În atenția: Doamnei Director Manuela Irina Pătrășcoiu

De la: Cătălin SILEGEANU

Senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul întrebării: Interpelare privind stadiul actual al lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani

Stimată doamnă director,

În nenumărate rânduri, Compania Națională de Investiții și-a asumat responsabilitatea finalizării, într-un termen cât mai scurt, a lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani, precum și predarea acestuia către autoritățile administrației publice locale.

Cu toate acestea, din ultimul răspuns transmis de Compania Națională de Investiții rezultă că abia recent au fost dispuse măsuri împotriva antreprenorului inițial, care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu s-a încadrat în termenele de execuție stabilite.

Având în vedere atribuțiile Companiei Naționale de Investiții privind monitorizarea și implementarea proiectelor de investiții, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la acest obiectiv de investiții?
2. Care sunt măsurile concrete întreprinse de CNI pentru finalizarea investiției?
3. Care este termenul estimat pentru finalizarea lucrărilor, recepția investiției și darea în folosință a spitalului?

Țin să readuc în atenție importanța deosebită a acestui obiectiv pentru comunitatea botoșăneană. Finalizarea și operaționalizarea spitalului reprezintă o necesitate pentru asigurarea serviciilor medicale destinate pacienților cu afecțiuni cronice și celor care necesită îngrijiri paliative, contribuind semnificativ la creșterea calității actului medical și la îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Interpelare privind stadiul actual al lucrărilor la obiectivul de investiții Spital Municipal de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative din municipiul Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM

Stimate domnule Ministru,

Operatorul regional Nova Apaserv Botoșani gestionează alimentarea cu apă și canalizarea într-un județ unde multe localități au încă rețele incomplete, lucrări întârziate sau servicii care nu acoperă nevoile populației. Proiectul finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare trebuia să aducă investiții în rețele de apă, canalizare, stații de pompare și stații de epurare, iar stadiul lui a devenit o problemă de interes major pentru botoșănenii care plătesc tarife mai mari fără să vadă lucrările promise finalizate la timp.

Vă rog să precizați care este stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM, care este valoarea totală aprobată, ce sume au fost contractate, plătite și rambursate până la data răspunsului, câte contracte de lucrări au fost semnate, câte sunt finalizate, câte se află în execuție și câte au întârzieri față de graficele asumate.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați dacă proiectul a fost fazat, transferat sau propus pentru continuare prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, ce lucrări au rămas nefinalizate la închiderea POIM, ce corecții financiare sau penalități au fost aplicate, precum și dacă există risc de pierdere a unor fonduri europene.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Stadiul proiectului derulat de Nova Apaserv Botoșani prin POIM appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul demersurilor pentru varianta ocolitoare a municipiului Dorohoi

Stimate domnule Ministru,

Municipiul Dorohoi este traversat de trafic care leagă nordul județului Botoșani de rețeaua drumurilor naționale, iar lipsa unei variante ocolitoare încarcă orașul cu transport greu, timp pierdut, risc rutier și uzură accelerată a infrastructurii urbane. Pentru un municipiu aflat la peste 30 de kilometri de reședința de județ, conectarea rutieră nu mai poate rămâne la nivel de promisiune locală reluată periodic.

Vă rog să precizați dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sau CNAIR are în evidență un proiect pentru varianta ocolitoare a municipiului Dorohoi, care este stadiul documentațiilor tehnico-economice, dacă proiectul figurează în vreo strategie, listă de investiții sau program de finanțare și ce calendar estimați pentru lansarea studiului de fezabilitate, proiectării sau execuției, după caz.

Vă rog, de asemenea, să îmi comunicați dacă ministerul a avut discuții cu Primăria Municipiului Dorohoi, Consiliul Județean Botoșani sau alte instituții locale privind traseul, sursa de finanțare și statutul juridic al drumurilor vizate de viitoarea centură.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Stadiul demersurilor pentru varianta ocolitoare a municipiului Dorohoi appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul demersurilor privind podul rutier peste râul Siret din județul Botoșani

Stimate domnule Ministru,

Județul Botoșani are nevoie de traversări sigure peste râul Siret pentru legături mai scurte cu județele vecine, pentru transportul de marfă, pentru intervenții de urgență și pentru circulația locuitorilor din zonele aflate la distanță mare de reședința de județ. 

