„Declarațiile președintelui CNA, Valentin Jucan, despre nevoia unei legi împotriva „fake news” pornesc de la un caz grav, atacarea unei ambulanțe în județul Cluj după răspândirea pe TikTok a teoriei că ambulanțele răpesc copii, dar soluția propusă riscă să creeze o problemă mult mai mare decât cea pe care încearcă să o rezolve. În momentul în care statul primește puterea de a decide ce informație este suficient de falsă încât să fie eliminată sau sancționată, întrebarea esențială devine inevitabilă: cine stabilește adevărul și cine răspunde atunci când arbitrul greșește?

În cazul de la Cluj lucrurile sunt destul de clare. Oamenii care au atacat ambulanța trebuie să răspundă pentru ceea ce au făcut, iar dacă cineva a instigat direct la violență, există deja instrumente legale pentru intervenția autorităților. De aici și până la transformarea unei „informații false” într-o categorie generică de conținut pe care statul să o poată sancționa este însă o distanță enormă. Constituția nu garantează libertatea de exprimare doar pentru afirmațiile adevărate, inteligente sau convenabile. Articolul 30 spune că libertatea exprimării este inviolabilă și că cenzura de orice fel este interzisă, stabilind în același timp limite pentru situațiile în care exprimarea intră în conflict cu alte drepturi sau cu legea.

Valentin Jucan spune că „avem libertatea de a fi proști”. Corect. Tocmai aceasta este una dintre consecințele libertății. Dacă cineva crede că Pământul este plat, că extratereștrii au construit piramidele sau că o ambulanță este folosită pentru răpirea copiilor, statul trebuie să poată demonstra că informația este falsă, nu să primească automat dreptul de a o interzice. Situația se schimbă în momentul în care același om îi îndeamnă pe alții să ia topoarele și să atace ambulanța. Atunci nu mai discutăm despre prostie sau despre o teorie absurdă, ci despre o faptă care poate intra sub incidența legii.

Discuția devine cu atât mai sensibilă în România de astăzi, unde statul care solicită mai multe instrumente pentru combaterea „dezinformării” traversează el însuși o criză profundă de credibilitate. Au trecut aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, una dintre cele mai grave decizii luate într-o democrație, iar autoritățile nu au reușit până acum să ofere publicului o explicație completă, bazată pe un ansamblu transparent de probe, care să închidă controversele privind motivele și mecanismul anulării. Indiferent ce opinie avem despre candidații de atunci, problema instituțională rămâne: același stat care nu a reușit să convingă o parte importantă a societății că poate justifica transparent o asemenea decizie cere acum și mai multă putere pentru a stabili ce informații sunt adevărate și ce informații trebuie combătute.

Experiența campaniilor electorale recente ar trebui să ne facă și mai precauți. În timpul prezidențialelor au existat mecanisme prin care instituții publice, platforme online și organizații implicate în verificarea informațiilor au semnalat conținut, pagini sau conturi considerate propagandă ori dezinformare, uneori în cadrul unor mecanisme de cooperare create tocmai pentru integritatea spațiului informațional. Chiar presupunând că intenția declarată a fost protejarea procesului electoral, asemenea precedente ridică o întrebare legitimă: ce garanții avem că mecanismul construit pentru eliminarea unei operațiuni străine de influență nu va ajunge să lovească opinii politice perfect legale, jurnalism incomod sau pur și simplu interpretări pe care instituțiile statului le consideră greșite?

Mai există o problemă pe care susținătorii unor asemenea mecanisme o evită aproape întotdeauna: cine îl controlează pe cel care controlează informația? CNA, Guvernul, Ministerul de Interne, o structură specială, un ONG de fact-checking? Ce se întâmplă atunci când jurnalistul spune că Guvernul urmează să majoreze TVA, Guvernul neagă, informația este declarată falsă, iar peste trei luni TVA chiar crește? Între minciună și adevărul demonstrabil există un teritoriu imens format din opinii, predicții, informații incomplete, surse anonime, interpretări, ipoteze și greșeli. Exact acolo se desfășoară o mare parte a jurnalismului și a dezbaterii politice.

