Așa arată astăzi PSD. Un partid care nu mai vorbește despre salarii, despre prețuri, despre economie, despre fermieri sau despre deficit, ci despre cum să evite sancțiuni externe prin modificări sensibile în plan social.

România nu poate fi condusă prin frică. Da, suntem stat membru al Uniunii Europene și parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului, dar asta nu înseamnă că trebuie să acceptăm automat orice reinterpretare ideologica a unor concepte fundamentale fără consultarea cetățenilor. De pildă, săptămâna trecută Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită recunoașterea completă a ”femeilor trans” ca femei. Ce o sa facă Grindeanu? O să accepte și această schimbare, de frica repercursiunilor?

Să invoci constant CEDO ca argument suprem pentru a forța schimbări legislative într-o chestiune care ține de identitate, de valori și de Constituție înseamnă să abdici de la responsabilitatea politică. Înseamnă să spui clar că nu mai contează voința majorității, ci doar presiunea externă.

PSD pare să fi intrat oficial în competiție cu USR pentru titlul de cel mai obedient partid în fața corectitudinii politice importate. Grindeanu și Bolojan se „userizează” accelerat, în timp ce România reală se confruntă cu scumpiri, taxe crescute și un deficit scăpat de sub control.

Unde sunt soluțiile pentru economie? Unde este planul pentru agricultori? Unde este protejarea producătorului român? Unde este preocuparea pentru nivelul de trai?

În schimb, prioritatea devine cum să modificăm legislația pentru a nu supăra instanțe internaționale și ONG-uri care fac propagandă homosexuală în satele românești.

România este stat suveran. Constituția României este legea fundamentală. Orice chestiune care ține de cadrul familiei și de arhitectura constituțională trebuie discutată în România, în fața românilor, nu decisă sub presiunea unor eventuale sancțiuni.

Deciziile fundamentale nu se iau din teamă. Se iau în acord cu interesul național și cu voința poporului. Dacă PSD vrea să transforme România într-o anexă legislativă care execută ordine pentru a evita mustrări externe, să o spună deschis. Dar să nu pretindă că asta este „interesul românilor”.

Românii au alte priorități. Și le văd zilnic în facturi, în taxe și în prețurile din piață.

AUR va apăra suveranitatea legislativă a României și dreptul poporului român de a decide asupra propriilor valori.

The post Dan Tanasă (AUR): „Grindeanu vrea să rescrie legislația României sub presiunea CEDO, în favoarea LGBT. PSD a abandonat complet interesul național” appeared first on AUR.

Domnului Radu MARINESCU, Ministrul Justiției

De către: Deputat Silviu-Titus PĂUNESCU

Circumscripția electorală: nr. 14, Constanța

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 23.01.2024

Obiectul întrebării: În câte cazuri a fost condamnată țara noastră la CEDO pentru încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate sau internate în spitale de psihiatrie

Domnule ministru,

De mai bine de 20 de ani, România și-a luat angajamentul că va reforma serviciile de sănătate mintală, elaborând o lege nouă, o strategie de reformă și un plan pentru a o pune în aplicare, în cadrul veșnicelor reforme fără fond care, din nefericire, au definit absolut toate guvernele post-decembriste.

Chiar dacă peste 1.500 de oameni mor în fiecare an în instituțiile publice de sănătate mintală și protecție a persoanelor cu dizabilități, după cum o dovedește acțiunea de monitorizare făcută de Centrul de Resurse Juridice de-a lungul anilor, în pofida acestor informații, niciun guvern nu a prioritizat reformarea sănătății mintale și dezinstituționalizarea psihiatriei.

Cum acest subiect pare a fi unul secundar în agenda politică a partidelor de la noi, cu atât mai mult a instituțiilor care ar trebui să garanteze dreptul constituțional la viață al cetățenilor, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți în câte cazuri România a fost condamnată de CEDO pentru încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități instituţionalizate sau internate în spitale de psihiatrie, precum și la care este cuantumul despăgubirilor plătite de statul român și dacă acestea au fost recuperate de la persoanele/instituțiile vizate în condamnările CEDO.

Solicit răspuns în scris.

The post Silviu-Titus Păunescu – Întrebare parlamentară – În câte cazuri a fost condamnată țara noastră la CEDO pentru încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate sau internate în spitale de psihiatrie appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 12/05/2021

Obiectul întrebării: Statistica actualizată privind numărul de cauze examinate de CEDO în care s-a constatat încălcarea drepturilor omului și libertăților fundamentale de către România și numărul de soluții amiabile comunicate CEDO.

Stimate domnule ministru, 

Ministerul Afacerilor Externe exercită în numele Guvernului României prerogativele de Agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în procedurile în fața CEDO și în fața Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O sinteză statistică care să cuprindă, defalcat pe fiecare an, din momentul aderării României la Consiliul Europe și până în prezent, numărul hotărârilor pronunțate de CEDO, iar anterior de fosta Comisie Europeană pentru Drepturile Omului, prin care s-a constatat încălcarea de către țara noastră a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, precum și în urma deciziilor prin care curtea a luat act de înțelegerea amiabilă intervenită între părți, respectiv prin declarația unilaterală a Guvernului României.
2. Pe ce poziție se situează România printre statele membre ale Consiliului Europei, respectiv supuse jurisdicției CEDO, ca număr de constatări de către instanța de la Strasbourg a încălcării drepturilor omului și libertăților fundamentale raportat la talia demografică a statului.
3. Ce acțiuni, demersuri, propuneri și inițiative de natură diversă are în vedere MAE în vederea ameliorării cadrului legislativ și practicilor administrative și judecătorești pe plan național și, pe cale de consecință, a diminuării numărului de condamnări ale României la CEDO.
4. Un punct de vedere al MAE despre necesitatea/oportunitatea instituirii prin lege a procedurii de regres contra reprezentanților puterii judecătorești sau a factorilor administrativi  din România (autorități sau agenți ai statului) care se fac personal vinovați de încălcările drepturilor și libertăților fundamentale ale omului constatate de către CEDO.

Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Ministerul Afacerilor Externe – Statistica actualizată privind numărul de cauze examinate de CEDO în care s-a constatat încălcarea drepturilor omului și libertăților fundamentale de către România și numărul de soluții amiabile comunicate CEDO appeared first on AUR.