De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Înregistrarea ca fonduri europene de primit a sumelor plătite din bugetul național pentru prima de carieră didactică și consecințele constatărilor Curții de Conturi

                                Stimate domnule prim-ministru,

În Raportul de audit financiar emis la 27 august 2026 și aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 760/11.08.2026, Curtea de Conturi a României a constatat că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a majorat artificial, în situațiile financiare ale anului 2024, creanțele din fonduri externe nerambursabile cu suma de 675.585.739 de lei, reprezentând 80% din plățile efectuate pentru primele de carieră didactică și profesională în cadrul Programului Educație și Ocupare. Banii au fost trecuți la capitolul „sume de primit de la Comisia Europeană”, deși, potrivit auditorilor, pentru aceste plăți nu exista nicio decizie de finanțare din fonduri externe nerambursabile și niciun angajament legal din partea Comisiei Europene. Constatarea a contribuit direct la exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situațiilor financiare consolidate ale ministerului la 31 decembrie 2024.

Situația nu este una izolată, domnule prim-ministru, ci repetă, aproape identic, ceea ce s-a întâmplat cu un an înainte, în sensul că, pentru primele acordate în toamna anului 2023, promise cadrelor didactice în contextul încheierii grevei generale din educație, același minister plătise peste 468 de milioane de lei din bugetul de stat, cu promisiunea rambursării din Programul Educație și Ocupare, fără să existe aprobarea Comisiei Europene pentru modificarea programului și fără ca profesorii să fie incluși, la momentul plăților, printre beneficiarii eligibili, iar în acel caz Curtea de Conturi a recomandat recuperarea integrală a sumelor de la beneficiari ori identificarea altor soluții legale.

Așadar, în doi ani consecutivi, sub două conduceri diferite ale aceluiași minister, peste 1,1 miliarde de lei au fost plătite din bugetul național, iar în evidențele contabile au fost prezentate ca bani pe care urma să îi trimită Bruxelles-ul. Curtea de Conturi arată, printre cauze, nefundamentarea adecvată a nevoilor reale, ineficiența controalelor interne și neimplementarea recomandărilor formulate anterior, ceea ce a dus la propagarea erorilor de la un exercițiu financiar la altul. Iar toate acestea s-au petrecut în anii în care România a înregistrat deficite bugetare de 6,6% din produsul intern brut, în 2023, și de 9,3%, în 2024, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.

Problema pe care o semnalez, stimate domnule prim-ministru, nu este doar o chestiune de contabilitate publică, fiindcă ea privește direct aproximativ 300.000 de oameni – prima de carieră didactică a fost obținută de profesori prin greva din 2023, în care fiecare dintre ei a pierdut aproape un salariu, iar pentru o parte dintre participanți perioada grevei nu a fost recunoscută nici ca vechime în muncă, nici ca stagiu de cotizare. Or, dacă recomandarea Curții de Conturi privind recuperarea sumelor de la beneficiari ar fi aplicată, cei care ar plăti pentru o eroare a administrației ar fi, din nou, cadrele didactice. Și, în acest caz, nu pot accepta ca un profesor care a primit o sumă cu bună-credință, în temeiul unei decizii a Guvernului, să fie pus astăzi în situația de a o restitui pentru că ministerul a raportat greșit sursa banilor!

În plus, procedurile prin care prima a fost acordată în anii următori au impus cadrelor didactice obligația de a folosi o parte însemnată a sumei, minimum 975 de lei din 1.500, pentru cursuri de formare dintr-o listă de furnizori acreditați, restricție prezentată public ca decurgând din regulile de eligibilitate ale finanțării europene. Dacă însă banii provin, în realitate, din bugetul național, atunci temeiul acestei restricții trebuie explicat, domnule prim-ministru, iar profesorii au dreptul să știe de ce nu își pot folosi prima pentru nevoile pe care le au la clasă.

Având în vedere cele expuse, domnule prim-ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este sursa reală de finanțare a primelor de carieră didactică acordate în anii 2023, 2024, 2025 și 2026, cu precizarea, pentru fiecare an, a sumei totale plătite, a părții suportate definitiv din bugetul de stat și a părții rambursate efectiv de Comisia Europeană, dacă o asemenea rambursare a existat?
2. Ce demersuri a întreprins Guvernul pentru obținerea aprobării Comisiei Europene privind includerea cadrelor didactice ca beneficiari eligibili în Programul Educație și Ocupare, la ce date au fost transmise solicitările, care a fost răspunsul Comisiei și există, la această dată, vreo decizie de finanțare pentru aceste prime?
3. Cine a dispus înregistrarea sumei de 675.585.739 de lei, pentru anul 2024, și a sumei de peste 468 de milioane de lei, pentru anul 2023, la capitolul „sume de primit de la Comisia Europeană”, în baza căror documente și ce verificări a efectuat controlul financiar preventiv al ministerului înainte de aceste înregistrări?
4. Confirmați că Guvernul exclude orice formă de recuperare a primelor de carieră didactică de la cadrele didactice care le-au primit cu bună-credință și, în acest sens, ce „alte soluții legale”, dintre cele avute în vedere de Curtea de Conturi, au fost adoptate ori sunt în curs de adoptare, prin ce act normativ și cu ce termen?
5. Au fost emise decizii de recuperare, notificări ori alte acte prin care cadrelor didactice să li se ceară restituirea sumelor primite ca primă de carieră didactică în anii 2023 sau 2024, iar în caz afirmativ, câte, în ce județe și care este stadiul acestora?
6. Ce măsuri a luat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru implementarea recomandărilor formulate de Curtea de Conturi în raportul privind anul 2023 și cum se explică faptul că aceeași eroare s-a repetat în exercițiul financiar 2024, iar Curtea a constatat, din nou, neimplementarea recomandărilor anterioare?
7. În ce stadiu se află corecțiile pe care Curtea de Conturi le-a impus ministerului până la termenul de 31 decembrie 2026, ce valoare au acestea și ce efect vor avea asupra situațiilor financiare ale ministerului și asupra execuției bugetare raportate pentru anii 2023 și 2024?
8. Au fost aceste creanțe fără acoperire luate în calcul, sub orice formă, la fundamentarea bugetului, a rectificărilor bugetare ori a estimărilor privind fondurile europene de încasat transmise instituțiilor europene și finanțatorilor externi, iar dacă da, ce corecții au fost operate?
9. Pe ce temei juridic a fost instituită obligația cadrelor didactice de a cheltui minimum 975 de lei din prima de carieră didactică pentru cursuri de formare, în condițiile în care finanțarea nu a fost acoperită de o decizie a Comisiei Europene, și intenționează Guvernul eliminarea acestei restricții, astfel încât fiecare profesor să își poată folosi prima pentru nevoile activității de la clasă?
10. Ce sume au încasat, din prima de carieră didactică, furnizorii de programe de formare acreditați în perioada 2023–2026 și a fost verificată corectitudinea acestor plăți, având în vedere că ele au fost efectuate din bani publici naționale, și nu din fonduri europene, cum s-a susținut?
11. S-a dispus identificarea răspunderii administrative, disciplinare sau de altă natură a persoanelor care au aprobat și au efectuat aceste înregistrări contabile, a fost sesizat Corpul de control al prim-ministrului ori alte organe competente și care este rezultatul acestor verificări?
12. Ce garanții oferă Guvernul că, pe viitor, nicio măsură de sprijin anunțată public drept finanțată din fonduri europene nu va mai fi plătită și raportată în lipsa unei decizii de finanțare și a unui angajament legal al Comisiei Europene, și ce mecanism de verificare prealabilă va fi introdus în acest scop?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Înregistrarea ca fonduri europene de primit a sumelor plătite din bugetul național pentru prima de carieră didactică și consecințele constatărilor Curții de Conturi appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Constatările Curții de Conturi privind erorile de calcul și de recalculare a pensiilor și situația pensionarilor din județul Mureș