Testul cel mai simplu pentru o asemenea lege este să ne întrebăm dacă am fi dispuși să oferim aceeași putere celui mai detestat adversar politic. Nu celui care conduce CNA astăzi, ci celui care îl va conduce peste cinci sau zece ani. Dacă partidul pe care îl considerăm cel mai periculos ar câștiga alegerile și ar ajunge să controleze instituțiile statului, am mai considera o idee bună existența unei autorități capabile să stabilească oficial ce este „dezinformare”? Legile nu trebuie construite pornind de la presupunerea că la butoane vor fi întotdeauna oamenii în care avem încredere.

Mai mult, apelul la cenzură poate fi privit și ca o recunoaștere a slăbiciunii statului. Un stat puternic nu este acela care se teme de un clip stupid de pe TikTok, ci acela care are suficientă credibilitate încât cetățenii să creadă informația pe care o oferă atunci când acel clip apare. România are ministere, purtători de cuvânt, instituții specializate, televiziune și radio publice, site-uri oficiale, conturi pe toate rețelele sociale și acces imediat la presă. Dacă, având toate aceste instrumente, instituțiile pierd competiția pentru credibilitate în fața unui anonim de pe TikTok, prima întrebare ar trebui să fie de ce oamenii nu mai au încredere în stat, nu cum poate statul să-l reducă la tăcere pe anonim.

Nu avem nevoie de un internet fără reguli și nimeni nu trebuie să poată amenința, șantaja, frauda sau instiga la violență sub pretextul libertății de exprimare. Avem însă nevoie de o delimitare foarte clară între ceea ce este ilegal și ceea ce statul consideră pur și simplu fals, stupid sau periculos. Într-o democrație, statul trebuie să pedepsească infracțiunea și să combată minciuna prin informație și dovezi. În clipa în care îi acordăm și dreptul de a hotărî ce reprezintă adevărul, mai ales unui stat care încă se luptă să-și recâștige propria credibilitate, nu mai discutăm doar despre combaterea dezinformării, ci despre cine primește puterea de a controla dezbaterea publică”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Nu avem nevoie de o lege a adevărului, ci de un stat care să aibă încrederea românilor” appeared first on AUR.

Acest grav atentat la dreptul la liberă exprimare, la libertatea presei, la dreptul cetățenilor de a fi informați, în fond la adresa democrației, încalcă flagrant prevederile Constituției României, care garantează drepturile mai sus menționate și care interzic fără echivoc și fără excepții suprimarea unei publicații.

Suprimarea anticonstituțională a celor două publicații este doar o încălcare dintr-un șir mai lung a drepturilor constituționale ale românilor.

Scopul limitării până la anihilare a democrației din România la care se dedă regimul hibrid sprijinit de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR este cramponarea de putere a acestui regim prin încălcarea suveranității poporului român.

AUR cheamă forțele politice democratice, parlamentarii cu convingeri democratice, indiferent de apartenența lor politică, jurnaliștii independenți politic, reprezentanții autentici ai societății civile, pe toți cetățenii de bună credință să apere Constituția României, libertățile și drepturile cetățenești și să nu permită deriva antidemocratică și autoritarismul regimului aflat la putere.

Invităm pe toți susținătorii democrației să susțină propunerea AUR de reformă administrativă în sensul desființării Consiliului Național al Audiovizualului, o instituție bugetofagă devenită un instrument politic al puterii pentru reprimarea dreptului la libera exprimare și anularea libertății presei

Democrația și libertatea sunt valori supreme ale AUR, conform statutului său și convingerilor noastre. Suntem solidari cu instituțiile de presă și cu jurnaliștii care își desfășoară activitatea în condițiile grele ale climatului antidemocratic din România.

The post AUR condamnă decizia regimului aflat la putere privind închiderea instituțiilor de presă Realitatea Plus TV și Gold FM appeared first on AUR.

Totodată, aceștia au anunțat că în perioada următoare vor fi chemați la audieri în cele două comisii românii care au rămas fără conturi sau sunt sancționați pe rețelele de socializare, iar cazurile vor fi prezentate public.

Deputatul Laura Gherasim, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, a atras atenția în conferința de presă asupra unor fapte grave care vizează încălcarea sistematică a libertății de exprimare a cetățenilor români, situație ce pune sub semnul întrebării funcționarea statului de drept în România.