Vă rog să precizați dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sau CNAIR are în evidență un proiect privind construirea, modernizarea, consolidarea sau reabilitarea unui pod rutier peste râul Siret, cu relevanță pentru circulația din județul Botoșani, care este amplasamentul analizat, cine administrează drumul vizat și care este stadiul documentațiilor tehnico-economice, dacă există studiu de fezabilitate, indicatori tehnico-economici aprobați, sursă de finanțare, avize solicitate de la instituțiile competente și calendar estimativ pentru proiectare sau execuție. 

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Stadiul demersurilor privind podul rutier peste râul Siret din județul Botoșani appeared first on AUR.

De către Domnul Senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Specialitățile medicale deficitare la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani

Stimate domnule Ministru,

În Botoșani, o specialitate medicală descoperită la Spitalul Județean „Mavromati” înseamnă pacienți trimiși la Iași sau Suceava, consultații amânate, gărzi acoperite cu greu și secții care funcționează la limita personalului disponibil. 

Vă rog să precizați care sunt specialitățile medicale cu cel mai mare deficit de personal la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, câte posturi de medici sunt prevăzute și câte sunt ocupate pentru fiecare specialitate, precum și dacă există specialități fără medic
încadrat sau cu acoperire minimă, asigurată temporar prin contracte, detașări, gărzi externe sau alte forme provizorii.

Solicit, de asemenea, să îmi comunicați ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății pentru acoperirea deficitului de medici la nivelul spitalului județean din Botoșani.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Specialitățile medicale deficitare la Spitalul Județean de Urgență ” Mavromati” din Botoșani appeared first on AUR.

De către: Cătălin SILEGEANU

Senator în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani

Obiectul întrebării: Interpelare privind măsurile dispuse pentru reabilitarea sediului Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani

Stimate domnule ministru,

În calitate de senator, vă adresez prezenta interpelare pentru a trage un nou semnal de alarmă cu privire la situația improprie în care se desfășoară activitatea în sediul Serviciului Rutier Botoșani.

Având în vedere răspunsul transmis anterior de Ministerul Afacerilor Interne la sesizarea privind condițiile necorespunzătoare din acest sediu, constat cu regret că informațiile comunicate au avut un caracter general și nu au oferit răspunsuri clare și punctuale la aspectele semnalate. Întrucât, prin răspunsul nr. 12785 din 21.04.2026, s-a invocat necesitatea asigurării resurselor financiare prin Legea bugetului de stat nr. 43/2026, intrată în vigoare la data de 30 martie 2026, solicit să precizați în mod concret măsurile întreprinse după aprobarea bugetului și stadiul actual al demersurilor pentru remedierea acestei situații.

În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce măsuri concrete au fost dispuse după intrarea în vigoare a Legii nr. 43/2026 pentru remedierea situației deficitare existente la nivelul sediului Serviciului Rutier Botoșani?
2. Ce sume au fost alocate efectiv pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea sau, după caz, construirea unui nou sediu pentru acest serviciu?
3. În ce stadiu se află procedurile privind identificarea sursei de finanțare, elaborarea documentației tehnico-economice și calendarul estimativ pentru demararea lucrărilor?

Prezenta solicitare este justificată de starea avansată de degradare a clădirii, care pune în pericol atât siguranța personalului care își desfășoară activitatea în acest sediu, cât și a cetățenilor care se adresează zilnic instituției. Consider că asigurarea unor condiții corespunzătoare de funcționare reprezintă o obligație esențială pentru desfășurarea sigură și eficientă a activității unei instituții publice de importanța Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Interpelare privind măsurile dispuse pentru reabilitarea sediului Serviciului Rutier din cadrul IPJ Botoșani appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Riscul pierderii finanțării PNRR pentru A1 Margina–Holdea și tronsoanele A7 Adjud Nord–Roman Nord

Stimate domnule Ministru,

Proiectele rutiere finanțate prin PNRR au termen de finalizare la 31 august 2026. După această dată, lucrările nefinalizate nu mai pot fi decontate din PNRR, iar costul rămâne în sarcina statului român sau trebuie mutat pe alte surse de finanțare. Lucrările pe lotul A1 Margina–Holdea și tronsoanele A7 Adjud Nord–Roman Nord, însumând 96,32 km, suferă întârzieri acumulate care pot pune în pericol finanțarea europeană.