                                Stimate domnule ministru,

Curtea de Conturi a României a publicat raportul de audit financiar privind Casa Națională de Pensii Publice pentru exercițiul financiar 2024, întocmit în urma unei misiuni desfășurate între august 2025 și februarie 2026 la casa națională, la cele 42 de case teritoriale de pensii și la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Concluziile sunt dintre cele mai grave pe care instituția de audit le poate formula: Curtea a emis o „opinie contrară”, apreciind că situațiile financiare consolidate nu oferă o imagine fidelă asupra execuției bugetare și a veniturilor raportate, deficiențele fiind considerate semnificative și generalizate.

Cea mai gravă constatare, domnule ministru, îi privește direct pe pensionari – auditorii au identificat suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 de beneficiari cărora, la recalcularea pensiilor potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, li s-ar fi preluat un punctaj anual mai mic decât cel cuvenit. Dintr-un eșantion de 22 de dosare verificate, eroarea a fost confirmată în 9, iar prin extrapolare statistică a rezultat o sumă estimată de 230.364.905 lei, reprezentând drepturi care ar fi putut fi plătite în minus. Separat, pentru pensii calculate greșit încă dinainte de recalculare, prin neacordarea majorărilor pentru grupele I și a II-a de muncă, neaplicarea indicelui de corecție ori folosirea unui stagiu de cotizare eronat, suma estimată este de 311.745.847 lei. Cumulat, estimările indică peste jumătate de miliard de lei în drepturi posibil neachitate pensionarilor, la care se adaugă aproximativ 33 de milioane de lei aferente unor pensii de invaliditate plătite în cuantum mai mic și 993.375 de cazuri cu indicii privind acordarea unor puncte de stabilitate în minus.

Este important de menționat, domnule ministru, și că erorile au mers și în sens invers, auditorii identificând 574.060 de cazuri cu suspiciunea unui punctaj mai mare decât cel cuvenit, pensii plătite după decesul beneficiarilor ori pensii de urmaș acordate unor persoane care nu mai îndeplineau condițiile legale. Tocmai de aceea, domnule ministru, concluzia nu poate fi alta decât aceea că sistemul de calcul al pensiilor din România nu mai inspiră încredere, iar Curtea de Conturi indică drept una dintre cauzele majore chiar sistemul informatic al casei de pensii, care nu funcționează în parametrii optimi și nu a preluat în totalitate datele existente anterior recalculării.

Se adaugă o împrejurare care face situația cu atât mai greu de acceptat. Potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023, un pensionar are la dispoziție doar 45 de zile pentru a contesta decizia de pensie, după care aceasta devine definitivă. Cu alte cuvinte, statul poate greși în calculul pensiilor a sute de mii de oameni, iar cel care nu a observat eroarea la timp rămâne cu ea. Tocmai pentru a îndrepta această nedreptate, Senatul a adoptat recent, în unanimitate, un proiect de lege care elimină acest termen și consacră caracterul imprescriptibil al dreptului la pensie, iar constatările Curții de Conturi arată cât de necesară este această modificare.

Ceea ce se află în joc, dincolo de cifre, este pensia unor oameni care au muncit o viață întreagă și care, în bună parte, nici nu știu că li s-a calculat greșit dreptul, fiindcă nu au cum să verifice singuri un calcul pe care nici sistemul informatic al statului nu l-a făcut corect. Pentru județul Mureș, unde numeroși pensionari au lucrat decenii în industria chimică, în energie și în alte ramuri încadrate în grupe de muncă, riscul ca majorările cuvenite să nu fi fost acordate este cu atât mai mare, iar oamenii au dreptul să afle, dosar cu dosar, dacă se numără printre cei afectați.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. În ce stadiu se află extinderea verificărilor recomandate de Curtea de Conturi asupra celor 2.211.060 de dosare cu suspiciunea preluării unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit, câte dosare au fost verificate până în prezent, în câte eroarea a fost confirmată și care este suma totală stabilită ca datorată pensionarilor?
2. Care este situația județului Mureș: câte dintre cele 2.211.060 de dosare suspectate se află în evidența Casei Județene de Pensii Mureș, câte au fost verificate, în câte eroarea a fost confirmată și ce sume au fost stabilite ca datorate pensionarilor mureșeni?
3. Câți pensionari din județul Mureș se află în situația pensiilor calculate greșit încă dinainte de recalculare, prin neacordarea majorărilor pentru grupele I și a II-a de muncă, neaplicarea indicelui de corecție sau folosirea unui stagiu de cotizare eronat, și ce sume urmează să le fie plătite?
4. Câți pensionari din județul Mureș sunt vizați de suspiciunea acordării unor puncte de stabilitate în minus și câți beneficiari de pensie de invaliditate din județ au primit un cuantum mai mic decât cel cuvenit înainte de septembrie 2024?
5. Vor fi informați individual, din oficiu, pensionarii ale căror drepturi au fost calculate greșit, fără să fie nevoiți să depună ei cereri ori contestații, și în ce termen vor primi deciziile corectate și sumele restante?
6. Vor fi plătite diferențele pentru întreaga perioadă în care pensia a fost acordată în cuantum mai mic, actualizate cu indicele de inflație, și ce se întâmplă cu pensionarii care au decedat între timp, în privința moștenitorilor acestora?
7. În situația pensionarilor care nu au contestat decizia de recalculare în termenul de 45 de zile prevăzut de articolul 127 din Legea nr. 360/2023, corectarea erorilor constatate de Curtea de Conturi se face din oficiu, indiferent de expirarea acestui termen, și pe ce temei juridic?
8. Care este poziția Guvernului față de proiectul de lege adoptat de Senat pentru eliminarea termenului de 45 de zile și consacrarea caracterului imprescriptibil al drepturilor de pensie, având în vedere că propriile constatări ale Curții de Conturi arată amploarea erorilor administrației?
9. Care sunt deficiențele sistemului informatic identificate de Curtea de Conturi, ce sume au fost cheltuite pentru achiziția și întreținerea acestuia, cine l-a furnizat și ce măsuri sunt luate pentru corectarea lui, astfel încât erorile să nu se repete la viitoarele indexări și recalculări?
10. Cum se explică diferența de aproape 37 de miliarde de lei constatată de Curtea de Conturi între raportările financiare ale Casei Naționale de Pensii Publice și datele din balanța de verificare, ce corecții au fost făcute și cine răspunde pentru denaturarea situațiilor financiare?
11. De ce au fost solicitate 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru plata pensiilor în anul 2024, deși, potrivit Curții de Conturi, necesarul generat de noua lege a pensiilor era previzibil, și de ce au rămas neutilizați 77.886.514 lei fără a fi regularizați cu bugetul de stat?
12. Ce măsuri legislative aveți în vedere pentru stabilirea răspunderii administrative, disciplinare și patrimoniale a angajaților care au comis erorile de calcul, având în vedere avertismentul Curții de Conturi privind riscul sistemic de perpetuare a acestor practici în lipsa unor asemenea mecanisme?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Constatările Curții de Conturi privind erorile de calcul și de recalculare a pensiilor și situația pensionarilor din județul Mureș appeared first on AUR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului Attila-Zoltán Cseke, ministru