„Comisia a fost sesizată prin petiții formulate de cetățeni români și jurnaliști cu zeci de ani de activitate, care reclamă ștergerea, blocarea sau restricționarea temporară sau definitivă și nejustificată a conturilor de social media. Gravitatea și caracterul repetitiv al acestor situații impun o analiză clară. Instituțiile statului trebuie să prezinte un document care să răspundă exhaustiv la toate problemele semnalate de cetățeni, explicând dacă și prin ce protocoale, în baza cărei legi, reprezentanții instituțiilor statului pot solicita platformelor să închidă conturi catalogând drept „dezinformare” sau „fake news” declarațiile incomode care critică acțiunile guvernului și limitarea drepturilor fundamentale”, a declarat deputatul Laura Gherasim.

În urma analizării conținutului eliminat, deputatul AUR a arătat că postările vizate exprimau opinii politice, critici la adresa acțiunilor guvernului și semnalau restrângerea drepturilor fundamentale, atât pe plan național, cât și la nivelul Uniunii Europene. „Exprimarea unor opinii politice sau a unor adevăruri incomode nu reprezintă dezinformare și nu poate fi calificată drept fake news”, a subliniat președintele Comisiei.

Deputatul AUR, Laura Gherasim, a arătat că nu poate exista transparență reală fără o discuție onestă despre raportul de putere și despre cine este redus la tăcere în spațiul public. „Astăzi, cetățenii și Parlamentul României sunt reduși la tăcere prin decizii politice ale partidelor aflate la guvernare, care pot interveni sau chiar pot decide controlul asupra exprimării publice. Acesta nu este un exercițiu democratic și nu reflectă un stat de drept funcțional”, a precizat aceasta.

În acest context, Laura Gherasim a anunțat demararea unui proces amplu de clarificare instituțională, inițiat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, propunând sesizarea ANCOM, CNA și a altor instituții competente, în vederea clarificării cadrului legal și a verificării existenței unor posibile abuzuri instituționale.

Deputatul AUR a semnalat că, în mod regretabil, majoritatea parlamentară din Comisie s-a opus sesizării ANCOM, fără argumente juridice sau constituționale, exclusiv prin vot politic. Referitor la Consiliul Național al Audiovizualului, instituția trebuia să răspundă Parlamentului în maximum 30 de zile, Laura Gherasim a subliniat că „întârzierea sau refuzul de a răspunde Parlamentului în mod clar și explicit echivalează cu refuzul de a răspunde cetățenilor”.

Deputatul Laura Gherasim a reamintit rolul ANCOM ca și coordonator național pentru aplicarea Digital Services Act, instituție care are obligația legală de a clarifica în mod transparent competențele sale și procedurile privind moderarea conținutului online.

Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaților a afirmat ferm că instituția pe care o conduce nu va accepta ca libertatea de exprimare să fie reglementată prin tăcere, frică sau abuz administrativ și va continua demersurile instituționale, inclusiv la nivel european.

În acest sens, deputatul Laura Gherasim a formulat următoarele solicitări publice:
– CNA să comunice de urgență dacă a solicitat sau a avizat închiderea unor conturi de social media, temeiul legal, faptele concrete și procedura urmată, precum și motivele pentru lipsa unui răspuns către Parlament;
– ANCOM să își exercite atribuțiile legale de coordonator DSA și să clarifice public în ce condiții instituțiile statului pot solicita eliminarea de conținut sau închiderea de conturi;
– Guvernul României să precizeze dacă există instrucțiuni, protocoale sau mecanisme informale prin care opinii politice sunt etichetate drept dezinformare sau amenințare la siguranța națională;
– platformele digitale să precizeze dacă verifică efectiv solicitările primite de la autoritățile române sau dacă acționează automat, în detrimentul libertății de exprimare”, a declarat Laura Ghersam, deputat AUR și președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

The post Laura Gherasim (deputat AUR): „Solicităm tuturor românilor care au fost cenzurati în mod abuziv pe rețelele de socializare să sesizeze comisiile pentru cercetarea abuzurilor din Parlament” appeared first on AUR.

„Democrația din Europa devine tot mai șubredă. Comisia Europeană a promovat un regulament intitulat Digital Services Act, al cărui scop asumat public era de a-i proteja pe cetățenii europeni în mediul online. Realitatea este însă că Ursula von der Leyen și clica sa vor să impună o legislație de cenzură pe internet, aplicând metoda românească: închid gura opozanților politici, amenințând cu dosare penale și amenzi colosale companiile de tehnologie, asta în timp ce pompează sume amețitoare în propria propagandă politică, prin intermediul mass-mediei clasice.

