De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Continuitatea accesului la medicamente oncologice compensate

Stimate domnule Ministru,

Introducerea unor noi medicamente oncologice pe lista de compensate ar trebui să se reflecte în accesul efectiv și neîntrerupt al pacienților la tratamentele prescrise. Recent, au fost semnalate situații în care pacienții nu își găsesc medicamente compensate introduse pe listă în urmă cu mai bine de patru luni, ceea ce poate conduce, în cazuri extreme, la întreruperea sau modificarea schemelor terapeutice. Pentru un pacient oncologic, o astfel de situație poate avea consecințe asupra evoluției bolii și calității vieții, iar costul ridicat al unor tratamente nu ar trebui să reprezinte o barieră în accesul la acestea. În acest context, sunt necesare clarificări privind finanțarea, aprovizionarea, distribuția și măsurile administrative prin care este asigurată continuitatea tratamentului.

Pornind de la această situație, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este nivelul finanțării și situația aprovizionării pentru medicamentele oncologice introduse sau cu indicații terapeutice extinse pe lista de compensate în 2026 și care sunt cauzele identificate pentru eventualele discontinuități? Vă rog să precizați distinct eventualele blocaje financiare, contractuale, administrative sau de distribuție.
2. Ce măsuri concrete și ce proceduri administrative sunt aplicate pentru prevenirea întreruperii tratamentelor oncologice atunci când medicamentul prescris nu este disponibil și pentru asigurarea unei alternative terapeutice în timp util, exclusiv pe baza deciziei medicale?

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris, în termenul legal, cu date concrete privind situația aprovizionării și măsurile adoptate pentru asigurarea continuității tratamentului oncologic.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Continuitatea accesului la medicamente oncologice compensate appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Sursele de finanțare pentru creșterea anvelopei salariale

Stimate domnule Ministru,

În contextul elaborării noii legi a salarizării, anvelopa bugetară destinată cheltuielilor de personal a fost reevaluată succesiv, iar în spațiul public au apărut poziții ale premierului și ale unor reprezentanți ai Guvernului potrivit cărora majorările salariale solicitate nu pot fi acoperite în forma actuală fără identificarea unor resurse suplimentare. În același timp, Comisia Europeană a ridicat probleme privind impactul bugetar al variantelor analizate și necesitatea încadrării acestora în limitele sustenabilității fiscale. Această poziție generează o stare de incertitudine majoră în rândul a sute de mii de angajați din sistemul public.

 În acest context, vă rog să îmi comunicați:

1. Care sunt sursele concrete de finanțare identificate de Ministerul Finanțelor pentru creșterea anvelopei bugetare aferente cheltuielilor salariale și care este suma suplimentară pe care bugetul de stat o poate susține începând cu anul 2027?
2. Ce capitole de cheltuieli bugetare urmează să fie reduse, reprioritizate sau compensate pentru a asigura resursele necesare eliminării inechităților salariale, fără depășirea țintelor de consolidare fiscală?
3. Care este calendarul financiar realist pentru aplicarea integrală a noii legi a salarizării și dacă Ministerul Finanțelor poate garanta că nivelurile salariale prevăzute de aceasta vor putea fi susținute din venituri bugetare pe termen mediu?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Sursele de finanțare pentru creșterea anvelopei salariale appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Actualizarea țintelor naționale de stocare și utilizarea celor 150 milioane de euro din Fondul pentru modernizare

Domnule ministru,

GEN-I Sonce dezvoltă la Gheorgheni un sistem de stocare cu baterii de 55 MW și 225 MWh, racordat printr-o stație de 110 kV, proiectul urmând să intre în operare după finalizarea lucrărilor aflate în pregătire. Compania a preluat integral societatea românească ce deține proiectul în februarie 2026, iar investiția se înscrie într-un portofoliu regional mai larg de capacități de stocare dezvoltat de grup.

