși au fost livrate și recepționate parțial?
2. Contractul cu PESA prevede și servicii de mentenanță pe termen lung – cum justifică Ministerul blocarea utilizării din cauza problemelor legate de mentenanță și de ce nu au fost asigurate facilitățile necesare din timp?
3. Există un plan concret și un termen ferm pentru introducerea acestor rame în circulația comercială? Dacă da, care este acesta?
4. Ministerul poate furniza un calendar actualizat de distribuție a tuturor ramelor PESA pe operatori și rute, incluzând estimările pentru fiecare regiune din România?
5. Ce măsuri concrete și ce buget specific au fost alocate pentru deblocarea situației și punerea rapidă în operare a trenurilor staționate?

The post Petre George Cezar – Interpelare – Măsuri urgente și calendar de punere în circulație a trenurilor PESA rămase neutilizate în Gara București-Obor appeared first on AUR.

În atenția, Domnului Adrian-Nicușor Nica, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală

De către Domnul senator: Petre Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30

Grupul Parlamentar:  A.U.R.

Obiectul Întrebării – Transparența încasărilor prin mecanismul IOSS și implicațiile asupra taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare

Stimate Domnule Ministru,

Prezenta interpelare are ca obiect clarificarea situației încasărilor realizate de statul român prin mecanismul IOSS (Import One-Stop Shop), precum și nivelul de transparență al acestor date, în contextul aplicării taxei logistice pentru coletele extracomunitare.

Mecanismul IOSS a fost instituit la nivelul Uniunii Europene cu scopul de a facilita colectarea TVA pentru bunurile importate cu valoare redusă, în special în contextul dezvoltării accelerate a comerțului electronic. În acest sens, eficiența colectării prin acest instrument reprezintă un element esențial în evaluarea politicilor fiscale aplicabile acestui segment.

Cu toate acestea, în prezent, datele publice privind nivelul efectiv al încasărilor prin mecanismul IOSS în România sunt limitate, iar informațiile aferente perioadelor recente nu sunt disponibile într-o formă detaliată și actualizată. Această situație ridică necesitatea unei clarificări privind performanța mecanismelor existente de colectare și utilizarea acestor date în procesul de fundamentare a măsurilor fiscale aplicate coletelor extracomunitare.

În acest context, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea totală a veniturilor colectate de statul român prin mecanismul IOSS în primul trimestru al anului 2025, respectiv în primul trimestru al anului 2026?

2. Care este evoluția lunară a acestor încasări (ianuarie, februarie, martie) pentru fiecare dintre cele două perioade menționate?

3. Care este numărul total de colete pentru care s-a aplicat mecanismul IOSS în cele două perioade și care este valoarea medie a TVA colectat per colet?

4. Care sunt principalele țări de origine ale bunurilor pentru care s-a colectat TVA prin IOSS în România, în primul trimestru al anului 2026?

5. Ce estimări inițiale au fost realizate de către Ministerul Finanțelor și ANAF cu privire la nivelul de colectare prin mecanismul IOSS și în ce măsură acestea au fost atinse în anul 2025 și începutul anului 2026?

6. Din ce motive datele aferente primului trimestru al anului 2026 nu au fost publicate până în prezent și dacă există un calendar pentru publicarea acestora?

7. În ce măsură datele colectate prin mecanismul IOSS au fost utilizate în analiza și fundamentarea taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare?

Clarificări privind aplicarea taxei logistice pentru colete extracomunitare

8. Cine poartă responsabilitatea finală pentru veridicitatea datelor declarate în legătură cu aplicarea taxei logistice (expeditor, furnizor, platformă digitală, operator poștal)?

9. Există în vedere dezvoltarea unui mecanism standardizat de transmitere a datelor (ex. API) între expeditori/platforme și furnizorii de servicii poștale pentru identificarea coletelor supuse taxei?

10. Cum este tratată situația coletelor pentru care formalitățile vamale sunt efectuate pe teritoriul României și dacă există în vedere exceptarea acestora de la plata taxei logistice, având în vedere veniturile deja generate la buget?

11. Care este momentul exact al exigibilității taxei logistice și cum se corelează acesta cu situațiile în care livrarea nu este finalizată?