Digital Services Act, de care se prevalează ANCOM, SRI, Ministerul Economiei și Digitalizării, dar și Autoritatea de Digitalizare, este transformat într-un Pat al lui Procust: dacă oferi libertate de expresie, te penalizează; dacă nu încurajezi narativul oficial, te pedepsesc.

Atunci când eu am propus o lege, exact ca în Franța, să interzicem accesul minorilor la site-uri cu conținut pornografic explicit, cei de la PSD, PNL și USR s-au opus la votul din plenul Senatului. Mai mult ca sigur, Digital Services Act va fi transpus în legislația românească tocmai pentru a ne interzice nouă, reprezentanților Opoziției, să mai comunicăm cu românii. Prin această inițiativă legislativă, eu am propus ca, prin pârghiile legale de care dispune ANCOM, să se implementeze soluții privind limitarea accesului minorilor la site-uri cu conținut sexual explicit.

Majoritatea din Senat a demonstrat, prin votul său, lipsa de responsabilitate față de sănătatea emoțională a tinerei generații. Asta fix în timp ce platformele online, presate de UE și statul român, blochează la greu vocile conservatoare din Europa și din țara noastră.

Interzicerea publicității politice, așa cum vrea Ursula von der Leyen, e o formă de reducere a dialogului între cei aleși și cetățeni. Ei vor ca mesajele noastre să nu mai ajungă la oameni și, eventual, de aici înainte, doar funcționarii de la Bruxelles să decidă ce trebuie să se întâmple, iar guvernanții din țările membre, inclusiv din România, doar să execute orbește”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Digital Services Act, mecanismul care va cenzura libertatea de exprimare în Uniunea Europeană condusă de Ursula von der Leyen” appeared first on AUR.

Într-un moment în care societăţile democratice exersează nobleţea pluralismului doctrinar, România pare să fi găsit un drum propriu.

Nu neapărat original, ci mai degrabă reciclat din epoci apuse. În centrul acestui scandal găsim o figură familiară, cu accent profesoral şi ton moralist: pe domnul Vasile Bănescu – cenzor oficial şi persecutor al libertăţii de exprimare.

Pe 26 martie 2025, sub egida Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), s-a decis, cu tandră brutalitate, eliminarea unui clip realizat de jurnalistul Marius Tucă, editorialist care sugera că democraţia românească ar fi fost „călcată în picioare” prin ultimele decizii ale BEC. Domnul Bănescu a susţinut această eliminare abuzivă a principiului latinesc „audiatur et altera pars.”

Iată-ne procopsiţi cu un nou Mare Inchizitor, nu în sensul clerical al secolului al XVI-lea, ci într-o variantă adaptată mileniului III. Nu se ard cărţi, dar se închid guri. Nu se torturează corpuri, ci se reduc la tăcere opinii dizidente. Nu se invocă numele lui Torquemada, ci al Legii 504/2002.

Și aici intervine, cu o ironie amară, lecţia lui Albert Camus. În romanul său Ciuma, Camus descrie nu doar o epidemie biologică, ci şi o pandemie morală: tăcerea complice, ritualul obedienţei, birocratul care-şi face treaba „ca la carte” în timp ce moartea se plimbă nestingherită pe străzi. În cazul nostru, ciuma are mirosul cenzurii instituţionalizate, discret parfumată cu lavandă bruxelleză.

Asemeni doctorului Rieux, care refuză să tacă în faţa absurdului, ne întrebăm şi noi ce este libertatea de exprimare dacă nu o formă modernă de igienă a spaţiului public? Suprimarea unei opinii dizidente echivalează cu un afront împotriva raţiunii. Immanuel Kant asimila vârsta adultă cu îndrăzneala de a pune întrebări inconfortabile.

Cândva un om rezonabil, Vasile Bănescu a devenit un personaj distopic, hotărât să pună sechestru pe orice înseamnă opoziţie la Ministerul Adevărului. În varianta lui Vasile Bănescu, libertatea înseamnă să spui că „democraţia funcţionează impecabil”, indiferent câţi candidaţi la alegerile prezidenţiale sunt eliminaţi din cursă.

