Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscriptia electorala nr.42 București

Subiectul întrebării: Medicii la stat care figurează cu program la privat – risc pentru pacienți și fraude masive la bugetul public

  Stimate domnule ministru,

  Domnule președinte,

După cum v-am atras atenția prin intermediul unor întrebări și interpelări parlamentare anterioare, atât dumneavoastră, cât și predecesorilor miniștri ai sănătății, trag, și acum, un nou semnal de alarmă asupra faptului că, în spitalele publice, actul medical este, în continuare, compromis de practici scandaloase și inacceptabile – conform investigațiilor recente, există medici angajați în unitățile sanitare publice care figurează cu program la clinici private situate la zeci sau chiar sute de kilometri distanță. În realitate, acești medici nu sunt prezenți fizic, iar serviciile medicale de radiologie sau alte specialități sunt realizate de persoane necalificate sau de medici cu pregătire inferioară, iar consecințele acestei practici generalizate sunt extrem de periculoase – pe de o parte, pacienții primesc diagnostice care pot fi interpretate greșit, întârziate sau chiar inexistente, iar pe de altă parte, statul român suportă costuri uriașe, decontate pentru servicii care nu au fost, efectiv, prestate.

Acest fenomen, domnule ministru, domnule președinte, nu reprezintă doar abateri izolate, ci scoate în evidență o problemă structurală gravă a sistemului de sănătate, anume lipsa controlului, tolerarea corupției, vulnerabilitatea instituțiilor și incapacitatea autorităților de a proteja atât sănătatea populației, cât și fondurile publice. Consider că este revoltător că, în România anului 2026, cetățenii plătesc din taxe și contribuții pentru servicii medicale fictive, în timp ce cadrele medicale, care ar trebui să fie garantele siguranței lor, profită de lacunele sistemului! 

De asemenea, impactul acestor practici asupra sănătății publice este direct și imediat: un diagnostic greșit sau întârziat poate transforma boli tratabile în cazuri grave sau fatale, iar lipsa responsabilității instituționale pentru activitatea medicilor compromite, în mod ireparabil, încrederea pacienților în spitalele publice. În același timp, fondurile publice fraudate reprezintă un prejudiciu enorm pentru bugetul sănătății, bani care ar fi putut fi folosiți pentru dotarea spitalelor sau programe de prevenție și tratament.

Având în vedere gravitatea situației pe care v-am expus-o, domnule ministru, domnule președinte, vă solicit răspunsuri pentru următoarele întrebări:

1. Câte cazuri confirmate există, în prezent, la nivel național în care medici angajați în spitalele publice figurează cu program la clinici private situate la distanțe considerabile, fără a presta efectiv actul medical?
2. În ce măsură aceste practici au generat fraudarea fondurilor publice, exprimată în sume estimate la nivel național?
3. Care sunt mecanismele de control și verificare implementate de Ministerul Sănătății și CNAS pentru a detecta și sancționa astfel de fraude? Ce rezultate s-au înregistrat până acum?
4. Cum intenționează autoritățile să protejeze siguranța pacienților, având în vedere că diagnosticele și tratamentele pot fi semnate de persoane necalificate sau fără prezență fizică? Care sunt măsurile administrative adoptate în astfel de cazuri și rezultatele acestora?
5. Există planuri pentru digitalizarea și monitorizarea activității medicilor, astfel încât prezența efectivă și actul medical să fie corect raportate și decontate? În cazul unui răspuns afirmativ, precizați calendarul de implementare
6. Care este evaluarea exactă a pierderilor financiare și a sumelor fraudate de la statul român prin practica medicilor angajați la stat care figurează cu program la clinici private, inclusiv estimarea pe ani și pe tipuri de servicii medicale, și ce mecanisme ați implementat sau intenționați să implementați pentru recuperarea acestor sume și prevenirea unor situații similare în viitor?
7. Care este situația specifică pentru Municipiul București, în ceea ce privește medicii care figurează cu program la privat în timp ce sunt angajați în spitale publice, și ce măsuri au fost luate pentru remedierea acestor cazuri, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor?

The post George-Nicolae Simion – Întrebare – Medicii la stat care figurează cu program la privat – risc pentru pacienți și fraude masive la bugetul public appeared first on AUR.