Pe 1 august 2026, România avea deja 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate de stocare, după o creștere de aproape 900 MWh în numai câteva luni. În PNIESC, ținta pentru anul 2030 este însă de numai 1.200 MW și 2.400 MWh. În paralel, Ministerul Energiei a aprobat în iulie 2026 o nouă schemă de ajutor de stat de 150 milioane de euro, prin care urmărește finanțarea unor instalații noi de minimum 2.174 MWh, cu un ajutor de până la 69.000 euro/MWh și maximum 15 milioane de euro pentru fiecare întreprindere.

1. Care este necesarul real de stocare estimat de Ministerul Energiei pentru anii 2027 și 2030, în condițiile în care capacitatea deja instalată se apropie de ținta oficială pentru 2030, iar proiectele aflate în dezvoltare o pot depăși cu mult înainte de termen? Vă rog să comunicați separat capacitățile operaționale, aflate în construcție, autorizate și cu avize tehnice de racordare, precum și calendarul în care Ministerul va actualiza țintele naționale de stocare în funcție de necesarul Sistemului Electroenergetic Național.
2. Pe ce analiză actualizată a pieței a fost fundamentată alocarea celor 150 milioane de euro din Fondul pentru modernizare, în condițiile accelerării investițiilor private în sisteme de stocare? Vă rog să precizați ce deficit de finanțare urmărește schema să acopere, cum va fi verificat faptul că fondurile publice finanțează capacități suplimentare care nu s-ar realiza în condiții comerciale și dacă bugetul sau condițiile schemei vor fi recalibrate în cazul în care ofertele private și proiectele deja contractate depășesc necesarul stabilit pentru SEN.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Actualizarea țintelor naționale de stocare și utilizarea celor 150 milioane de euro din Fondul pentru modernizare appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Timpul de reacție și măsurile de siguranță în cazul amenințărilor aeriene

Stimate domnule Ministru,

În situațiile recente din zona Galați–Tulcea, în care o posibilă amenințare aeriană ar fi fost detectată cu aproape o oră înainte de transmiterea mesajului RO-Alert către populație, diferența dintre momentul detectării și cel al informării cetățenilor ridică întrebări cu privire la timpul efectiv de reacție și la măsurile de siguranță aplicate.

În același timp, trecerea unei astfel de ținte printr-o zonă urbană impune clarificarea procedurilor operative aplicabile, a condițiilor în care se poate trece de la monitorizare la interceptare sau, după caz, la neutralizarea unei amenințări și a eventualelor limite legislative care influențează decizia militară.

Având în vedere mandatul meu de senator și datoria de a veghea la siguranța cetățenilor, vă solicit răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1. Care a fost intervalul exact dintre momentul detectării țintei și momentul alertării populației în situațiile recente din zona Galați–Tulcea din data de 20 august 2026, care au fost cauzele decalajului de aproape o oră și ce măsuri sunt prevăzute pentru reducerea unui astfel de interval în cazul unor amenințări aeriene reale?
2. Care este protocolul aplicabil în cazul unei ținte aeriene considerate potențial periculoase, de la detectare și monitorizare până la interceptare și, dacă situația o impune, neutralizare? În cazul recent, de ce s-a menținut măsura de monitorizare și nu s-a trecut la o formă de intervenție directă, există limitări legislative sau operaționale care condiționează această decizie?
3. Ce măsuri suplimentare de siguranță și protejare a populației au fost dispuse în momentul în care ținta a intrat sau a evoluat în proximitatea unei zone urbane, având în vedere riscul potențial pentru cetățeni, și ce proceduri suplimentare sunt prevăzute pentru astfel de situații?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Timpul de reacție și măsurile de siguranță în cazul amenințărilor aeriene appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Aplicarea neunitară a OUG nr. 32/2026 la recrutarea lucrătorilor extracomunitari și recunoașterea documentelor emise de IGI

Domnule ministru,

OUG nr. 32/2026 a schimbat substanțial procedurile pentru accesul lucrătorilor extracomunitari pe piața muncii, iar de la 8 august sunt aplicabile noile reguli privind recrutarea, inclusiv Lista ocupațiilor deficitare, aprobată prin Ordinul nr. 1.073/2026. În primele zile de aplicare, operatori din domeniul recrutării au semnalat însă interpretări diferite ale prevederilor între structurile teritoriale și situații în care documente emise de Inspectoratul General pentru Imigrări nu sunt recunoscute în etapele gestionate de instituțiile din sistemul ocupării forței de muncă. Chiar AJOFM Bistrița-Năsăud a precizat că dosarele aflate sub regimul tranzitoriu continuă să fie soluționate după vechile reguli.