Regimul propus de Vasile Bănescu miroase a despotism oriental şi dispreţ totalitar pentru diversitatea naturală a oricărei societăţi. Obsesia controlului şi a consensului explică sprânceana ridicată, cenzura făţişă, dar şi dădăceala permanentă la care sunt supuşi actanţii vieţii publice din România lui Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Mircea Toma sau Vasile Bănescu. Cenzura de catifea e mai letală decât vociferarea unei mulţimi nemulţumite.

Apărarea libertăţii de exprimare nu poate fi lăsată pe seama acelora care confundă critica gazetărească cu „blasfemia” faţă de ortodoxia globalistă. Dacă România aspiră să rămână o democraţie europeană, atunci Statul nostru trebuie să nu permită nicidecum transformarea CNA într-un tribunal.

Solicităm public prezenţa domnului Vasile Bănescu la o întâlnire cu membrii comisiei parlamentare de control al activităţilor CNA în data de marţi 1 aprilie la ora 14:00. Cerem explicaţii scrise şi verbale pentru acest comportament abuziv.

E timpul să ne revenim în fire.

The post Mihail Neamțu – Declarație de presă – Marele Inchizitor & Ciuma Cenzurii appeared first on AUR.

Doamnei Renate WEBER, Avocatul Poporului

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care să instaureze cenzura în social media

Stimate doamnă Renate Weber,

În calitate de Avocat al Poporului, consider că sunteți la curent cu intenția Coaliției de guvernare, care persistă în derapajele antidemocratice, și se pregătește să adopte o ordonanță de urgență prin care să instaureze cenzura în social media, reconfirmând, astfel, tendințele antidemocratice care au început să se contureze, tot mai clar, după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Dacă instituții ale statului, care ar fi trebuit să garanteze procese democratice, au îndrăznit să anuleze, la o comandă politică, voturile a milioane de români, sunt convins că se va putea solicita, cu o și mai mare ușurință, retragerea din spațiul public a postărilor și a opiniilor critice la adresa guvernării, introducându-se sancțiunea pentru delict de opinie!

Având în vedere că Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii este instituţia care promovează interesele utilizatorilor de servicii de comunicații electronice, servicii poștale și servicii digitale în contextul tranziției la societatea Gigabit, prin valorificarea optimă a mixului de instrumente de administrare și reglementare aflate la dispoziția Autorității, stimată doamnă Avocat al Poporului, vă rog emiteți un punct de vedere pertinent asupra acestei viitoare ordonanțe de urgență, precum și să clarificați, în interesul cetățenilor români, cu celelalte instituții ale statului, următoarele:

1. Care este baza legală prin care ANCOM are atribuții de a verifica și elimina conținutul opiniilor cetățenilor exprimate în mediul on-line?

2. Care este baza legală prin care ANCOM va stabili tipurile de „conținutul fals” sau „conținutul manipulator”? Care vor fi criteriile și indicatorii obiectivi ce vor sta la baza asumării acestor decizii de stabilire a tipologiei și eliminare a conținutului necorespunzător.

3. Ce sancțiuni vor exista pentru stabilirea eronată a faptului că un conținut este fals?

4. Ce compensații vor primi cei care vor fi acuzați pe nedrept de manipulare și cenzurați abuziv?

Solicit răspuns în scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care să instaureze cenzura în social media appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministrul României

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.03.2025

Obiectul întrebării: Clarificări despre intenția Guvernului de a institui cenzura în social media

Stimate domnule Prim-ministru,

Coaliția de guvernare persistă în derapajele antidemocratice, intenționând să adopte o ordonanță de urgență prin care să instaureze cenzura în social media, reconfirmând, astfel, tendințele antidemocratice care au început să se contureze, tot mai clar, după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut.

Dacă instituții ale statului, care ar fi trebuit să garanteze procese democratice, au îndrăznit să anuleze, la o comandă politică, voturile a milioane de români, sunt convins, domnule prim-ministru, că se va putea solicita, cu o și mai mare ușurință, retragerea din spațiul public a postărilor și a opiniilor critice la adresa guvernării, introducându-se sancțiunea pentru delict de opinie!