Ministerul Afacerilor Interne, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre nedecontarea cheltuielilor de navetă ale personalului didactic de către autoritățile administrației publice locale și situația din județul Mureș

                                 Stimați domni miniștri,

Potrivit articolului 127 litera k) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea de a asigura decontarea cheltuielilor de navetă pentru personalul didactic și didactic auxiliar, indiferent de localitatea în care acesta își desfășoară activitatea. Prevederea nu a fost prorogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024 și nici prin alt act normativ, ceea ce înseamnă că ea este în vigoare și trebuie respectată.

Cu toate acestea, la începutul anului școlar 2026–2027, organizațiile sindicale semnalează că tot mai multe primării refuză decontarea, invocând lipsa fondurilor ori, eronat, lipsa temeiului legal. Presa de specialitate a relatat cazuri de profesori care plătesc lunar până la 900 de lei pentru navetă, fără să primească înapoi niciun leu, și care petrec zilnic două ore și jumătate la volan, cinci zile pe săptămână, pentru a ajunge la școală.

 Unele organizații sindicale au transmis, deja, în teritoriu documentele necesare pentru acțiuni în instanță, iar federațiile au cerut Ministerului Educației să trimită inspectoratelor precizări privind acest drept.

Ceea ce face situația cu atât mai greu de acceptat este răspunsul pe care l-a dat Ministerul Educației și Cercetării în Parlament, la o interpelare anterioară: acela că nu are pârghiile legale pentru a dispune decontarea de către unitățile administrativ-teritoriale, că finanțarea nu se asigură din bugetul său și că profesorii nemulțumiți trebuie să sesizeze instituțiile prefectului ori Ministerul Dezvoltării. Cu alte cuvinte, domnule ministru, legea prevede un drept, dar niciun minister nu își asumă răspunderea pentru respectarea lui, iar cadrul didactic este trimis de la o instituție la alta, cu abonamentul plătit din propriul salariu.

Vă atrag atenția, stimați domni miniștri, că cea mai gravă consecință apare tocmai acolo unde statul are cea mai mare nevoie de profesori. După majorarea normei didactice de predare prin Legea nr. 141/2025, tot mai multe cadre didactice au ajuns să își completeze norma în două, trei sau chiar patru școli, adesea în localități diferite, ceea ce a înmulțit deplasările și costurile, iar un profesor care plătește din buzunar drumul spre o școală de la sat, la o plată cu ora de aproximativ 22 de lei pentru un debutant, are toate motivele să renunțe la acel post, lăsând copiii din mediul rural fără profesor calificat la catedră.

În județul Mureș, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș a declarat public că foarte multe unități administrativ-teritoriale nu au decontat naveta profesorilor, că există situații în care decontarea nu s-a făcut de mai bine de un an și că există cadre didactice care predau în trei sau patru unități de învățământ aflate la distanță una de alta. Vorbim, așadar, despre un drept legal încălcat sistematic într-un județ cu o rețea școlară rurală întinsă, iar oamenii afectați au dreptul să știe cine răspunde și când își vor primi banii.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Câte cadre didactice și câți membri ai personalului didactic auxiliar au solicitat decontarea cheltuielilor de navetă în anul școlar 2025–2026, câtora li s-a decontat integral, câtora parțial și câtora deloc, defalcat pe județe?
2. Care este situația județului Mureș: câte cadre didactice și câți membri ai personalului didactic auxiliar au solicitat decontarea navetei, în câte unități administrativ-teritoriale decontarea nu a fost făcută integral și care sunt acestea?
3. Care este valoarea totală a sumelor datorate și nedecontate cu titlu de navetă personalului din învățământ din județul Mureș, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2023 până în prezent, și de cât timp există restanțe în fiecare localitate?
4. Câte cadre didactice din județul Mureș își completează norma în două, trei sau mai multe unități de învățământ aflate în localități diferite, ce distanțe parcurg zilnic și cum a evoluat acest număr după majorarea normei didactice prin Legea nr. 141/2025?
5. Ce instituție a statului răspunde, în concret din punct de vedere administrativ, pentru aplicarea articolului 127 litera k) din Legea nr. 198/2023 atunci când o primărie refuză decontarea, și de ce Ministerul Educației și Cercetării consideră că nu are nicio pârghie în acest sens, în condițiile în care este angajatorul indirect și autoritatea care coordonează sistemul?
6. Au transmis Ministerul Educației și Cercetării, respectiv Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precizări oficiale inspectoratelor școlare și autorităților locale privind obligația decontării navetei, iar dacă nu, pentru ce motiv și când vor fi transmise?
7. Câte sesizări privind nedecontarea navetei au primit instituțiile prefectului în anii 2025 și 2026, la nivel național și în județul Mureș, ce măsuri au fost dispuse în cadrul controlului de legalitate și câte acte ale autorităților locale au fost atacate în contencios administrativ din acest motiv?
8. Au fost prevăzute, în bugetele locale și în sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată repartizate unităților administrativ-teritoriale, fondurile necesare decontării navetei personalului didactic, și intenționează Guvernul alocarea unor sume dedicate, astfel încât primăriile cu venituri reduse să nu mai poată invoca lipsa banilor?
9. Care este modalitatea de decontare aplicabilă în localitățile în care nu există transport public, ținând cont că reglementarea actuală nu permite decontarea deplasării cu mijloace proprii, și intenționați modificarea cadrului legal pentru a acoperi aceste situații, frecvente în mediul rural?
10. Câte acțiuni în instanță au fost introduse de cadre didactice ori de organizațiile sindicale pentru obținerea sumelor nedecontate, câte au fost câștigate și ce costuri suplimentare au suportat bugetele locale ca urmare a acestor hotărâri?
11. Ce evaluare a realizat Ministerul Educației și Cercetării privind efectul nedecontării navetei asupra ocupării posturilor din mediul rural, inclusiv în județul Mureș, și câte posturi au rămas neocupate ori au fost ocupate de personal necalificat în școlile situate în localități unde naveta nu este decontată?
12. Ce măsuri concrete de stimulare a cadrelor didactice care predau în mediul rural are în vedere Guvernul, dincolo de prima de instalare prevăzută de lege, și în ce termen?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre nedecontarea cheltuielilor de navetă ale personalului didactic de către autoritățile administrației publice locale și situația din județul Mureș appeared first on AUR.

