„Ca parlamentari avem această responsabilitate de a trage un semnal de alarmă ori de câte ori ne aflăm în fața unei astfel de situații potențiale. Este vorba de un cetățean german, Dominic Fritz, care în calitate de președinte al formațiunii USR, aliații PSD-ului, a participat la Palatul Cotroceni la negocieri pentru formarea guvernului statului român.

Unii dintre miniștrii USR fac parte din CSAT. Și vreau să vă atrag atenția că acest cetățean german a parcurs pe repede înainte, mai repede de două ori decât prevede legea, niște etape pentru a i se acorda cetățenia română. Deci procesul de acordare a cetățeniei române este reglementat de legea numărul 21 din 1991. Nu o să intru în detalii, este republicată și actualizată și stabilește condițiile de naturalizare pe de-o parte, iar pe de altă parte pașii administrativi pe care trebuie să-i parcurgă fiecare solicitant.

Conform practicii curente, durata medie de soluționare a unui dosar de cetățenie se întinde în numeroase cazuri pe parcursul a mai multor ani de zile, având în vedere verificările obligatorii, numărul mare de solicitări și complexitatea procedurilor.

Conform răspunsului la întrebarea parlamentară pe care am adresat-o încă din iunie, pe de o parte către Ministerul Justiției, pe de altă parte către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, am primit și răspunsuri că durata medie pentru parcurgerea acestui proces instituțional depășește doi ani. Numărul care ne-a fost indicat a fost 2,09 ani.

Am atras atenția și asupra posibilității exercitării unor presiuni politice pentru ca cetățeanul german Dominic Fritz să primească cetățenia română.

În contextul acesta, situația acestui cetățean german, care este și primar al municipiului Timișoara, generează întrebări legitime privind uniformitatea și transparența aplicării legii, având în vedere că numeroși solicitanți, după cum v-am spus, așteaptă peste doi ani de zile pentru a-și obține cetățenia română.

Considerăm că este necesar ca și publicul și Parlamentul să înțeleagă dacă acest caz nu cumva a beneficiat de prioritizare, derogări sau proceduri accelerate, precum și temeiul legal exact care ar fi permis o astfel de abordare, întrucât transparența actului administrativ, aplicarea nediscriminatorie a legislației, este lângă mine domnul avocat Piperea, și respectarea principiului egalității în fața legii sunt elemente esențiale în funcționarea statului de drept.

Și atunci, am dorit să ni se comunice punctual următoarele două chestiuni. Care au fost etapele administrative parcurse de domnul Fritz Dominic în procesul de obținere a cetățeniei române și ce autorități au fost implicate, astfel încât dosarul, după cum se vede, a fost soluționat într-un singur an.

În al doilea rând, dacă au existat derogări, proceduri accelerate sau poate tratamente preferențiale pentru acest caz și dacă da, pe ce temei legal și cu ce justificări s-au făcut aceste excepții.

Și acum situația gravă asupra căreia tragem semnalul de alarmă. Domnul Ministru al Justiției trebuie să aibă în vedere influența politică pe care domnul Fritz Dominic o poate exercita în calitate de președinte de partid, în mod direct sau indirect, asupra miniștrilor care fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Discutăm aici despre doamna Oana Țoiu, despre domnul Moșteanu, Consiliul CSAT, care este condus chiar de președintele statului, domnul Nicușor Dan. Și se impune clarificarea dacă existența domnului Fritz ca lider politic, în contextul cetățeniei obținute rapid poate constitui un potențial risc pentru securitatea deciziilor strategice.

Deci, două întrebări își așteaptă răspunsul și vă rog să mă urmăriți cu foarte mare atenție. Prima, pornind de la premisa că rolul politic al domnului Fritz Dominic într-un partid care poate influența miniștrii care sunt membri ai CSAT-ului, ridică riscuri de conflict de interese sau influență nejustificată asupra deciziilor de securitate națională, ce garanții oferă instituțiile statului că deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu vor fi subordonate unor interese politice sau externe?

Și a doua întrebare, către toată lumea, inclusiv către dumneavoastră și publicul larg. Considerați că este oportună introducerea unui criteriu legal care să impună un anumit prag de vechime a cetățeniei pentru persoanele cu roluri politice semnificative, care pot influența miniștrii, membrii a CSAT-ului?

Acestea sunt întrebările. Trăim într-o situație politică, socială, economică, așa cum o știm cu toții și cum o simțiți”, a declarat deputatul AUR de Timișoara, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „Ministrul Justiției trebuie să aibă în vedere posibila influență politică a lui Dominic Fritz asupra miniștrilor din CSAT” appeared first on AUR.

Gestul, aparent simbolic sau „frățesc”, este în realitate unul profund eronat din punct de vedere politic și identitar, deoarece transmite mesajul fals că între România și Republica Moldova ar exista două entități naționale paralele, egale în statut și în istorie.

Nu este pentru prima dată când un lider politic de la București validează, voluntar sau din neînțelegere, tezele moldovenismului statalist.