Având în vedere că Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii este instituţia care promovează interesele utilizatorilor de servicii de comunicații electronice, servicii poștale și servicii digitale în contextul tranziției la societatea Gigabit, prin valorificarea optimă a mixului de instrumente de administrare și reglementare aflate la dispoziția Autorității, iar președintele ei, domnul Zgonea, este numit politic, ci nu pe criterii de competență, domnule prim-ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este baza legală prin care ANCOM are atribuții de a verifica și elimina conținutul opiniilor cetățenilor exprimate în mediul on-line?

2. Care este baza legală prin care ANCOM va stabili tipurile de „conținutul fals” sau „conținutul manipulator”? Vă rog să îmi indicați și care sunt criteriile și indicatorii obiectivi care vor sta la baza asumării acestor decizii de stabilire a tipologiei și eliminare a conținutului necorespunzător.

3. Ce sancțiuni vor exista pentru stabilirea eronată a faptului că un conținut este fals?

4. Ce compensații vor primi cei care vor fi acuzați pe nedrept de manipulare și cenzurați abuziv?

Solicit răspuns în scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Clarificări despre intenția Guvernului de a institui cenzura în social media appeared first on AUR.

Potrivit Administrației Prezidențiale, la întâlnirea de la Cotroceni au participat premierul Marcel Ciolacu, vicepremierii Marian Neacșu și Cătălin Predoiu, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Ana Cristina Tinca, președintele interimar al Autorității Electorale Permanente, Zsombor Vajda, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, Valentin Alexandru Jucan, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Valeriu Zgonea, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, și directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean. Ulterior, opinia publică a fost informată cu privire la faptul se înființează un grup de lucru pentru o bună coordonare și colaborare între AEP, BEC, CNA și ANCOM.

Care este responsabilitatea legală a ANCOM în organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai? Absolut niciuna. ANCOM este o autoritate publică autonomă, aflată sub controlul Parlamentului României, cu rol de reglementare și supraveghere în domeniul comunicațiilor electronice și serviciilor poștale. Ce caută ANCOM la o discuție despre alegerile prezidențiale? Activitatea ANCOM a fost complet alterată sub comanda lui Valeriu Zgonea, instituția fiind pregătită să devină o bâtă politică în mâna coaliției PSD-PNL-UDMR. Mai mult, Guvernul Ciolacu pregătește un minister al adevărului care, sub coordonarea lui Valeriu Zgonea, să instrumenteze cenzurarea rețelelor de socializare, singurul loc unde românii mai pot avea acces liber la informații.

Despre ce alegeri libere putem discuta atâta timp cât un politruc politic condamnat penal, despre care instanța a spus că trebuie neapărat să execute pedeapsa în penitenciar, este pus de coaliția PSD-PNL-UDMR să coordoneze un minister al adevărului care să cenzureze conținutul rețelelor de socializare?”, a declarat deputatul Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR.

The post Dan Tanasă, purtător de cuvânt AUR: ”Coaliția PSD-PNL-UDMR pregătește cenzurarea rețelelor de socializare sub comanda unui politruc condamnat penal” appeared first on AUR.

Sub masca unei reglementări pentru „combaterea dezinformării”, această măsură abuzivă încalcă flagrant dreptul constituțional al românilor la libertatea de exprimare.

În acest context, senatorul AUR, Nicolae Vlahu, condamnă cu fermitate intențiile Guvernului Ciolacu, care pun în pericol libertatea de exprimare în mediul online.

„Adoptarea unei astfel de legislații deschide calea către cenzură și permite autorităților să decidă, arbitrar, ce voci trebuie reduse la tăcere. Ca avocat, consider că este o încălcare gravă a drepturilor noastre fundamentale. Aceste măsuri vor afecta direct dreptul de a discuta liber și deschis, ocolind orice principii de transparență și dreptate”, a declarat Nicolae Vlahu, senator AUR.