Vă rog să precizați:

1. Care este stadiul fizic și financiar actual al lotului A1 Margina–Holdea și al tronsoanelor A7 Adjud Nord–Roman Nord, cu indicarea lucrărilor executate, lucrărilor rămase, termenelor contractuale, graficului actualizat până la 31 august 2026 și măsurilor cerute antreprenorilor pentru recuperarea întârzierilor?
2. Care este suma maximă expusă în cazul nefinalizării lucrărilor până la termenul PNRR, separat pentru A1 Margina–Holdea și pentru fiecare tronson A7 Adjud Nord–Roman Nord, și din ce sursă va fi acoperită diferența: buget de stat, Programul Transport, împrumuturi, realocări sau alte mecanisme financiare?
3. Ce răspundere administrativă, contractuală și managerială va fi stabilită dacă finanțarea PNRR se pierde parțial sau total pentru aceste proiecte, inclusiv față de antreprenori, consultanți, CNAIR, CNIR și structurile din minister care au urmărit contractele, avizele, graficele și cererile de plată?

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea graficelor actualizate de execuție, a situației financiare pe fiecare proiect, a măsurilor dispuse pentru recuperarea întârzierilor și a scenariilor de finanțare în cazul depășirii termenului PNRR.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Riscul pierderii finanțării PNRR pentru A1 Margina–Holdea și tronsoanele A7 Adjud Nord–Roman Nord appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Datele fiscale privind întârzierile la plata facturilor către IMM-uri, practicate de întreprinderi mari, companii de stat și instituții publice

Stimate domnule Ministru,

Legea nr. 72/2013 stabilește cadrul pentru combaterea întârzierii la plata obligațiilor bănești rezultate din contracte încheiate între profesioniști și între profesioniști și autorități contractante. În raporturile dintre profesioniști, termenul de plată este limitat, în principiu, la 60 de zile calendaristice, cu posibilitatea unui termen contractual mai lung dacă nu este abuziv față de creditor.

În fapt, furnizorul mic ajunge să își apere drepturile împotriva unui client de care depinde comercial. Dobânda penalizatoare și acțiunea în instanță există juridic, dar costul pierderii clientului, durata procesului și dezechilibrul economic dintre părți reduc eficiența mecanismului. Întârzierile la plată funcționează ca finanțare fără cost pentru debitorii mari și ca presiune de lichiditate pentru IMM-uri.

Ministerul Finanțelor și ANAF administrează RO e-Factura, Declarația informativă D406/SAF-T, bilanțurile contabile, raportările fiscale și evidența marilor contribuabili, sisteme care pot controla fenomenul.

Spre fundamentarea unei eventuale modificări legislative, trebuie stabilit dacă statul poate măsura durata plăților, facturile restante și comportamentul marilor debitori față de IMM-uri și vă rog să precizați:

1. ANAF poate determina, pe baza sistemelor existente, durata de plată a facturilor emise de IMM-uri către întreprinderi mari, companii de stat și instituții publice? Vă rog să indicați dacă RO e-Factura, D406/SAF-T, bilanțurile și celelalte raportări fiscale permit identificarea datei facturii, datei scadenței, datei plății, valorii facturii, categoriei furnizorului și categoriei debitorului. Dacă aceste informații nu pot fi corelate în prezent, vă rog să precizați ce modificări tehnice și legislative sunt necesare.
2. Ce date deține Ministerul Finanțelor pentru perioada 2023–2025 privind întârzierile la plata facturilor către IMM-uri? Vă rog să transmiteți, în măsura în care informațiile există sau pot fi generate, termenul mediu și median de plată, procentul facturilor achitate în 30 de zile, 31–60 de zile, 61–90 de zile, peste 90 de zile și peste 120 de zile, valoarea facturilor restante, împărțirea pe sectoare CAEN, pe categorii de debitori și separat pentru relațiile dintre IMM-uri și întreprinderi mari.
3. Care este situația plăților efectuate de instituțiile publice, companiile de stat și întreprinderile la care statul este acționar majoritar către furnizorii IMM? Vă rog să comunicați termenul mediu de plată, valoarea facturilor neachitate la scadență, numărul facturilor plătite după 60 și 90 de zile, dobânzile penalizatoare achitate, litigiile generate de întârzieri și instituțiile sau companiile cu cele mai mari întârzieri la plată.
4. Ministerul Finanțelor susține introducerea unei obligații de raportare publică anuală a practicilor de plată pentru întreprinderile mari, companiile de stat și instituțiile publice? Raportarea ar putea cuprinde termenul mediu de plată, procentul facturilor plătite peste termenul contractual, procentul facturilor achitate după 60, 90 și 120 de zile, valoarea facturilor restante, existența unor politici interne de plată către IMM-uri și persoana responsabilă de raportare.
5. Ce formă de raportare consideră Ministerul Finanțelor fezabilă fără expunerea secretelor comerciale și a datelor personale? Vă rog să precizați dacă raportarea ar trebui făcută către ANAF, ONRC sau Ministerul Finanțelor, dacă indicatorii ar trebui publicați într-un registru consultabil, ce sancțiuni ar trebui aplicate pentru neraportare ori raportare falsă și dacă accesul la scheme de ajutor de stat, garanții, granturi sau contracte cu statul poate fi condiționat de un comportament corect de plată față de furnizori.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea analizelor existente, a limitelor tehnice ale sistemelor fiscale, a indicatorilor disponibili și a propunerilor Ministerului Finanțelor pentru creșterea disciplinei la plată în relațiile comerciale cu IMM-urile.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Datele fiscale privind întârzierile la plata facturilor către IMM-uri, practicate de întreprinderi mari, companii de stat și instituții publice appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Efectele OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la carburanți