DE LA: Ștefan GEAMĂNU, Senator, grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția electorală nr. 43 – Circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României

Membru, Comisia pentru sănătate a Senatului României

OBIECTUL ÎNTREBĂRII: Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile

Stimată doamnă Președinte,

Vă adresez aceste întrebări în legătură cu Ziua Mondială a Auzului, celebrată anual de Organizația Mondială a Sănătății pe 3 martie, precum și la împlinirea a 25 de ani de la prima intervenție chirurgicală de implant cohlear în România, realizată în martie 2000.

Apreciez că Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile, derulat de CNAS, a avut un impact semnificativ asupra tratamentului pierderilor de auz, dar este nevoie în continuare de o evaluare a rezultatelor și de identificarea unor soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor încă existente.

De aceea, vă rog să îmi oferiți următoarele informații:

1.Câte implanturi cohleare au fost realizate până în acest moment în spitalele publice din România? Solicit ca răspunsul să fie defalcat pe: a) tipurile de implant (implant cohlear, respectiv implant de ureche medie), b) categoria de pacienți (copii, respectiv adulți) și c) implantare unilaterală, respectiv implantare bilaterală simultană.

2. Prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 300/2017 a fost înființat Registrul electronic național pentru screening auditiv, administrat de Institutul Național de Sănătate Publică.

Care este, astăzi, situația realizării screening-ului auditiv în maternități, program care a debutat în anul 2018 în temeiul Ordinului precizat? În câte dintre maternitățile de stat din România copiii nou-născuți beneficiază de acest control gratuit? Câți dintre copiii născuți vii începând cu 1 ianuarie 2019 au beneficiat de screening auditiv? Care apreciați că sunt principalele deficiențe ale programului?

3. Asociațiile de pacienți au subliniat în repetate rânduri necesitatea realizării unui Registru național de pacienți cu hipoacuzie severă și profundă, pentru a transparentiza listele de așteptare pe care sunt înscriși pacienții, în special copiii născuți cu hipoacuzie severă sau profundă. În luna februarie 2024, ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rafila, a apreciat ca „foarte importantă” existența unor registre naționale de pacienți, care sunt „și un deziderat al Caselor de asigurări de sănătate, întrucât bugetarea corespunzătoare a programelor de sănătate nu se poate face în lipsa estimării corecte a numărului de pacienți.”

Care este situația realizării Registrului național de pacienți cu hipoacuzie severă și profundă?

The post Geamănu Ștefan – Întrebare – Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile appeared first on AUR.

Stimată doamnă Președinte,

În luna decembrie a anului trecut aflam din presă faptul că medicii de familie din mai multe judeţe şi-au închis cabinetele pentru că CNAS nu le mai plăteşte serviciile. La începutul acestui an presa relata faptul că centrele de permanenţă din Vâlcea sunt pe punctul de a se închide. Medicii de familie atrag atenţia că de patru luni nu s-a mai virat niciun leu nici pentru plata gărzilor şi nici pentru materialele sanitare necesare, personalul medical fiind nevoit să vină cu bani de acasă.
La nivel naţional sunt puţin peste 12.400 de medici de familie, din datele Statisticii pentru anul 2022. Comparativ cu acum zece ani, acest domeniu a pierdut peste 1.300 de medici, în contextul în care o parte fie a ieşit natural din sistem, ajungând la vârsta pensionării, fie a plecat din ţară. Iar lipsa de medici continuă să fie una acută, în contextul în care specializarea nu este una căutată în rândul tinerilor. În acest context, mulţi medici ajung la vârsta pensionării şi fie continuă să lucreze, fie ies din sistemul medical, potrivit datelor colectate de Ziarul Financiar.
Avem așadar o evidentă criză de medici de familie, situație care în mod flagrant are implicații majore pentru sănătatea românilor.
Cu toate acestea, medicii de familie sunt în continuare victime ale lipsei de interes sau ticăloșiei celor care ar trebui să asigure nu doar respectul meritat medicilor de familie ci și o finanțare adecvată.
Chiar și astăzi plățile către medicii de familie pe luna februarie sunt făcute doar parțial, în proporție de 50-60%. Această situație este nu doar revoltătoare ci complet inacceptabilă. Practic, medicii de familie vin cu bani de acasă ca să susțină cabinetele medicale!

În acest context, doamnă Președinte, vă rog să aveți amabilitatea să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1.Care sunt motivele pentru care nu plătiți la timp medicii de familie? Cât va mai dura această întârziere constantă la plată a facturilor către medicii de familie?