În urmă cu câțiva ani, fostul președinte al României, Traian Băsescu, a solicitat și a primit cetățenia Republicii Moldova (retrasă ulterior în condiții dubioase), un gest la fel de confuz, care a slăbit mesajul unionist și a oferit muniție propagandei antiromânești.

România și Republica Moldova nu sunt două state născute din două popoare diferite, ci același popor despărțit vremelnic de o frontieră impusă de tancurile sovietice.

A te bucura de „cetățenia moldovenească” în paralel cu cea românească înseamnă a accepta că există o altă națiune decât cea română — ceea ce reprezintă o formă de legitimare indirectă a falsului istoric sovietic.

Românii din Republica Moldova nu și-au dorit „cetățenie separată”, ci revenirea la cetățenia românească, așa cum li se cuvine prin sânge, istorie și cultură.

Prin urmare, drumul natural al unirii nu este ca românii din Iași sau București să devină cetățeni ai Republicii Moldova, ci ca românii din Chișinău, Bălți, Cahul sau Soroca să redevină cetățeni ai României.

România nu are nevoie de simboluri confuze și de politicieni care, în goana după atenție, slăbesc mesajul unificator al națiunii române.

Are nevoie de lideri care să construiască, prin fapte, Unirea reală, nu Unirea de paie, făcută din gesturi protocolare și diplome inutile”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR și președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Obținerea cetățeniei moldovenești de către lideri politici români echivalează cu validarea unei ficțiuni istorice – moldovenismul statalist” appeared first on AUR.

„Domnule președinte Dan, spuneți despre AUR că este un partid populist atunci când solicită transparentizare în privința fondurilor care merg spre Ucraina?

Doamna Țoiu, ce fel de negocieri faceți cu partea ucraineană în ceea ce privește românii noștri de acolo? De ce nu se reiau activitățile comisiei bilaterale?

Vă întreb aceste lucruri direct pentru că presa din România nu va scrie niciodată ceea ce vă voi spune acum. În urma cu câteva luni, Rada Supremă de la Kiev a fost de acord cu multipla cetățenie pentru cetățenii ucraineni. Însă, președintele Zelenski a anunțat lista țărilor pentru care se va permite dublă cetățenie: Germania, Polonia, Cehia, Statele Unite ale Americii și Canada.

Iată, România nu se află printre aceste state, deși suntem două țări vecine, deși România ajută, deși avem acolo peste 600.000 de etnici români. În condițiile în care etnicilor români le sunt rupte pașapoartele la graniță sau și mai grav, sunt încarcerați pentru prezentare de documente false în momentul în care arată pașaportul românesc?

Acesta este ajutorul pe care noi îl primim în privința românilor noștri de acolo, în schimbul a tot ceea ce dăm noi către Ucraina?”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

Sursele din presa ucraineană care confirmă informațiile prezentate în comunicat: 

https://zaxid.net/zelenskiy_nazvav_pershi_pyat_krayin_z_yakimi_zapratsyuye_mnozhinne_gromadyanstvo_n1617840

https://www.dw.com/uk/mnozinne-gromadanstvo-zelenskij-nazvav-persi-kraini/a-73776875

https://ua.news/ua/ukraine/zelenskii-nazvav-piat-krayin-z-iakimi-ukrayina-zaprovadit-mnozhinne-gromadianstvo

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Românii din Ucraina sunt ignorați de autoritățile de la Kiev și abandonați de oficialii de la București” appeared first on AUR.

„Procesul de redobândire a cetăţeniei române de către basarabeni reprezintă un aspect esenţial al relaţiei frăţeşti dintre România şi Basarabia românească. Numeroşi basarabeni îşi revendică cetăţenia strămoşească, anulată abuziv de către regimul rusesc de ocupaţie al Basarabiei. Din păcate, procedurile birocratice excesive şi termenele de aşteptare îngreunează acest proces. Personal, am trecut printr-o experienţă extrem de dificilă, obţinând cetăţenia română după un parcurs infernal de 10 ani (2002-2012)”, a declarat Valeriu Munteanu.

În interpelarea sa, deputatul AUR solicită Ministerului Afacerilor Interne să răspundă la următoarele întrebări:

1. Câte cetăţenii române au fost redobândite de către cetăţenii Republicii Moldova, defalcat pe ani, din 1991 până în 2024?

2. Câte dosare sunt în aşteptare la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) şi care sunt categoriile acestora?

3. Care sunt timpii medii de soluţionare a dosarelor de redobândire a cetăţeniei române în perioada 2020-2024?

4. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Afacerilor Interne pentru a accelera procesul şi a reduce birocraţia?

„Este esenţial ca acest proces să fie accelerat şi simplificat. Basarabenii nu cer un favor, ci dreptul lor istoric. România trebuie să demonstreze că este alături de fraţii noştri de peste Prut, nu doar prin declaraţii, ci prin acţiuni concrete”, a subliniat Valeriu Munteanu.

Deputatul AUR aşteaptă un răspuns clar din partea Ministerului Afacerilor Interne şi va continua să monitorizeze acest subiect de interes naţional.

The post Valeriu Munteanu – Comunicat de presă – Clarificări privind procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru basarabeni appeared first on AUR.