12. Există în vedere instituirea unui mecanism de reconciliere între sumele colectate și cele datorate către bugetul de stat?

13. În ce măsură este avută în vedere posibilitatea acoperirii costurilor operaționale aferente colectării taxei (infrastructură IT, personal, comisioane bancare)?

14. Cum este reglementată răspunderea în situația în care sunt implicați mai mulți furnizori de servicii poștale în lanțul de livrare?

15. Obligația de colectare a taxei este una de rezultat sau una de diligență (mijloace), în situația în care taxa nu poate fi încasată efectiv de la destinatar?

16. Există în vedere o eventuală flexibilizare privind aplicarea sancțiunilor, în contextul implementării acestui mecanism?

17. Ce se va întâmpla de la 1 Iulie când va intra în vigoare taxa europeană de 3 euro/produs conform Regulamentului 382/2026?

18. Ce se va întâmpla dacă intra în vigoare la 1 Noiembrie taxa europeană de manipulare de 2 euro/produs și vom avea o triplă taxare pentru aceleași tipuri de colete?

19. Ați luat în calcul concedierile care au loc și vor mai avea în industria de curierat datorate scăderii volumelor non UE, datorate de aplicarea taxei logistice?

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Transparența încasărilor prin mecanismul IOSS și implicațiile asupra taxei logistice aplicate coletelor extracomunitare appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru abrogarea art. XXII  din Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă vizează abrogarea dispozițiilor referitoare la instituirea taxei logistice pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, reglementată prin Legea nr. 239/2025, în considerarea disfuncționalităților majore pe care această intervenție normativă le generează atât la nivelul sistemului fiscal, cât și asupra circuitelor economice și logistice.

Configurată ca o taxă fixă, independentă de valoarea bunurilor și de capacitatea contributivă, obligația instituită se îndepărtează de principiile proporționalității și echității fiscale, producând efecte distorsionante în special în cazul coletelor de valoare redusă. În practică, aceasta determină o creștere artificială a costurilor aferente comerțului online transfrontalier și afectează direct consumatorul final, fără a exista o justificare suficientă în raport cu scopul urmărit.

Pe plan operațional, mecanismul transferă în mod nejustificat sarcini administrative complexe asupra furnizorilor de servicii poștale, transformați în colectori ai unei obligații fiscale atipice, însoțite de un regim sancționator sever și de riscuri juridice semnificative. Această construcție normativă creează un nivel ridicat de incertitudine și costuri de conformare, afectând funcționarea eficientă a lanțurilor logistice.

În mod particular, efectele economice ale taxei depășesc sfera imediată a colectării bugetare. Analizele de specialitate indică faptul că aplicarea unei taxe fixe asupra coletelor extracomunitare conduce la diminuarea volumului de mărfuri care tranzitează hub-uri logistice naționale, inclusiv aeroporturi cu rol strategic, precum Otopeni, prin redirecționarea fluxurilor către alte state. O asemenea evoluție afectează poziționarea României în rețelele logistice regionale și reduce atractivitatea infrastructurii existente.

În consecință, impactul fiscal al măsurii nu este unul pozitiv, așa cum s-a prefigurat. Reducerea volumului de importuri determină, în mod inevitabil, diminuarea veniturilor bugetare din taxe vamale și TVA, ceea ce contravine scopului declarat al reglementării și afectează sustenabilitatea acesteia pe termen mediu.

În aceste condiții, abrogarea dispozițiilor analizate se impune ca o măsură necesară pentru restabilirea coerenței și funcționalității cadrului fiscal, pentru eliminarea unor distorsiuni economice semnificative și pentru protejarea intereselor bugetare pe termen lung. Prin această intervenție legislativă se asigură un echilibru între obiectivul legitim al colectării veniturilor și necesitatea menținerii unui mediu economic predictibil, competitiv și integrat în fluxurile comerciale europene și internaționale.

LEGE pentru abrogarea art. XXII  din Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – Articolul XXII din Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 15 decembrie 2025, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Cezar Petre – Lege pentru abrogarea art. XXII din Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative appeared first on AUR.