2.Dumneavoastră ați încasat doar 50% din salariul pe luna februarie? Sunteți conștientă că în timp ce dumneavoastră încasați salariul la timp mii de medici de familie au rate la banci pe care trebuie să le achite la timp?

3.De ce tolerați această bătaie de joc la adresa medicilor de familie? Doar pentru salariul de președinte al CNAS?

The post Dan Tanasă – întrebare către Casa Națională de Asigurări de Sănătate – Situația plăților către medicii de familie appeared first on AUR.

De la: Deputat Lilian Scripnic,
Deputat AUR, Circumscripția electorală nr. 18 – Galați

Subiectul întrebării: Defecțiuni majore în folosirea Sistemului Informativ Unic Integrat

Stimată doamnă Președinte,

Medicina de familie a devenit în România ultimilor ani un domeniu tratat cu neseriozitate de către guvernanți. În ultima perioadă medicii de familie sunt nevoiți să își desfășoare activitatea în condiții de neconceput pentru anul 2024, în perioada în care se vorbește tot mai mult despre digitalizare. Ne este greu să ne imaginăm cum ar putea fi digitalizarea în România, în condițiile în care sistemul de sănătate actual funcționează cu o platformă digitală care la momentul lansării ei promitea tocmai acest lucru: ușurarea muncii doctorilor din România și facilitarea comunicării informațiilor între medici și casele de asigurări de sănătate și, în final, servicii mai bune pentru pacienți.

Însă, Sistemul Informativ Unic Integrat funcționează extrem de defectuos începând cu luna noiembrie 2023. Accesul la informațiile asiguraților, elibererea de retețe sau trimiterea rapoartelor lunare ale medicilor de familie pentru decontarea de către CNAS a serviciilor prestate s-au realizat cu dificultate în ultimele luni din cauza funcționării cu intermitențe. Practic accesul în platformă se putea face cu dificultate după anumite ore din a doua parte a zilei și după foarte multe încercări. Însă, de la începutul lunii februarie 2024 activitatea de la cabinetele medicilor de familie este pur și simplu un calvar.

În ultima perioadă am primit la cabinetul parlamentar nenumărate sesizări din partea acestora referitor la faptul că SIUI nu mai funcționează deloc. În aceste condiții exercitarea profesiei în condiții normale nu mai este posibilă. Nu se poate verifica calitatea de asigurat, nu se pot emite rețete, nu se pot valida serviciile medicale acordate, nu se pot folosi cardurile de sănătate, nu se poate transmite raportarea activității pe luna ianuarie și nu se pot actualiza informațiile din lista de pacienți. Personalul medical din cabinete lucrează în stres, iar pacienții sunt și ei nervoși din cauza imposibilității de a obține rețetekle de care au nevoie.

În acest sens, vă rugăm, doamnă Președinte, să ne comunicați următoarele:

1.Care este cauza defecțiunii majore a Sistemului Informativ Unic Integrat înregistrată începând cu luna februarie 2024 și ce soluții de urgență ați identificat pentru ca totuși medicii de familie să poată depune rapoartele lunare pentru serviciile și consultațiile prestate și să își primească banii cuveniți și, de asemeni, să poată emite rețetele pentru pacienți?
2.Care este firma care se ocupă de mentenanța acestui sistem și dacă există soluții ca pe viitor aceste defecțiuni să nu mai apară?
3.De ce nu s-au luat măsuri de remediere, încă din luna noiembrie 2023, atunci când SIUI a început să funcționeze defectuos?

The post Lilian Scripnic – întrebare către Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate – Defecțiuni majore în folosirea Sistemului Informativ Unic Integrat appeared first on AUR.