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre execuția bugetară pe programele de înzestrare ale Armatei Române și stadiul contractelor derulate prin instrumentul SAFE

                             Stimate domnule ministru,

Într-o discuție publică găzduită de o publicație de specialitate, ați prezentat un tablou al programelor de înzestrare aflate în derulare – dotarea corvetei „Contraamiral August Roman” cu rachete antinavă NSM achiziționate din Statele Unite, plata unui avans de aproximativ 540 de milioane de euro pentru contractele din instrumentul SAFE, semnarea contractului de circa 147 de milioane de euro pentru muniție de tip loitering, revenirea în discuție a achiziției unui sistem satelitar și sosirea primelor tancuri Abrams în anul 2027, cu livrarea finalizată în 2028.

Apreciez că sunt informații binevenite și, în bună parte, semne de progres. Există, însă, o cifră despre care nu s-a discutat, deși ea le pune pe toate celelalte într-o altă lumină: din bugetul de 21,33 miliarde de lei al Ministerului pe care îl conduceți, pe zona achizițiilor de tehnică de luptă fusese cheltuit, până la sfârșitul lunii august, doar 26,28%. Cu alte cuvinte, domnule ministru, la două treimi din an, aproape trei sferturi din banii destinați înzestrării Armatei stăteau încă neatinși – iar aceasta se întâmplă într-un context în care se poartă un război la granița României, iar spațiul nostru aerian a fost, nu o dată, încălcat.

Trebuie spus clar, domnule ministru, ce înseamnă un asemenea ritm de execuție – fie contractele nu au fost semnate la timp, fie livrările întârzie, fie procedurile interne blochează plăți deja angajate – iar în toate aceste variante, banii rămași necheltuiți la 31 decembrie nu se transformă în capabilități, ci, cel mult, într-o cifră frumoasă la raportarea deficitului bugetar, adică exact tipul de economie care nu se vede acum, dar se plătește scump mai târziu.

Celor expuse până acum, li se adaugă și alte două chestiuni care merită lămurite. Prima privește avioanele IAR-99 SM, pentru care Ministerul a acceptat o recepție parțială: un dispozitiv a fost anulat, fiind vorba, potrivit celor declarate chiar de dumneavoastră, despre o cerință greșită, iar pentru un al doilea echipament – sistemul EGI Anti-Spoofing – s-a acceptat un proces-verbal de recepție parțială pe baza dovezii că a fost comandat și achitat între 10% și 20% din preț, urmând ca livrarea să se producă într-un an sau doi. A doua privește Centrul de operații tactice pentru apărarea aeriană și antirachetă, despre care ați anunțat soluția aleasă, dar al cărui contract nu era încă semnat.

În fine, în aceeași discuție nu s-a spus nimic despre contractul pentru cele trei sisteme antiaeriene IRIS-T, deși vorbim despre o capabilitate cu totul esențială pentru apărarea spațiului aerian, iar Comisia Europeană a eliberat României, la 26 august, prima tranșă din programele SAFE – 2,5 miliarde de euro, adică 15% din alocare.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este, la zi, gradul de execuție bugetară al Ministerului Apărării Naționale pe capitolul achiziții de tehnică de luptă, defalcat pe programe majore de înzestrare, și care sunt cauzele pentru care, la sfârșitul lunii august 2026, fusese cheltuit doar 26,28% din bugetul alocat?
2. Ce sume estimați că vor rămâne necheltuite la 31 decembrie 2026, ce se întâmplă cu acestea și există riscul ca ele să fie redirecționate prin rectificare bugetară către alte destinații?
3. Care este stadiul contractului pentru cele trei sisteme antiaeriene IRIS-T, când va fi acesta semnat și când se estimează livrarea și intrarea lor în serviciu?
4. Când va fi semnat contractul pentru Centrul de operații tactice pentru apărarea aeriană și antirachetă, care sunt detaliile de amplasare aflate încă în discuție și ce valoare are acest contract?
5. Care este lista completă a contractelor derulate prin instrumentul SAFE, cu valoarea fiecăruia, stadiul semnării și termenele de livrare, având în vedere că s-a plătit deja un avans de aproximativ 540 de milioane de euro, iar Comisia Europeană a eliberat prima tranșă de 2,5 miliarde de euro?
6. În ce condiții a fost acceptată recepția parțială a avioanelor IAR-99 SM, ce sume au fost plătite pentru echipamente care urmează să fie livrate abia peste unul sau doi ani și ce garanții contractuale există că acestea vor fi realmente montate?
7. Cine a formulat cerința tehnică anulată ulterior din configurația IAR-99 SM, ce costuri a generat această cerință și ce răspundere a fost stabilită, având în vedere că este vorba despre bani publici cheltuiți pentru o soluție care nu a fost realizată?
8. Ce apărare antiaeriană și ce sistem de apărare apropiată va avea corveta „Contraamiral August Roman”, în ce termen vor fi acestea instalate și unde se realizează lucrările de integrare a sistemului NSM pe navă?
9. În ce stadiu se află analiza Ministerului Economiei privind localizarea industrială a celor 216 tancuri noi, când se încheie aceasta și ce participare a industriei naționale de apărare este avută în vedere în programele finanțate prin SAFE?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Clarificări despre execuția bugetară pe programele de înzestrare ale Armatei Române și stadiul contractelor derulate prin instrumentul SAFE appeared first on AUR.

Ministerul Afacerilor Interne, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, 

viceprim-ministru, ministru

Ministerul Apărării Naționale, domnului Radu-Dinel Miruță, ministru al Apărării Naționale

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Capacitatea spitalelor din România de a primi simultan un număr mare de victime în situații de catastrofă, criză majoră sau conflict armat și situația unităților sanitare din județul Mureș

                                Stimați domni miniștri,

Societatea Germană de Chirurgie Traumatică a cerut, în luna septembrie 2026, integrarea rețelelor specializate de traumatologie în sistemul național de pregătire pentru catastrofe, crize majore și situații de apărare. Potrivit propunerilor, spitalele germane urmează să își evalueze capacitatea de a primi simultan un număr mare de răniți și de a funcționa în condițiile unei crize prelungite, folosind infrastructura existentă, fără a construi un sistem paralel. Sunt avute în vedere mecanisme coordonate de repartizare a victimelor, evidența permanentă a echipelor chirurgicale și a resurselor disponibile, rezerve strategice de materiale, instrumente chirurgicale și proteze, exerciții periodice comune între sistemul civil de sănătate și armată, precum și un cadru legislativ clar și o finanțare stabilă pentru menținerea acestor capacități și în perioadele normale.

Germania face aceste pregătiri fără să aibă un război la graniță, domnule ministru. În schimb, România are! În ultimii ani, au căzut drone pe teritoriul național, iar în luna septembrie a acestui an o aeronavă fără pilot a survolat mai multe județe din nord-estul țării, fiind emise mesaje de avertizare pentru populație. Cu toate acestea, nu cunosc să fi fost prezentată public vreo evaluare a capacității spitalelor românești de a face față unui aflux masiv de victime, fie că vorbim despre un accident industrial, un cutremur major ori un scenariu de conflict.