Stimate domnule Ministru,

Petrom a majorat cu 5 bani/litru prețul benzinei și al motorinei, deși petrolul se ieftinea, iar evoluția cursului leu/dolar nu explica o scumpire la pompă. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat această evoluție prin efectul OUG nr. 19/2026, completată prin OUG nr. 24/2026, acte normative prin care Guvernul a instituit stare de criză pe piața carburanților și a plafonat adaosul comercial la media anului 2025.

Potrivit OUG nr. 19/2026, în perioada 1 aprilie 2026–30 iunie 2026, valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină și motorină, pe segmentele rafinare, vânzare angro și vânzare cu amănuntul, este limitată la cel mult valoarea medie anuală a adaosului comercial practicat în anul 2025 de fiecare operator economic.

În loc să urmărească doar depășirea plafonului, Ministerul Energiei trebuie să verifice dacă scăderea costurilor se vede în prețul final plătit de consumator. Altfel, ordonanța poate limita creșterile în perioade de scumpire, dar poate încetini ieftinirile în perioade de scădere a cotațiilor internaționale.

Ca atare, vă rog să precizați:

1. Ministerul Energiei a analizat efectul OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la pompă, în special riscul ca plafonarea adaosului comercial la media anului 2025 să fi devenit reper de aliniere pentru operatori? Vă rog să transmiteți, pentru perioada 1 aprilie 2026–data răspunsului, evoluția zilnică a prețurilor medii la benzină și motorină, cotația Brent, cursul leu/dolar, ponderea accizelor și TVA în prețul final, costurile de achiziție sau producție, adaosurile comerciale pe segmentele rafinare, angro și amănunt, precum și analiza ministerului privind transferarea scăderilor de cost către consumatori.
2. Ce măsuri va propune Ministerul Energiei dacă analiza arată că plafonarea adaosului comercial a menținut prețurile peste nivelul justificat de costuri? Vă rog să precizați dacă aveți în vedere modificarea OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026, introducerea unei formule care să lege prețul final de evoluția costurilor, raportarea periodică a marjelor de către operatori, controale asupra companiilor cu pondere mare în piață și transmiterea datelor către Consiliul Concurenței în cazul unor evoluții paralele de preț nejustificate prin costuri.

Solicit răspuns scris și detaliat, cu transmiterea analizelor, seriilor de date și documentelor folosite de Ministerul Energiei pentru monitorizarea efectelor OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026.

The post Silegeanu Cătălin – Interpelare – Efectele OUG nr. 19/2026 și OUG nr. 24/2026 asupra prețurilor la carburanți appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Stadiul cloud-ului guvernamental și al migrării sistemelor informatice ale instituțiilor publice

Stimate domnule Ministru,

Cloud-ul guvernamental este unul dintre cele mai mari proiecte de digitalizare finanțate prin PNRR. Valoarea alocată depășește 500 milioane euro, dintre care 374,73 milioane euro pentru infrastructură și 187,05 milioane euro pentru migrarea sistemelor informatice ale instituțiilor publice. Termenul-limită pentru migrarea sistemelor este 30 iunie 2026. În luna martie erau aproximativ 40 de sisteme informatice aflate în lucru, conform ADR.

Câte sisteme informatice ale instituțiilor publice sunt migrate, recepționate și folosite în producție în cloud-ul guvernamental la data răspunsului? Vă rog să transmiteți lista sistemelor, instituția deținătoare, data migrării, stadiul recepției, utilizarea curentă, diferența față de ținta asumată pentru 30 iunie 2026, precum și suma expusă în caz de neîndeplinire.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Stadiul cloud-ului guvernamental și al migrării sistemelor informatice ale instituțiilor publice appeared first on AUR.