De la: Deputat Lilian Scripnic
Deputat AUR, Circumscripția electorală nr. 18 – Galați

Subiectul întrebării: reducerea tarifelor pentru decontarea serviciilor prestate de către medicii de familie și medicii din ambulatoriu în anul 2024

Stimate domnule Președinte,

Publicarea pe site-ul CNAS, în transparență decizională, a proiectului de Ordin prin care se reglementează pachetelul de servicii şi Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1857/441/2023 a generat, pe bună dreptate, revolta medicilor de familie și a medicilor din ambulatoriu.
În proiectul de act normativ CNAS reduce drastic valoarea prestațiilor medicilor, noile valori propuse de CNAS fiind: 7,7 lei – valoarea punctului per capita, 6,2 lei – valoarea punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală primară (medici de familie), 3,3 lei – valoarea punctului pe serviciu medical în asistenţa medicală ambulatorie. Medicii susțin că noile tarife practic le diminuează veniturile cu 30% și dacă se ține cont și de ceilalți factori economici care afectează activitatea cabinetelor (inflația, creșterea costurilor cu utilitățile și costul chiriei etc) reducerea reală a veniturilor este de 50% față de anul 2023.

Decizia actualului Guvern de a lovi în segmentul de medicină cel mai important, adică cel care ar trebui încurajat și dezvoltat tocmai pentru faptul că are grijă de pacienți în faza de pre-spital, este de neînțeles cu atât mai mult cu cât este binecunoscută criza de personal din sistemul de sănătate din România. Or, asemenea măsuri nu fac decât să descurajeze doctorii de familie și pe cei din ambulatoriu și să își pună problema foarte serios de a migra către clinicile private sau de a se pensiona.

În acest context, vă rog, domnule Președinte, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1.Care au fost motivele care au stat la baza deciziei de a reduce tarifele pentru prestațiile medicilor de familie și medicilor din ambulatoriu pentru anul 2024?
2.Care este economia la buget rezultată ca urmare a reducerii tarifelor tarifelor pentru decontarea serviciilor prestate de către medicii de familie și medicii din ambulatoriu în anul 2024?
3.Ați avut consultări cu reprezentanții medicilor de familie și a celor din ambulatoriu anterior lansării proiectului în dezbatere publică?
4.În contextul protestelor și nenumăratelor mesaje de nemulțumire venite din partea medicilor și mediatizate intens în ultima perioadă ați inițiat consultări cu aceștia?

The post Lilian Scripnic – întrebare către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – Reducerea tarifelor pentru decontarea serviciilor prestate de către medicii de familie și medicii din ambulatoriu în anul 2024 appeared first on AUR.

Către: Domnul Alexandru RAFILA, Ministerul Sănătății
Doamna Corina Cătălina LIȚU, Director General CNAS
De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, deputat în circumscripția electorală nr.23 IALOMIŢA
Subiectul întrebării: Nefuncţionarea sistemului informatic pus la dispoziţia furnizorilor de servicii medicale de către CNAS

Domnule Ministru,
Doamnă Director General,

Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) reclamă că de o lungă perioadă de timp sistemul informatic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este nefuncțional, ceea ce afectează în mod direct accesul pacienților la servicii medicale și blochează activitatea cabinetelor medicale. blochactivitatea medicală din medicina primară şi nu numai.

Practic, serviciul informatic pare a fi depăşit din punct de vedere al scopului pentru care a fost creat, caracteristicile lui perimate punând într-un real periocol activitatea medicală la nivel național!

Paradoxal, disfuncţiile majore în procesul de verificarea a categoriei de asigurat şi de eliberare a tuturor documentelor medicale din cadrul consultaţiilor predispun medicii la erori ce le vor fi imputate, ulterior, chiar de către CNAS, deşi responsabilitatea nefuncţionării SIUI nu le aparţine!

Prin urmare, domnule ministru, doamnă vicepreședinte, vă rog să îmi transmiteți următoarele informații:

1. Care este durata totală de nefuncționare anuală înregistrată de SIUI, defalcat, pe județe
2. Câte cabinete de medicină de familie au fost afectate de nefucționarea SIUI, defalcat, pe județe
3. Cine este direct răspunzător pentru faptul că, în cazul nefuncționării SIUI, asiguraţii nu îşi pot dovedi calitatea de asigurat şi nu pot beneficia de drepturile lor garantate prin lege?
4. Când se va introduce un nou sistem informatic funcţional, fără sincope și blocaje zilnice, care să nu pericliteze munca profesioniştilor din sistem şi să nu îngrădească accesul asiguraţilor la servicii medicale.
5. Cine este dezvoltatorul de soft al SIUI și care este suma totală a contractelor de mentenanță pentru ultimii trei ani încheiate cu acesta

The post Titus Păunescu – întrebare către Ministerul Sănătății/Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – Nefuncţionarea sistemului informatic pus la dispoziţia furnizorilor de servicii medicale de către CNAS appeared first on AUR.