Cea mai gravă vulnerabilitate este că sistemul nostru sanitar pornește deja de la o criză în timp de pace – avem spitale care nu reușesc să acopere liniile de gardă, secții care funcționează cu personal redus, deficit de medici în specialitățile de urgență, anestezie și terapie intensivă, clădiri spitalicești încadrate în clasa I de risc seismic și instalații electrice neconforme, semnalate chiar de Ministerul Sănătății. Din acest motiv, consider că un sistem care abia face față zilelor obișnuite nu poate improviza, peste noapte, capacitatea de a primi sute de răniți simultan, iar tocmai de aceea mecanismele trebuie construite, testate și exersate înainte de a fi nevoie de ele!

România are, totuși, o tradiție de care se poate sprijini. Sistemul de urgență integrat, inclusiv SMURD, s-a născut la Târgu Mureș, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, împreună cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, reprezintă unul dintre cei mai importanți poli de urgență și traumatologie din centrul țării. Tocmai de aceea, județul Mureș trebuie să știe dacă această capacitate este integrată într-un plan național de răspuns la crize majore și dacă dispune de resursele necesare pentru a-l pune în aplicare.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Există la nivel național o evaluare, realizată în ultimii trei ani, a capacității spitalelor publice de a primi simultan un număr mare de victime, iar dacă da, care sunt concluziile acesteia și câte victime pot fi preluate simultan în primele 24 de ore la nivel național și pe regiuni?
2. Câte unități sanitare din România dispun de un plan roșu de intervenție pentru aflux masiv de victime actualizat și testat printr-un exercițiu în ultimii doi ani, și câte nu au realizat niciun asemenea exercițiu?
3. Au fost organizate, în ultimii trei ani, exerciții comune între sistemul civil de sănătate, Departamentul pentru Situații de Urgență și structurile medicale ale Ministerului Apărării Naționale pentru un scenariu de conflict armat ori de atac asupra teritoriului național, iar dacă da, câte, unde și cu ce concluzii?
4. Există rezerve strategice constituite de materiale sanitare, medicamente, sânge și produse din sânge, instrumente chirurgicale, implanturi și proteze pentru situații de aflux masiv de victime, care este nivelul acestora raportat la necesarul estimat și unde sunt depozitate?
5. Există un mecanism național, funcțional în timp real, prin care autoritățile să cunoască permanent disponibilitatea paturilor de terapie intensivă, a sălilor de operație și a echipelor chirurgicale din fiecare spital, astfel încât victimele să poată fi repartizate rapid către unitățile cu capacitate disponibilă?
6. Care este situația județului Mureș: ce capacitate are Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, împreună cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant și celelalte unități sanitare publice din județ, de a primi simultan victime cu traumatisme grave, câte paturi de terapie intensivă și câte săli de operație pot fi mobilizate și cu ce personal?
7. Dispun unitățile sanitare din județul Mureș de planuri roșii de intervenție actualizate, când a avut loc ultimul exercițiu de aflux masiv de victime în județ, cine a participat și ce deficiențe au fost identificate?
8. Care este gradul de ocupare a posturilor de medici și de asistenți medicali în specialitățile de urgență, anestezie și terapie intensivă, chirurgie și ortopedie-traumatologie în unitățile sanitare din județul Mureș și în ce măsură deficitul existent ar afecta capacitatea de răspuns la o criză majoră?
9. Există la nivelul județului Mureș stocuri de materiale sanitare și de sânge pentru situații de criză, care este nivelul acestora și cât timp ar putea funcționa unitățile sanitare din județ fără reaprovizionare, în condițiile unei crize prelungite?
10. Ce rol are Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, ca unitate de referință în urgență și traumatologie pentru centrul țării, în planurile naționale de răspuns la dezastre și conflict, și există un acord de cooperare cu structurile medicale militare?
11. Ce cadru legislativ reglementează în prezent obligațiile spitalelor civile în situații de mobilizare ori de conflict armat, inclusiv în aplicarea Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, și intenționează Guvernul actualizarea acestuia, după modelul discutat în alte state membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice?
12. Ce finanțare este prevăzută pentru menținerea capacităților de răspuns la crize majore în spitalele civile și pot fi accesate în acest scop fondurile europene destinate apărării și rezilienței, inclusiv instrumentul SAFE?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Capacitatea spitalelor din România de a primi simultan un număr mare de victime în situații de catastrofă, criză majoră sau conflict armat și situația unităților sanitare din județul Mureș appeared first on AUR.

Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru Nazare, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Adoptarea schemei de ajutor de stat „TechUp România”, cu angajamente bugetare până în anul 2041, de către un Guvern demis

Stimate domnule Prim-ministru,

Domnule ministru,

În ședința din 20 august 2026, Guvernul a adoptat hotărârea privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru tehnologii avansate „TechUp România”, cu un buget maxim de 5,313 miliarde de lei – aproximativ 1,05 miliarde de euro –, din care 2,656 miliarde pentru ajutoare regionale pentru investiții și 2,657 miliarde pentru proiecte de cercetare-dezvoltare. Potrivit textului adoptat, creditele de angajament acoperă perioada 2026–2032, iar plata ajutorului de stat se face în perioada 2027–2041, cu un buget mediu anual de 759 de milioane de lei.

Nu pun în discuție utilitatea unui program destinat inteligenței artificiale, microelectronicii, biotehnologiei sau securității cibernetice – sunt domenii în care România are, într-adevăr, nevoie de investiții, dar ceea ce nu poate fi trecut cu vederea, domnule Prim-ministru, este altceva: un Guvern demis, aflat în exercitarea temporară a atribuțiilor, a angajat bugetul statului român pentru cincisprezece ani înainte, adică pentru trei legislaturi și pentru guvernele care le vor urma.

Potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, iar articolul 37 alineatul (3) din Codul administrativ interzice unui Guvern demis promovarea, pe calea unei hotărâri, a unei politici noi. Consiliul Legislativ a dat aviz negativ acestui act, apreciind că schema instituie o politică publică nouă, iar nu o simplă punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2026. Aceeași chestiune a fost deja tranșată, în principiu, de Curtea Constituțională, care a calificat instrumentele de politică publică drept măsuri ce se încadrează în noțiunea de politică nouă, pe care un Guvern demis nu o poate promova prin hotărâre.

Cunosc și argumentul Executivului – acela că schema fusese pusă în transparență decizională încă din luna aprilie, înainte de demitere, și că nu face decât să operaționalizeze o ordonanță adoptată în deplinătatea atribuțiilor. Tocmai de aceea vă solicit lămuriri, fiindcă distincția dintre a executa o politică deja stabilită prin lege și a crea una nouă prin hotărâre nu poate fi lăsată la aprecierea celui care adoptă actul, mai ales când vorbim despre un miliard de euro și despre un orizont de cincisprezece ani.