Cum va asigura Ministerul aplicarea unitară a OUG nr. 32/2026 de către ANOFM și toate agențiile județene și recunoașterea documentelor valabil emise de IGI, astfel încât un angajator să nu primească soluții diferite în funcție de județul în care depune dosarul? Vă rog să comunicați ce instrucțiuni au fost transmise până în prezent structurilor teritoriale, câte sesizări privind interpretarea diferită a noilor norme au fost înregistrate după 8 august, ce tipuri de documente emise de IGI au fost refuzate și în ce termen veți conveni cu Ministerul Afacerilor Interne o procedură comună pentru cazurile care implică ambele instituții.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Aplicarea neunitară a OUG nr. 32/2026 la recrutarea lucrătorilor extracomunitari și recunoașterea documentelor emise de IGI appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Indicatorii de performanță și costul recompenselor pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale din 2027

Domnule ministru,

Legea nr. 164/2026 introduce, de la 1 ianuarie 2027, recompense financiare pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de îndeplinirea unor indicatori-cheie de performanță care urmează să fie aprobați prin ordin al ministrului Finanțelor. Sumele acordate anual pot ajunge, la nivelul fiecărei instituții, până la 12% din cheltuielile cu salariile de bază, iar personalului care nu îndeplinește indicatorii și obține calificativul „satisfăcător” i se pot diminua drepturile salariale. Legea permite separat stimulente pentru controalele din care rezultă sume de peste un milion de euro, calculate în limita a 3% din încasările care depășesc pragul respectiv. Jalonul 197 din PNRR cere ca sistemul de bonusuri și sancțiuni să fie legat de performanța funcțiilor principale ale ANAF, între care gestionarea riscurilor, inspecția fiscală, combaterea fraudei și activitatea juridică.

Ce indicatori de performanță intenționați să aprobați pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale, ce pondere vor avea în evaluare sumele efectiv colectate, gradul de conformare voluntară, creanțele menținute după contestații și hotărâri judecătorești, durata controalelor și respectarea drepturilor contribuabililor, ce cost bugetar anual estimați pentru recompensele care pot ajunge la 12% din cheltuielile cu salariile de bază și ce garanții veți introduce pentru ca stimulentele financiare să nu favorizeze stabilirea unor obligații fiscale sau sancțiuni doar pentru atingerea țintelor individuale?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Indicatorii de performanță și costul recompenselor pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale din 2027 appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Pregătirea României pentru iarna 2026–2027 în scenariul gazelor de peste 100 euro/MWh

Domnule ministru,

Analiștii Goldman Sachs estimează că prețul gazelor pe piața europeană TTF ar putea depăși 100 euro/MWh în decembrie 2026 dacă exporturile energetice din Orientul Mijlociu își revin lent, mai mult decât dublul scenariului de bază de 50 euro/MWh. Reumplerea depozitelor europene a rămas în urmă, iar cotațiile au trecut deja de 65 euro/MWh pe fondul concurenței cu Asia pentru livrările de GNL și al reducerii transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. România avea pe 10 august depozitele umplute în proporție de 62,77%, aproximativ 2 miliarde de metri cubi, față de circa 74% în perioada comparabilă din 2025, iar pe 20 august nivelul ajunsese la aproximativ 66,6%.