Stimați domni miniștri,

Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023-2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național. 

Potrivit legii, Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătății publice, este responsabil de planificarea, inițierea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Finanțelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România.

Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se finanțează în principal de către Ministerul Sănătății de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanțarea planului național reprezintă cel puțin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de sănătate la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Fondurile pentru decontarea serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România se stabilesc și se alocă de la bugetul de stat distinct de cele pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate ori pentru alte programe naționale curative sau de prevenție. Ministerul Finanțelor creează și finanțează un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.Sumele de la bugetul de stat, defalcate pe fiecare lună a anului 2023, utilizate pentru decontarea serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului. Vă rugăm să precizați cât reprezintă procentual aceste sume raportat la totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de sănătate la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate în anul curent 2023.

2.Dacă Ministerul Finanțelor a creat și finanțează un fond de inovație în sănătate, finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății pentru asigurarea finanțării acțiunilor prevăzute de Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România. Vă rugăm să precizați mărimea financiară a acestui fond de inovație în sănătate.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Ministerul Sănătății/Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate/Ministerul Finanțelor – Sumele de la bugetul de stat utilizate pentru decontarea serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului. appeared first on AUR.

             Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării: Procedura de decontare a unei facturi aferente serviciilor medicale în urma unei internări a unui pacient român cu Covid, la un spital din Germania

Doamnă Președinte,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În procedura audienței parlamentare, un cetățean român ne-a adus la cunoștință că a fost vaccinat anti-Covid, cu doza inițială, la data de 10.03.2021, având Adeverință de vaccinare emisă de Ministerul Sănătății și un Certificat provizoriu de înlocuire pentru Cardul european de asigurări de sănătate valabil în perioada 01/03/2021 la 11/05/2021, emisă de o Casă județeană de asigurări de sănătate din România.

          Totodată, pentru perioada 09/09/2020 – 08/09/2021, petentul a avut valabilă o Poliță de asigurare pentru călătorii în străinătate, emisă de o societate de asigurări românească, condusă printr-un sistem dualist, având felul asigurării: individuală, valabilă pentru zona Europa, scopul călătoriei: șofer profesionist, printre riscurile acoperite numărându-se medicamente și spitalizare, suma asigurată fiind 30.000 Euro.

          În perioada de valabilitate, la data de 22.03.2021, petentul a susținut că s-a aflat în cursă ca șofer profesionist de camion (TIR) în Germania, ca angajat al unei societăți românești de transport când, aflându-se într-o parcare pe autostradă, i s-a făcut rău, în stare foarte gravă, fiind testat POZITIV Covid și preluat prin Serviciul de urgență ”112”.

          A fost transferat și apoi internat în perioada 22/03/2021 – 06/04/2021 la o clinică din Germania și externat în urma unei testări negative. După externare, clinica germană a emis pe numele petentului român o factură de servicii în valoare totală de aproximativ 7.800 Euro, ulterior, această sumă a fost ușor majorată cu penalități de întârziere.

          Petentul și-a dovedit afirmațiile prin: Cartea de identitate, Certificatul provizoriu de înlocuire pentru Cardul european de asigurări de sănătate, Factura de spitalizare, Factura actualizată, copia Cardului european de asigurări de sănătate, desfășurătorul după Fișa de spitalizare – scrisoarea spitalizării perioadei în care a fost internat.

          Petentul a susținut că dorește ca factura emisă de clinica din Germania să fie plătită în baza asigurării, de asemenea, este interesat de eventuale despăgubiri individuale, în baza calității de asigurat, conform asigurării.

          Față de aceste aspecte mai sus arătate, vă adresăm următoarele întrebări:

1. Care este procedura de decontare a unei facturi aferente serviciilor medicale în urma unei internări a unui pacient român testat pozitiv cu Covid, la un spital din Germania?

2. Cui se poate adresa petentul pentru a iniția procedura plății efective?

3. Care sunt drepturile sale efective în urma situației mai sus descrise?

4. Poate beneficia și de o despăgubire individuală din partea sistemului de asigurare public sau a celui privat în afara decontării cheltuielilor propriu-zise de spitalizare ?

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate – Procedura de decontare a unei facturi aferente serviciilor medicale în urma unei internări a unui pacient român cu Covid, la un spital din Germania. appeared first on AUR.