Trebuie amintit, totodată, că ședința din 20 august a fost una în care s-au adoptat 27 de hotărâri, iar unsprezece acte ale acestui Guvern au fost deja suspendate în instanță pe considerente de competență. Riscul juridic nu este așadar unul teoretic: dacă hotărârea va fi anulată, investitorii care își fac planuri pe baza ei rămân în aer, iar statul român ajunge, cel mai probabil, să plătească despăgubiri – ceea ce ar transforma un program de relansare economică într-o pierdere netă pentru contribuabil.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Pe ce temei constituțional și legal a apreciat Guvernul că adoptarea unei scheme de ajutor de stat cu plăți până în anul 2041 se încadrează în sfera actelor necesare administrării treburilor publice, în sensul articolului 110 alineatul (4) din Constituție?
2. Care sunt, punct cu punct, obiecțiile formulate de Consiliul Legislativ în avizul negativ dat acestui proiect și ce răspuns a formulat Guvernul la fiecare dintre ele?
3. În ce mod schema „TechUp România” se limitează la punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2026, având în vedere că ordonanța se referă, potrivit Consiliului Legislativ, la instituirea unor scheme noi de ajutor de stat, cu analize de oportunitate și condiții proprii de acordare?
4. Ce credite de angajament au fost asumate până în prezent prin această schemă, ce sume urmează a fi plătite anual din bugetul Ministerului Finanțelor în perioada 2027–2041 și cum se împacă un asemenea angajament multianual cu ținta de reducere a deficitului bugetar asumată de România?
5. Câte hotărâri a adoptat Guvernul în ședința din 20 august 2026, câte dintre acestea instituie drepturi ori obligații cu efecte ce depășesc durata mandatului actual și pentru câte dintre ele Consiliul Legislativ a emis aviz negativ?
6. Câte acte normative adoptate de Guvern după demitere au fost atacate în contencios administrativ, câte au fost suspendate de instanțe și ce evaluare a făcut Guvernul asupra riscului ca aceste acte să fie anulate?
7. Ce se întâmplă cu beneficiarii care vor fi selectați în baza schemei „TechUp România”, în ipoteza în care hotărârea de guvern va fi anulată în instanță, cine suportă despăgubirile datorate acestora și a fost cuantificat acest risc înainte de adoptare?
8. A analizat Guvernul varianta adoptării acestei scheme prin lege, cu dezbatere în Parlament, soluție folosită deja în cazul unei alte strategii, tocmai pentru înlăturarea riscului de suspendare în instanță, și din ce motive nu a fost aleasă și în această situație?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Adoptarea schemei de ajutor de stat „TechUp România”, cu angajamente bugetare până în anul 2041, de către un Guvern demis appeared first on AUR.

De la: Deputat Prof. Univ. Dr. Cristina-Emanuela DASCĂLU, 

Circumscripția electorală nr. 24 Iași, Vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților

Subiectul întrebării: Încălcarea drepturilor lingvistice și restricționarea accesului la educație în limba maternă pentru comunitățile istorice românești din Ucraina

Stimată doamnă Ministru,

În contextul geopolitic actual și al parteneriatelor bilaterale strânse pe care România le menține și le finanțează direct, situația comunităților istorice românești din Ucraina — în special din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia — rămâne una de o gravitate extremă din punct de vedere cultural și educațional.

Deși legislația europeană și tratatele internaționale garantează drepturile minorităților naționale, în teren asistăm la o restrângere continuă a utilizării limbii române în școli. 

Procesul de ucrainizare forțată a curriculei și deficitul cronic de manuale școlare tipărite în limba română condamnă noile generații de etnici români la o asimilare lingvistică mascată.

Statul român nu poate asista pasiv la ștergerea identității spirituale a românilor din comunitățile istorice de dincolo de granițe.

Având în vedere competențele ministerului pe care îl conduceți și rolul meu de reprezentant al Comisiei pentru Învățământ, vă solicit politicos răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1. Care sunt demersurile diplomatice concrete inițiate de MAE în raport cu autoritățile de la Kiev pentru aplicarea efectivă a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind drepturile lingvistice ale minorității române?
2. Ce măsuri logistice urgente are în vedere ministerul pentru asigurarea și distribuirea de manuale în limba română și materiale didactice auxiliare către școlile cu predare în limba maternă din Ucraina pentru anul școlar curent?
3. În ce orizont de timp preconizați o revizuire a acordurilor bilaterale în domeniul educației, astfel încât statutul profesorilor de limba română din Ucraina să fie protejat în mod real?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Încălcarea drepturilor lingvistice și restricționarea accesului la educație în limba maternă pentru comunitățile istorice românești din Ucraina appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Acțiunile ONPCSB în cazul unor operațiuni susceptibile de spălare a banilor și al unor fluxuri transfrontaliere masive de numerar provenite din Ucraina și tranzitate prin România în anul 2025.

Domnule președinte,

În spațiul public au fost prezentate, în ultima perioadă, informații referitoare la existența unor fluxuri de numerar de o amploare neobișnuită, provenite din Ucraina și introduse pe teritoriul României în cursul anului 2025, precum și la caracterul repetitiv al anumitor operațiuni și la concentrarea acestora asupra unui număr restrâns de persoane.

Potrivit informațiilor atribuite unor analize efectuate de Corpul de Control al Ministerului Finanțelor și Autoritatea Vamală Română, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 ar fi fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar la punctele de frontieră ale României, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană și 1.835 la ieșire, valoarea cumulată declarată depășind 1,7 miliarde de euro.

Aceleași informații indică faptul că aproximativ 73% din sumele declarate ar fi fost asociate unor cetățeni ucraineni, iar un grup de 21 de persoane ar fi efectuat 943 de declarații de numerar, reprezentând o pondere semnificativă din totalul declarațiilor aferente persoanelor care au intrat în Uniunea Europeană dinspre Ucraina.

De asemenea, în spațiul public au fost menționate existența unor „fluxuri repetitive” și „tipare recurente”, precum și concentrarea unor volume importante de numerar asupra unui număr limitat de persoane. Au fost invocate, totodată, evaluări privind existența unor riscuri semnificative în materia spălării banilor și a altor forme de criminalitate financiară.

Un element care justifică solicitarea unor clarificări instituționale îl reprezintă și evoluția temporală a acestor fluxuri. Conform informațiilor făcute publice, cele mai importante volume declarate ar fi fost înregistrate în lunile martie, aprilie și mai 2025, respectiv aproximativ 72 de milioane de euro în martie, 67 de milioane de euro în aprilie și aproape 100 de milioane de euro în luna mai.

Totodată, au fost indicate drept principale puncte de trecere Biroul Vamal de Frontieră Siret, cu aproximativ 793,9 milioane de euro declarați, și Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, cu aproximativ 362,7 milioane de euro, precum și existența unor rute recurente de transport, inclusiv Ucraina-România-Austria și Ucraina-România-Turcia.

Având în vedere amploarea sumelor menționate, caracterul repetitiv al unor operațiuni, concentrarea acestora asupra unui număr redus de persoane și caracterul transfrontalier al fluxurilor, consider că este necesară clarificarea modului în care aceste informații au fost evaluate de autoritatea națională competentă în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor.

În acest context, vă rog respectuos să îmi comunicați punctual:

1.  Dacă ONPCSB a primit, în perioada 2024-2025, informații, sesizări, rapoarte sau alte date relevante referitoare la transporturile de numerar provenite din Ucraina și introduse în România, astfel cum acestea au fost prezentate în spațiul public. În caz afirmativ, vă rog să precizați natura informațiilor primite și momentul la care acestea au intrat în posesia Oficiului.