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL ADOPTĂRII ACTULUI NORMATIV
Prezenta propunere legislativă identifică și abordează insuficiențele reglementării actuale din domeniul protecției consumatorilor în relația lor cu instituțiile de credit și entitățile financiare. Analizând cadrul legislativ actual și evoluția pieței creditare interne, se constată că legislația în vigoare nu oferă un nivel adecvat de protecție a consumatorilor împotriva practicilor abuzive referitoare la dobânzi excesive și costuri de creditare disproporționate.
Starea de fapt demonstrează că, în contextul actual al pieței financiar-bancare din România, consumatorii se confruntă cu rate de dobândă semnificativ ridicate care depășesc cu mult rata de referință practicată de Banca Națională a României. Aceste practici au generat situații în care accesul consumatorilor la credit devine dificil sau imposibil, iar cei care au acces se confruntă cu oneri financiare greu de suportat. Consumatorii care recurg la credite de consum se găsesc adesea în situații în care costul total al creditării depășește valoarea creditului inițial de mai mult de o dată, creând riscuri semnificative de datorii nesuportabile și comportamente economice iraționale datorate lipsei informației complete și a avertismentelor adecvate.
Principiile de bază care fundamentează această reglementare sunt: protecția consumatorului ca scop esențial al legii, menținerea echilibrului contractual în raporturile dintre consumatori și instituțiile de credit, asigurarea integrității pieței financiar-bancare prin eliminarea practicilor neloiale, promovarea transparenței și informării complete a consumatorilor și conformitatea cu standardele de protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Finalitatea reglementării propuse constă în instituirea unor mecanisme legale care să limiteze dobânzile și costurile totale ale creditării la niveluri rezonabile, să impună furnizarea de avertismente clare privind riscurile asociate, și să elimine caracterul executoriu al anumitor instrumente de creanță pentru consumatori. Elementele noi introduse includ: plafonarea dobânzii anuale efective la 3 puncte procentuale peste rata BNR pentru credite imobiliare; limitarea la 10 puncte procentuale pentru credite de consum cu excepții specifice; obligația avertismentelor vizibile cu caractere de minimum 14 puncte; și eliminarea caracterului executoriu al cambiei, biletului la ordin și cecului precum și a numeroase alte instrumente pentru consumatori.
II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC
Efectele asupra mediului macroeconomic
Adoptarea reglementării va genera efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice. Limitarea dobânzilor excesive va reduce riscurile de insolvență și va diminua ponderea datoriilor neperformante din portofoliile instituțiilor de credit. Consumatorii cu costuri reduse vor dispune de venituri disponibile mai mari, susținând consumul și contribuind la creșterea economică pe termen mediu și lung.

