Clujul are nevoie de soluții reale pentru mobilitate, dar întrebarea esențială rămâne aceeași: care ne sunt prioritățile?

În timp ce județele din jurul Clujului și-au construit centuri rutiere, la noi traficul a devenit un dezastru zilnic. Și nu pentru că nu ar exista soluții, ci pentru că o centură – un „must-have” pentru un oraș de talia Clujului – a fost ignorată în favoarea unui proiect „grandios”, dar extrem de greu de realizat.

Cifrele care spun totul: metroul Clujului, un proiect evaluat la 2,2 miliarde de euro (plus TVA), cu 19 stații și 21 km de linie în 8 ani, a fost semnat în septembrie 2023 cu firme din Turcia, Franța și România.

La momentul semnării: PNRR acoperea 300,3 milioane de euro – o sumă care nici măcar nu acoperea TVA-ul.

Restul finanțării venea din: 2,03 miliarde de euro contribuție națională și 429 milioane de euro TVA.

Primăria Cluj-Napoca urma să contribuie cu aproximativ 10 milioane de euro.

Însă, între timp, finanțările PNRR s-au pierdut din cauza greșelilor și a birocrației, iar acum proiectul depinde aproape exclusiv de banii din bugetul național – un buget aflat deja într-o „gaură neagră” – și de banii clujenilor.

Mai este un proiect ce poate fi implementat? E firesc să ne întrebăm acest lucru. Mai trebuie să cheltuim pe el? Bună întrebare. Cine, însă, e în măsură să ne răspundă? Clujenii, aș zice eu, dar trebuie ca autoritățile să își dorească să îi asculte.

Plăți deja efectuate, deși finalizarea era… în aer. În mai puțin de un an, s-au plătit deja sume uriașe către constructori:

– 19 ianuarie 2024: 34.426.036,74 lei și 181.189.667,04 lei.

– 13 iunie 2024: 1.914.511,13 lei, 7.476.019,64 lei și o garanție de 1.300.177,34 lei.

– 23 iulie 2024: 3.045.328,69 lei, 11.891.775,88 lei și o garanție de 2.068.134,93 lei.

– 2 septembrie 2024: 137.704.146,95 lei și 724.758.668,17 lei către constructorul turc.

În total, peste 200 de milioane de euro din banii clujenilor au fost deja cheltuiți pentru un proiect a cărui finalizare este tot mai incertă, din moment ce finanțările europene au fost pierdute și nu există claritate asupra resurselor financiare viitoare.

Centură, metrou, altceva? Care sunt adevăratele priorități? Dacă am avea 2,5 miliarde de euro, pe ce și-ar dori clujenii să îi cheltuim?

1.⁠ ⁠Pe proiectul metroului clujean?

2.⁠ ⁠Pe prioritizarea centurii Clujului, o soluție mai ieftină, rapidă și eficientă, care ar reduce imediat aglomerația și, totodată, pe alte priorități precum locuințe accesibile, spitale, școli, crearea de locuri de muncă, facilități sportive, etc.?

3.⁠ ⁠Sau poate chiar pe autostrăzi, pentru a lega Clujul de București și de alte puncte strategice, ceea ce ar aduce beneficii reale tuturor?

Centura ocolitoare este soluția folosită în toate marile orașe europene înainte de a trece la soluții subterane complexe. La noi însă, s-a ales altfel. Fără logică și fără respect pentru banii românilor, spun mulți – mai ales că metroul nu rezolvă tranzitul de mare volum din jurul orașului, așa cum ar fi făcut o centură.

Pentru traficul actual al Clujului, centura ar fi fost soluția imediată, logică și necesară. Un metrou poate fi gândit ca o soluție pe termen lung, dar numai după ce infrastructura rutieră de bază (centuri + legături rapide cu autostrăzile) este complet funcțională. Așa zic specialiștii.

Dacă ar fi existat RESPECT, un referendum local ar fi trebuit organizat înainte ca Primăria să angajeze plăți uriașe. Banii orașului sunt ai comunității, nu ai administrației. Consultarea publică și deciziile responsabile ar fi demonstrat interes pentru ceea ce vor oamenii.

Poate că visul metroului sună bine pe hârtie, dar Clujul are nevoie, în primul rând, de soluții realiste, etapizate și fezabile.

Care sunt acestea? Să ne întoarcem la specialiști și la comunitate, nu?

Deciziile nu sunt deloc ușoare în această fază: ori apare o soluție salvatoare, miraculoasă, ori suntem într-un punct critic în care trebuie să decidem oprirea lucrărilor – fie suspendare pentru câțiva ani buni, până apare o oportunitate de finanțare, fie oprire definitivă.

Așadar, oameni buni, cer primarului Boc și președintelui Tișe reuniune urgentă!

Le cer în mod deschis și oficial domnului primar și, totodată, domnului președinte al Consiliului Județean: să reunească de urgență toți reprezentanții actorilor sociali clujeni pentru o informare corectă și pentru consultare asupra directivei de urmat în ceea ce privește proiectul metroului. Nu se poate să continuăm în neștire să cheltuim, fără garanții că vor exista și beneficii pentru cetățeni.