2.  Dacă, în baza informațiilor disponibile, ONPCSB a inițiat analize financiare, evaluări de risc, verificări sau alte lucrări specifice cu privire la aceste fluxuri. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să indicați numărul și natura demersurilor întreprinse, precum și perioada în care acestea au fost efectuate.

3.  În cazul în care ONPCSB nu a inițiat asemenea demersuri, vă rog să precizați criteriile operaționale și juridice care au fundamentat această decizie, raportat la amploarea sumelor, frecvența operațiunilor și concentrarea acestora asupra unui număr restrâns de persoane.

4.  Dacă ONPCSB a identificat, în legătură cu aceste fluxuri, elemente care au justificat transmiterea unor informări, sesizări, rapoarte sau alte materiale către organele judiciare ori către alte autorități competente. În caz afirmativ, vă rog să precizați instituțiile destinatare și numărul demersurilor efectuate, în măsura în care aceste informații pot fi comunicate.

5.  Dacă Oficiul a efectuat analize privind proveniența economică a sumelor, scopul transporturilor și destinația ulterioară a numerarului, inclusiv în cazul rutelor indicate public ca fiind Ucraina-România-Austria și Ucraina-România-Turcia.

6.  Dacă ONPCSB a solicitat sau a făcut schimb de informații cu autoritățile competente din Ucraina, Austria, Ungaria, Turcia ori din alte state relevante pentru identificarea originii fondurilor, a beneficiarilor efectivi și a destinației acestora. În cazul în care asemenea demersuri nu au fost efectuate, vă rog să precizați considerentele care au stat la baza acestei decizii.

7.  Dacă Oficiul a verificat existența unor legături între persoanele care au efectuat în mod repetat transporturi de numerar și societăți comerciale, persoane juridice, structuri financiare sau alte entități care desfășoară activități în România ori în alte jurisdicții.

8.  Dacă, în cadrul analizelor efectuate, au fost identificate legături între persoanele sau entitățile implicate și persoane expuse public, structuri politice, organizații neguvernamentale, societăți media, activități de lobby ori alte structuri susceptibile să prezinte relevanță din perspectiva legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor.

9.  Dacă ONPCSB a analizat evoluția fluxurilor de numerar în perioada martie-mai 2025 în raport cu alte perioade ale anului și dacă a identificat factori obiectivi care să explice creșterea volumelor de numerar în această perioadă.

10.  În măsura în care datele analizate au evidențiat o coincidență temporală între intensificarea acestor fluxuri și perioada alegerilor prezidențiale din România din anul 2025, dacă Oficiul a efectuat verificări pentru a determina dacă există o legătură financiară documentată între respectivele fluxuri și activități desfășurate în România în context electoral. Vă rog să precizați distinct dacă o asemenea legătură a fost identificată, nu a fost identificată sau nu a făcut obiectul unor verificări.

11.  Dacă analizele ONPCSB au relevat indicatori de risc specifici unor eventuale operațiuni de spălare a banilor, finanțare ilegală, corupție transfrontalieră, trafic de influență sau alte infracțiuni generatoare de venituri ilicite. În cazul în care asemenea indicatori au fost identificați, vă rog să precizați categoria acestora și măsurile instituționale întreprinse, fără divulgarea informațiilor protejate de lege.

12.  Dacă persoanele care ar fi realizat în mod repetat transporturi de numerar au făcut obiectul unor măsuri de monitorizare, evaluare sau analiză suplimentară din partea ONPCSB sau dacă informațiile referitoare la acestea au fost corelate cu alte date aflate la dispoziția Oficiului.

13.  Dacă ONPCSB a verificat, prin mecanismele de cooperare internațională disponibile, eventuale legături ale persoanelor sau entităților identificate cu investigații desfășurate în Ucraina de către National Anti-Corruption Bureau of Ukraine (NABU) ori de către alte autorități competente. În caz afirmativ, vă rog să indicați natura cooperării, în măsura în care aceasta poate fi făcută publică.

14.  Dacă amploarea și caracteristicile acestor fluxuri de numerar au fost reflectate în evaluările de risc, rapoartele sau documentele strategice elaborate de ONPCSB pentru perioada 2024-2025 și, în special, dacă fenomenul a fost inclus în Raportul anual al Oficiului pentru anul 2025.

15.  Care este evaluarea ONPCSB cu privire la principalele vulnerabilități ale României în ceea ce privește utilizarea teritoriului național ca rută de tranzit pentru transporturi transfrontaliere de numerar de mare valoare și ce riscuri au fost identificate în acest domeniu.

16.  Ce măsuri de natură administrativă, operațională sau legislativă au fost adoptate ori propuse de ONPCSB în perioada 2024-2026 pentru îmbunătățirea detectării, analizării și prevenirii utilizării României ca rută de tranzit pentru fluxuri financiare cu origine, destinație sau structură economică neclară.

17.  Dacă, în urma analizării datelor disponibile, ONPCSB apreciază că sunt necesare modificări ale cadrului legislativ sau procedural privind declararea și controlul numerarului la frontiere, schimbul de informații între autoritățile vamale și instituțiile de informații financiare, precum și identificarea beneficiarilor efectivi ai fondurilor transportate. În caz afirmativ, vă rog să precizați principalele modificări avute în vedere.

18.  Având în vedere caracterul transfrontalier al fenomenului, vă rog să precizați dacă ONPCSB a identificat necesitatea intensificării cooperării cu autoritățile vamale, fiscale, judiciare și de aplicare a legii din România și din statele de origine, tranzit sau destinație a fondurilor.

19.  Vă rog să precizați dacă, în opinia instituției pe care o conduceți, datele disponibile până în prezent permit calificarea fenomenului drept un risc sistemic pentru România în materia spălării banilor sau dacă, la acest moment, nu există suficiente elemente pentru o asemenea concluzie.

20.  În măsura în care există aspecte ale acestui caz care nu pot fi comunicate public din motive de confidențialitate sau în temeiul altor dispoziții legale, vă rog să indicați, în termeni generali, natura impedimentului legal și, separat, să comunicați toate informațiile care pot fi făcute publice fără afectarea analizelor ori a eventualelor proceduri în curs.

Având în vedere interesul public major asociat acestui subiect, precum și necesitatea clarificării modului în care autoritățile statului au reacționat la existența unor fluxuri financiare transfrontaliere de o asemenea amploare, vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris, cu indicarea, pe cât posibil, a datelor, perioadelor și temeiurilor instituționale relevante.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Acțiunile ONPCSB în cazul unor operațiuni susceptibile de spălare a banilor și al unor fluxuri transfrontaliere masive de numerar provenite din Ucraina și tranzitate prin România în anul 2025 appeared first on AUR.

De la: Domnul Valeriu Munteanu, deputat în circumscripția electorala nr.16 Dâmbovița

Obiectul întrebării: Situația verificărilor suplimentare aplicate cetățenilor care au dobândit sau redobândit cetățenia română la eliberarea actelor de identitate.

Stimate domnule ministru,

Guvernul României a recunoscut public, în luna martie 2026, existența unei probleme administrative privind cetățenii care au dobândit sau redobândit cetățenia română și care sunt supuși unor verificări suplimentare la solicitarea actelor de identitate, inclusiv lipsa unui termen clar comunicat și a informării solicitantului pe durata procedurii.