Efectele asupra mediului de afaceri
Impactul asupra instituțiilor de credit va fi diferențiat. Pe termen scurt, instituțiile cu modele de business bazate pe dobânzi excesive vor trebui să restructureze strategiile de pricing. Pe termen mediu și lung, piața va deveni mai competitivă, iar instituțiile vor fi încurajate să-și eficientizeze operațiunile. Se preconizează că instituțiile mai mari și mai eficiente vor obține avantaje competitive, accelerând consolidarea pieței.
Efectele asupra mediului social
Protecția consumatorilor va îmbunătăți semnificativ situația segmentelor vulnerabile ale populației. Milioane de români care au contractat credite în condiții abuzive vor beneficia de protecție legală. Obligația furnizării de avertismente va crește conștientizarea privind riscurile creditării, promovând comportamente mai raționale. Eliminarea caracterului executoriu pentru consumatori va reduce riscurile de executare silită.
Evaluarea costurilor și beneficiilor
Beneficiile socioeconomice sunt semnificative: protecția milioane de consumatori, reducerea riscurilor de supraîndatorare, creșterea stabilității financiare, conformitatea cu principiile europene. Costurile se materializează în comprimarea marjelor de profitabilitate ale instituțiilor de credit în segmentul creditelor la consumatori. Raportul cost-beneficiu este favorabil consumatorului și societății.
III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Reglementarea propusă nu generează impacturi directe semnificative asupra bugetului general consolidat. Prin caracterul său regulatoriu, nu implică cheltuieli bugetare directe. Instituțiile de credit vor suporta costurile restructurării portofoliilor și ajustării sistemelor informatice. Pe termen scurt, nu se preconizează cheltuieli bugetare suplimentare. Impactele bugetare vor fi indirecte: reducerea riscului de insolvență va reduce presiunea asupra fondurilor de asistență socială; stabilitatea macroeconomică va genera venituri fiscale suplimentare din creșterea economică. Pe termen lung (5 ani), efectele sunt pozitive: consolidarea stabilității financiare va reduce transferurile sociale; creșterea consumului va genera venituri din TVA și accize; reducerea procedurilor de insolvență va reduce costurile administrative și judiciare.
IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC
Reglementarea este compatibilă cu directivele europene de protecție a consumatorilor și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care a consolidat principiile de protecție. Măsurile sunt proporționate și nu introduc discriminări.
Reglementarea se conformează jurisprudenței CEDO în privința protecției proprietății, dreptului la viață privată și familială și principiilor de echitate. CEDO a reconținut că statul are dreptul de a interveni în relații contractuale pentru protecția intereselor publice legitime, cu condiția proporționalității. Măsurile sunt proporționate și se încadrează în această excepție.
Propunerea contribuie la armonizarea legislației naționale cu standardele europene de protecție a consumatorilor. Se aliniază cu tendințe observate în alte state membre de a introduce protecții suplimentare pentru consumatori la nivel național, dincolo de directivele europene, în contextul unei piețe creditare cu particularități locale.
V. CONSULTĂRI DERULATE ȘI RECOMANDĂRI
În procesul de elaborare, au fost derulate consultări cu organizații de protecție a consumatorilor și specialiști în drept. Recomandările au fost integrate în textul propunerii, acordând greutate semnificativă susținerii protecției consumatorilor și armonizării cu reglementările internaționale.
VI. ACTIVITĂȚI DE INFORMARE PUBLICĂ
Implementarea legii va fi însoțită de activități sistematice de informare: campanie de conștientizare publică prin mass-media și parteneriate cu organizații de protecție a consumatorilor; publicarea ghidurilor și materialelor informative pe site-urile instituțiilor de credit și în punctele lor de lucru; formarea specialiștilor din instituții de credit; și colaborare cu autoritățile locale și instituțiile de asistență socială pentru a asigura informarea consumatorilor vulnerabili.
VII. MĂSURI DE IMPLEMENTARE
Banca Națională a României va adapta funcțiile de supraveghere și control pentru a monitoriza conformitatea instituțiilor de credit cu noile limite. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor va extinde competențele și resursele.
Administrațiile locale vor fi implicate în campania de conștientizare publică. Serviciile sociale locale vor oferi consiliere consumatorilor.
VIII. EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA DREPTURILOR ȘI LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
Propunerea a fost analizată din perspectiva impactului asupra drepturilor fundamentale. Evaluarea constată că: dreptul la protecție împotriva exploatării economice este consolidat prin limitarea dobânzilor abuzive; dreptul la proprietate al consumatorilor este protejat prin limitarea caracterului executoriu; dreptul la informație este consolidat prin obligația avertismentelor clare; și dreptul la viață privată și familială este protejat prin limitarea executării silite abuzive. Reglementarea nu elimină drepturi, ci le protejează și le echilibrează în conformitate cu jurisprudența CEDO.
Măsurile propuse vor contribui semnificativ la protecția consumatorilor și la stabilitatea pieței creditare din România, în conformitate cu interesul public și cu principiile statului de drept.
INIȚIATOR:

LEGE pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I – Legea nr. 243/2024 privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 807 din 13 august 2024, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 1
   Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile de credit care acordă credite potrivit Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne.”
2. La articolul 2, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „b) cesionarul de creanţe – orice entitate care efectuează un transfer al unei creanţe individuale sau al unui portofoliu de creanţe de la un creditor financiar la un terţ, inclusiv o entitate care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe sau o entitate ce are drept obiect de activitate emiterea de instrumente financiare securitizate în baza unui portofoliu de creanţe, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, și ale Ordonanţei de urgenţă nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările şi completările ulterioare;”
3. La articolul 2, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „e) credit oferit consumatorilor pentru bunuri imobile – este creditul acordat în scopul efectuării de investiţii imobiliare cu destinaţie locativă sau cu altă destinaţie decât cea locativă ori în scopul rambursării unui credit ipotecar pentru investiţii imobiliare contractat anterior, precum și creditul garantat cu ipotecă asupra unor bunuri imobile ori care implică un drept legat de un bun imobil;”
4. La articolul 2, litera f) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „f) credit de consum – creditul sau împrumutul acordat unei persoane fizice care nu este garantat cu ipotecă imobiliară;”
5. La articolul 2, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „g) dobânda anuală efectivă, denumită în continuare DAE – costul total al creditului pentru consumator, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului, după caz, inclusiv costurile deschiderii şi menţinerii unui anumit cont, costurile utilizării unui mijloc de plată atât pentru tranzacţii, cât şi pentru trageri din acel cont, precum şi alte costuri legate de operaţiunile de plată care sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator, ori de câte ori deschiderea unui cont sau menţinerea acestuia este obligatorie pentru obţinerea creditului sau pentru obţinerea acestuia în conformitate cu termenii şi condiţiile oferite, egală, pe o perioadă de un an, cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor – trageri, rambursări şi costuri, viitoare sau prezente, convenite de creditor şi de consumator, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările şi completările ulterioare, și ale Ordonanţei de urgenţă nr. 52/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 134/2023, cu modificările şi completările ulterioare;”
6. La articolul 2, litera j) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „j) costul total al creditului pentru consumator – toate costurile, inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte împrumutatul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către creditor, cu excepţia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse dacă încheierea contractului de servicii este obligatorie pentru obţinerea creditului însuşi sau pentru obţinerea acestuia în concordanţă cu clauzele şi condiţiile prezentate; costul evaluării bunului, excluzând costurile pentru înregistrarea transferului dreptului de proprietate asupra bunului imobil şi orice costuri plătibile de către consumator pentru nerespectarea angajamentelor prevăzute în contractul de credit;”
7. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 4.
   DAE la creditele oferite consumatorilor pentru bunuri imobile nu poate depăşi cu mai mult de 3 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României pe piaţa financiar-bancară internă.”
8. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 5.
   În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 10 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Naţională a României.”
9. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 6.
   (1) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.
   (2) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 15.001 lei şi 20.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.
   (3) Prin excepţie de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 20.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului.”

Art. II – Orice creditor financiar are obligația de a include în publicitatea privind contractele de credit și în informațiile precontractuale următoarele avertismente, într-un format vizibil, cu caractere cu mărimea de minimum 14 p, bold, utilizând fontul Times New Roman, în funcție de tipul de credit:
a) „ATENȚIE! BANII ÎMPRUMUTAȚI COSTĂ BANI!”, în cazul oricărui tip de credit;
b) „ATENȚIE! CREDIT ÎN VALUTĂ! DEPRECIEREA MONEDEI NAȚIONALE POATE CREȘTE CONSIDERABIL SUMA DE RAMBURSAT!”, în cazul creditelor acordate în valută;
c) „ATENȚIE! DOBÂNDĂ VARIABILĂ! MAJORAREA INDICELUI DE REFERINȚĂ CREȘTE AUTOMAT SUMA DE RAMBURSAT!”;
d) „ATENȚIE! CREDIT RAMBURSAT ÎN RATE EGALE (ANUITĂȚI)! VEȚI PLĂTI MAI MULTĂ DOBÂNDĂ!”;
e) „ATENȚIE! CREDIT RAMBURSAT ÎN RATE DESCRESCĂTOARE! RATE MAI MARI LA ÎNCEPUT!”.

Art. III – La art. 120 din Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1027 din 27 decembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”

Art. IV – La articolul 52 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”

Art. V – La articolul 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 01 mai 1934, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (2) și (3), cu următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care trasul, avalistul sau girantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.
(3) În mod corespunzător, dispozițiile prezentului articol nu se aplică nici în cazul în care emitentul biletului la ordin sau avalistul ori girantul acestuia este consumator, in sensul legislației protecției consumatorilor.”
Art. VI – La articolul 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 01 mai 1934, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care trăgatorul, girantul sau avalistul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”
Art. VII – Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 247 din 10 aprilie 2015, se completează după cum urmează:

1. La articolul 639, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
   „(3) Dispoziţiile alineatului (1) din prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”
2. La articolul 641, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
   „(2) Dispoziţiile prezentului articol nu se aplică în situaţia în care debitorul sau garantul este consumator, în sensul legislației privind protecția consumatorilor.”
   Art. VIII – La articolul 42 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6¹) se abrogă.
   Art. IX – La articolul 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (17) se abrogă.
   Art. X – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

The post Niculina Stelea – Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul protecției consumatorilor appeared first on AUR.