Vorbim de banii noștri, ai tuturor. În Cluj e nevoie de centură, de spitale, școli și grădinițe. E nevoie de locuințe la prețuri normale pentru familiile tinere, de fluidizarea traficului și de oportunități pentru cei mulți.

Mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă per ansamblu trebuie să aibă un cuvânt de spus.

Ideea referendumului local, la rândul său, nu trebuie abandonată!

Clujeni, ne dăm mâna?” a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruyseels (AUR): „Dacă chiar am avea 2,5 miliarde de euro din banii românilor, pe ce și-ar dori clujenii să îi cheltuim?” appeared first on AUR.

Domnului Sorin-Mihai GRINDEANU, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 08.04.2025

Obiectul interpelării: Reiterarea interpelării parlamentare nr. 53B/18-02- 2025, având ca obiect situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 53B/18-02-2025, având ca obiect situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului a expirat, fără a ni se solicita un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer respectuos să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

The post Petru Negrea – Reiterarea interpelării parlamentare nr. 53B/18-02- 2025, având ca obiect situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului appeared first on AUR.

Domnul Sorin GRINDEANU, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.03.2025

Obiectul întrebării: Centura ocolitoare a municipiului Iași

Domnule Ministru,

Municipiul Iași se confruntă, de ani de zile, cu un trafic sufocant, iar lipsa unei centuri ocolitoare finalizate afectează atât locuitorii, cât și dezvoltarea economică a zonei. Deși proiectul variantei ocolitoare a fost lansat cu mulți ani în urmă, lucrările trenează, iar finalizarea completă a investiției pare tot mai îndepărtată.

Având în vedere importanța strategică a acestui proiect pentru regiunea Moldovei, domnule ministru, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Iași, inclusiv segmentele aflate în execuție și cele rămase de finalizat?

2. Care sunt principalele cauze ale întârzierilor și ce măsuri concrete luați pentru accelerarea finalizării acestui obiectiv de infrastructură?

3. Există alocări bugetare suficiente pentru finalizarea centurii în termen rezonabil? Dacă nu, ce demersuri se fac pentru suplimentarea fondurilor?

4. Care este termenul realist estimat pentru finalizarea integrală a centurii ocolitoare a municipiului Iași?

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Centura ocolitoare a municipiului Iași appeared first on AUR.

Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: Nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul interpelării: Situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului

Stimate domnule ministru,

Orașul-stațiune Gura Humorului este străbătut de drumul național nr. 17, care face legătura dintre Bucovina și Transilvania peste Carpații Orientali, prin Pasul Tihuța și, la nord de acesta, prin Pasul Prislop. Gura Humorului este poarta de intrare în inima Bucovinei, un ținut legendar și o perlă a turismului românesc, pe care vă invităm și pe dumneavoastră să-l vizitați, la volanul mașinii.

Arhitectura urbană a orașului este una tipică așezărilor de munte, cu o stradă principală având două benzi pe sens pe o lungime de doar un kilometru, celelalte străzi, inclusiv așa-zisa variantă ocolitoare pentru trafic greu, fiind înguste, cu o bandă pe sens. Astfel, întreg traficul către celelalte stațiuni și obiective turistice ale Bucovinei se blochează la Gura Humorului, ceea ce aduce pierderi uriașe atât orașului cât și – mai ales – sectorului turistic din regiune. Pe o hartă a celor mai proaste drumuri, nerecomandate de site-urile de călătorii, orașul Gura Humorului este menționat alături de Comarnic, din cauza ambuteiajelor care se întind pe mulți kilometri și a timpilor de traversare a orașului, care se măsoară în ore.

În planurile comunicate periodic drept realizări, mai ales în campaniile electorale, centura ocolitoare a orașului Gura Humorului este prezentată ca parte dintr-o viitoare Autostradă a Nordului (A14). Din păcare, acestea există doar pe hârtie și în imaginația politicienilor.

Cunoaștem, de asemenea, că centura ocolitoare a orașului Gura Humorului se află în stadiul de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, și acela reluat după ce s-au cheltuit mai multe milioane de lei pentru o primă variantă a proiectului.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual și strict la obiect:

1. Când preconizează Ministerul Transporturilor că proiectul centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului va obține finanțare și va intra în etapa de realizare?

2. Care din următoarele surse de finanțare le aveți în vedere pentru realizarea investiției:

– Fonduri europene – Programul Operațional Transport 2021-2027;

– Planul Național de Redresare și Reziliență;

– Bugetul de stat, prin programele naționale de investiții;

– Parteneriat public-privat ;

– Credite externe;

– Surse mixte de finanțare.

3. Vă asumați politic, cu votul cetățenilor orașului Gura Humorului și al bucovinenilor care așteaptă investiții pentru dezvoltarea regiunii, intervalul de timp de care facem vorbire la punctul 1?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Interpelare – Situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului appeared first on AUR.