Ce cantitate de gaze este deja asigurată pentru sezonul rece 2026–2027, ce nivel de umplere a depozitelor estimează Ministerul pe 31 octombrie, la ce preț mediu au fost achiziționate până acum gazele înmagazinate și ce cost suplimentar ar suporta România dacă necesarul rămas ar fi cumpărat într-un scenariu în care cotația TTF ajunge la 100 euro/MWh? Vă rog să precizați necesarul estimat pentru consumul intern în lunile noiembrie 2026–martie 2027, cantitățile care vor proveni din producția internă, depozite și importuri.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Pregătirea României pentru iarna 2026–2027 în scenariul gazelor de peste 100 euro/MWh appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Integrarea sistemelor antidronă de la aeroporturile Otopeni și Băneasa în controlul spațiului aerian național

Domnule ministru,

Compania Națională Aeroporturi București a lansat consultarea pieței pentru achiziția unor sisteme integrate de detectare, identificare, urmărire și neutralizare a dronelor pentru aeroporturile Henri Coandă și Aurel Vlaicu. Echipamentele trebuie să funcționeze permanent, să asigure acoperire la 360 de grade, să detecteze drone de la minimum cinci kilometri și să permită utilizarea unor mijloace de neutralizare non-cinetică și cinetică de către personalul sau autoritățile abilitate.

Cum va fi integrată achiziția pregătită de CNAB în sistemul național de detectare și contracarare a dronelor și ce atribuții concrete va avea MApN în operarea echipamentelor de la Otopeni și Băneasa?

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Integrarea sistemelor antidronă de la aeroporturile Otopeni și Băneasa în controlul spațiului aerian național appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Circumscripția electorală: nr. 07 Botoşani

Obiectul întrebării: Retragerea celor 710 MW pe cărbune înainte de punerea în funcțiune a capacităților de înlocuire

Domnule ministru,

Legislația privind decarbonizarea prevede retragerea a încă 710 MW de capacități pe lignit și huilă până la 31 august 2026 și stabilește că energia scoasă din sistem trebuie înlocuită prin noi capacități, printre care centralele pe gaze de la Ișalnița și Turceni. Ișalnița, de 850 MW, nu are însă constructor după două proceduri anulate, iar contractul pentru centrala de 475 MW de la Turceni nu era încă atribuit în vara acestui an. În același timp, România a ajuns în august la stare de alertă energetică, importuri în orele de vârf și solicitări pentru reducerea consumului.

Ce capacitate de producție dispecerizabilă a fost retrasă din Sistemul Electroenergetic Național în perioada 2021–2026 și ce capacitate nouă, cu producție controlabilă, a fost pusă efectiv în funcțiune în același interval? Vă rog să precizați deficitul de putere rezultat, în MW, contribuția acestuia la necesarul de import și la prețul energiei în orele de vârf, precum și capacitățile care vor înlocui concret cei 710 MW prevăzuți pentru retragere până la 31 august, cu data estimată a intrării în exploatare pentru fiecare dintre ele.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Retragerea celor 710 MW pe cărbune înainte de punerea în funcțiune a capacităților de înlocuire appeared first on AUR.

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Pensia medie de 2.229 de lei din Botoșani, cea mai mică din țară

Domnule ministru,

Datele Casei Naționale de Pensii Publice pentru iulie 2026 plasează județul Botoșani pe ultima poziție în clasamentul pensiilor medii, cu 2.229 de lei, față de media națională de 2.821 de lei. Diferența față de Sectorul 1 al Capitalei, unde pensia medie ajunge la 4.132 de lei, este de 1.903 de lei lunar. Următoarele valori cele mai mici sunt în Vrancea, 2.275 de lei, Vaslui, 2.283 de lei, și Giurgiu, 2.291 de lei, ceea ce arată o concentrare a pensiilor reduse în județe cu venituri istorice mai mici și o bază economică mai slabă.

Câți pensionari din județul Botoșani au în prezent venituri din pensii sub 1.500, 2.000, 2.500 și 3.000 de lei, câți beneficiază de indemnizația socială pentru pensionari și cum au evoluat aceste valori după recalcularea pensiilor, comparativ cu media națională? Vă rog să precizați ce măsuri analizează Ministerul pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor din județele cu cele mai mici pensii medii, cu păstrarea principiului contributivității, precum și ce efect financiar ar avea măsurile evaluate pentru pensionarii din Botoșani.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Pensia medie de 2.229 de lei din Botoșani, cea mai mică din țară appeared first on AUR.