De către Domnul senator: Petre George Cezar

Circumscripția electorală: Nr. 30 Olt

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Întrebării – Condițiile în care Romania a achiziționat doze de vaccin împotriva virusului

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere interesul public major privind modul de gestionare a fondurilor publice și necesitatea asigurării transparenței în procesul de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19, vă adresez prezenta întrebare.

Vă rog să dispuneți punerea la dispoziție a contractului (sau contractelor) încheiat(e) între statul român, prin instituțiile competente, și compania Pfizer, având ca obiect furnizarea de doze de vaccin anti-COVID-19, inclusiv toate anexele, actele adiționale și clauzele aferente.

În mod specific, solicit următoarele informații:

1. Valoarea totală a contractului/contractelor și modalitatea de plată;
2. Numărul total de doze contractate și calendarul livrărilor;
3. Clauzele privind răspunderea contractuală și eventualele penalități;
4. Condițiile privind confidențialitatea și eventualele limitări în publicarea contractului;
5. Orice alte obligații asumate de statul român în cadrul acestui acord.

Consider că publicarea acestor informații este esențială pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și pentru respectarea principiilor de transparență și responsabilitate în cheltuirea banului public.

The post Petre George Cezar – Întrebare – Condițiile în care Romania a achiziționat doze de vaccin împotriva virusului appeared first on AUR.

George-Cezar Petre a prezentat cifre oficiale care arată că apartamentele ANL sunt vândute către apropiații sistemului la prețuri cuprinse între 20.000 și 35.000 de euro, în timp ce aceleași imobile valorează pe piața liberă cu zeci de mii de euro mai mult.

„Vorbim astăzi despre completarea legii ANL, prin care se propune ca locuințele special construite pentru tineri să poată fi vândute și către persoanele care nu mai îndeplinesc aceste condiții. Mai mult, se prevede ca locuințele să poată fi achiziționate direct de primăriile pe raza cărora se află.

Vă aduc aminte că doar în București există peste 4.000 de locuințe ANL închiriate la prețuri cuprinse între 115 și 230 de lei pe lună, adică de aproximativ 10 ori mai puțin decât prețul pieței. Beneficiarii? Majoritatea reprezintă clientela politică care profită de aceste facilități. Acum se dorește suplimentarea acestor locuințe. Nu vă ajung cele existente? A crescut numărul celor aflați la guvernare și trebuie să le oferiți și lor locuințe? Ați încercat să duceți în derizoriu programul AUR, prin care se propuneau locuințe pentru tineri la prețuri de aproximativ 35.000 de euro, în timp ce voi, prin ANL, vindeți garsoniere cu 20.000 de euro, apartamente cu 2 camere cu 25.000 de euro și apartamente cu 3 camere cu 35.000 de euro. Acestea sunt cifre oficiale, tranzacțiile reale ale locuințelor ANL.

Să vă mai spun că majoritatea locuințelor vândute au fost dedicate politrucilor și „prietenilor politici”, care au urcat pe poziții eligibile din lista voastră? Că un apartament cumpărat prin ANL ajunge să valoreze ulterior cu zeci de mii de euro mai mult? Totul pentru a satisface clientela politică și pentru a transforma primăriile în agenții imobiliare, oferind locuințe la prețuri derizorii, în timp ce majoritatea tinerilor de astăzi devin „sclavi” ai băncilor, cu credite pe 30 de ani pentru locuințe care costă de 2-3 ori mai mult decât cele pe care le oferiți prin ANL”, a declarat senatorul AUR, George-Cezar Petre.

The post George-Cezar Petre (senator AUR): „Locuințele ANL, tonomatul de lux al clientelei politice: Tinerii de rând rămân sclavii băncilor, în timp ce politrucii cumpără apartamente la preț de garsonieră” appeared first on AUR.