Printre prevederile acestei ordonanțe, regăsim aspecte care fac imposibilă o interpretare corectă și legală, precum „ lipsa elementelor de verificare sau validare a identității utilizatorului, utilizarea unor pagini sau conturi de utilizator, a căror denumire s-a modificat în timp, distribuirea de conținut polarizant. Ce-ar însemna acum? Să nu mai distribuim nimic? Sunt curios cine sunt acei fact checkers. Mai avem câteva situații precum distribuirea de teorii ale conspirației sau apeluri emoționale. Cine decide că o situație reprezintă o teorie a conspirației și alta nu?”, a întrebat retoric senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

Mai mult, textul ordonanței include noțiuni extrem de vagi, cum ar fi „transmiterea de conținut foto, video sau text, identic sau similar, care lasă loc pentru interpretări subiective. Un text legal nu poate include astfel de elemente imprecise, care pot fi folosite pentru a constrânge orice formă de opinie disidentă”, a continuat Nicolae Vlahu, sentator AUR.

O altă prevedere controversată interzice utilizatorilor să încurajeze distribuirea informațiilor pe rețelele sociale. „Aceasta ar pune în pericol dreptul de a informa corect cetățenii și de a susține discuții publice constructive”, a completat Nicolae Vlahu, senator AUR.

”Nu vom mai putea solicita altora să distribuie pentru ca oamenii să fie informați cu privire la diverse situații. Suntem la limita riscului de a fi reduși total la tăcere prin această ordonanță a cenzurii în mediul online, iar guvernul Ciolacu încearcă să ne impună o dictatură mediatică!

Solicit guvernului să retragă acest proiect de ordonanță de urgență și să inițieze un dialog transparent cu societatea civilă, cu experții din mass-media, cu experții în drept. Pentru că doar așa putem ajunge la o cale care să nu suprime această libertate de exprimare a românilor și putem identifica soluții echilibrate conform valorilor democratice ale României”, a adăugat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

„Atât eu, cât și partidul AUR, vom lupta cu toate forțele pentru a proteja aceste drepturi și libertăți fundamentale garantate de Constituția României”, a încheiat Nicolae Vlahu, senator AUR.

The post Nicolae Vlahu (AUR): “Guvernul vrea să impună cenzura în mediul online și să taie libertatea de exprimare a românilor!” appeared first on AUR.

„În dimineața asta am venit în fața CNA pentru a spune un „NU” hotărât felului în care se încearcă introducerea cenzurii. În dimineața asta am venit pentru a spune „CNA – Mafia”, pentru a spune cu toții că spitalul mobil AUR nu trebuie cenzurat și că se încearcă oprirea tuturor lucrurilor bune în țara asta. Suntem mulți. Împreună suntem o putere. Veniți alături de noi, veniți să facem dreptate.

Spitalul Mobil, care va ajunge în curând în al 20-lea județ, trebuie să continue. Mafia de la CNA trebuie oprită. Mafia care conduce statul român și interzice creșterea porcului în bătătură, interzice numerarul, interzice orice e bun la noi în țară, statul paralel și instituțiile de forță ale statului paralel trebuie oprite”, a spus George Simion la protestul din fața sediului CNA.

Mihai Enache, coordonatorul Caravanei Medicale AUR și candidatul partidului pentru Primăria Capitalei, a subliniat că CNA nu vrea ca poporul să vadă faptele bune pe care le face AUR pentru români. Acesta a îndemnat celelalte partide parlamentare să facă proiecte precum cel al AUR, deoarece „nevoia este mare”.

„După ce prima televiziune care a vrut să arate oamenilor ce se întâmplă cu adevărat a venit alături de noi a fost imediat amenințată și presată să renunțe la materialele despre Caravana Medicală AUR. Ce vor cei de la CNA să cenzureze de fapt? Vor să cenzureze starea de sărăcie în care se scaldă cei mai mulți dintre români. Conducătorii din Guvern, din Parlament nu ies alături de popor, nu văd adevărata stare în care trăiesc țăranii noștri. Nu au spitale, nu au acces la servicii medicale de bun simț. După ce ne-au împiedicat să începem la timp caravana, după ce presează medicii să nu vină voluntari alături de noi, au început cu aceste presiuni ca lumea să nu vadă în țară ce se întâmplă cu adevărat. CNA nu vrea ca poporul să vadă niște fapte bune pe care le face AUR și nu vor să arate că românii nu au acces la sănătate. Să facă și alții ce am făcut noi, pentru că nevoia este mare”, a declarat Mihai Enache.

The post AUR a protestat împotriva cenzurii promovată de către CNA în privința Caravanei Medicale AUR appeared first on AUR.