Situația afectează în mod deosebit numeroși români din Republica Moldova care și-au redobândit cetățenia română și solicită primul act de identitate și stabilirea legală a domiciliului în România.

Este necesar să distingem foarte clar între combaterea fraudelor și a domiciliilor fictive, pe de o parte, și supunerea automată a cetățenilor de bună-credință unor proceduri suplimentare, pe de altă parte.

În acest sens, vă solicit următoarele informații:

1. Câte cereri pentru eliberarea primului act de identitate după dobândirea/redobândirea cetățeniei române au fost depuse în anii 2024, 2025 și 2026, defalcat pe ani și județe?
2. Pentru câte dintre aceste cereri au fost solicitate verificări în teren prin intermediul Poliției Române, defalcat pe ani și județe?
3. În câte cazuri verificările au confirmat că solicitantul locuia efectiv la adresa declarată și în câte cazuri s-a constatat contrariul?
4. În câte cazuri eliberarea actului de identitate a fost refuzată, suspendată sau amânată ca urmare a rezultatului verificării domiciliului?
5. Care a fost, în fiecare dintre anii 2024, 2025 și 2026, durata medie și durata maximă dintre depunerea cererii și finalizarea verificării în teren?
6. În câte situații solicitantul nu a fost găsit la adresă la prima deplasare a polițistului? În asemenea cazuri, câte verificări sunt efectuate înainte de concluzia că persoana nu locuiește efectiv la adresă?
7. Este solicitantul contactat telefonic sau înștiințat anterior ori ulterior verificării? Există obligația polițistului de a reveni dacă persoana nu este găsită la domiciliu?
8. Simplul fapt că solicitantul nu este prezent la domiciliu în momentul controlului poate conduce la concluzia că acesta nu locuiește efectiv acolo? Care sunt criteriile și probele pe baza cărora se stabilește locuirea sau nelocuirea efectivă?
9. Sunt efectuate automat verificări în teren în cazul tuturor persoanelor care au dobândit/redobândit cetățenia română sau verificările sunt declanșate pe baza unei analize de risc ori a unor indicii concrete?
10. Dacă există criterii de risc, vă rugăm să precizați natura acestora și actul prin care au fost stabilite, cu respectarea limitelor privind informațiile exceptate de la accesul public.
11. Sunt utilizate drept criterii numărul persoanelor înregistrate la adresă, istoricul domiciliilor respective, numărul declarațiilor de primire în spațiu făcute de proprietar sau alte informații existente în RNEP?
12. Câte acte de identitate au fost anulate în 2024, 2025 și 2026 în urma constatării că titularul nu mai locuiește la domiciliul declarat și câte dintre aceste cazuri au vizat persoane care dobândiseră/redobândiseră cetățenia română?
13. Ce măsuri a dispus DGEP în urma discuțiilor purtate în anul 2026 la nivelul Guvernului privind reducerea birocrației pentru cetățenii care au dobândit/redobândit cetățenia?
14. Intenționează MAI să renunțe la verificarea automată în teren în cazul persoanelor care prezintă documentele legale privind domiciliul și pentru care nu există indicii concrete privind caracterul fictiv al acestuia?

The post Valeriu Munteanu – Întrebare – Situația verificărilor suplimentare aplicate cetățenilor care au dobândit sau redobândit cetățenia română la eliberarea actelor de identitate appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: litigiile în care Curtea de Conturi a României are sau a avut calitatea de pârât ori intimat în raporturile cu propriii angajați sau foști angajați — număr, stadiu procesual, soluții pronunțate și costuri suportate din fonduri publice

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea mandatului parlamentar și a dreptului de control parlamentar, vă adresez prezenta solicitare de informații și documente privind litigiile purtate de Curtea de Conturi a României cu propriii angajați sau foști angajați și costurile suportate din fonduri publice în legătură cu acestea.

I. Temeiul de drept

Prezenta solicitare de informații și documente are în vedere următoarele dispoziții:

• art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național și obligația de a controla, la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, modul de gestionare a resurselor publice;
• art. 34 lit. i), art. 35 alin. (1) și (2) și art. 39 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, modalitățile de exercitare individuală a acestor drepturi, precum și dreptul de a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului;
• art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul Camerei Deputaților și al deputaților de a obține informațiile necesare desfășurării activității parlamentare și, respectiv, mecanismul de solicitare a informațiilor și a documentelor utile exercitării mandatului;
• Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• art. 6 alin. (1) lit. c) și lit. e) din Regulamentul (UE) 2016/679, privind legalitatea prelucrării necesare îndeplinirii unei obligații legale și exercitării unei atribuții de interes public.

II. Situația de fapt

Litigiile purtate de o instituție publică în contradictoriu cu propriii angajați produc, atunci când se finalizează în defavoarea acesteia, obligații de plată executate din fonduri publice: drepturi bănești, despăgubiri, accesorii și cheltuieli de judecată, la care se adaugă costurile proprii de reprezentare juridică. Aceste sume se reflectă în execuția bugetară și în situațiile financiare ale instituției.

În cazul Curții de Conturi a României, aceste informații nu sunt disponibile public într-o formă agregată care să permită evaluarea dimensiunii fenomenului, a distribuției sale pe structuri centrale și teritoriale și a impactului bugetar aferent. Numărul și natura unor asemenea litigii pot indica, dincolo de cazuistica individuală, o problemă sistemică în aplicarea legislației muncii și a statutului personalului de specialitate.

Împrejurarea prezintă relevanță sporită în cazul instituției care exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului, standardul de legalitate aplicat entităților controlate fiind relevant și pentru propria gestiune. Prezenta solicitare urmărește exclusiv clarificarea documentară a acestor aspecte.

III. Solicitări

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – data înregistrării prezentei solicitări, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la numărul și structura litigiilor:

a) numărul total al litigiilor în care Curtea de Conturi a României — aparatul central, camerele de conturi județene și Camera de Conturi a Municipiului București — a avut calitatea de pârât sau de intimat, având ca reclamanți persoane care au sau au avut calitatea de angajat al instituției (personal de specialitate, funcționari publici, personal contractual), defalcat pe ani;

b) numărul litigiilor de această natură aflate în prezent pe rol și stadiul procesual al fiecăruia (fond, apel, recurs, contestație în anulare, revizuire), fără a se solicita aprecieri asupra fondului cauzelor pendinte.

2. Cu privire la soluțiile pronunțate:

a) soluțiile pronunțate în dosarele soluționate definitiv, cu indicarea distinctă a cererilor admise în totalitate, a celor admise în parte și a celor respinse;

b) cauzele perimate, cele stinse prin tranzacție, renunțare la judecată sau achiesare, precum și orice alte modalități de soluționare ori de stingere a procesului, cu indicarea distinctă a acestora.

3. Cu privire la costurile antrenate:

a) sumele la plata cărora instituția a fost obligată prin hotărâri judecătorești — drepturi salariale, despăgubiri materiale, daune morale, dobândă legală, actualizare cu indicele de inflație, precum și orice alte accesorii sau sume stabilite prin hotărârea judecătorească;

b) cheltuielile de judecată la plata cărora instituția a fost obligată;

c) cheltuielile proprii de reprezentare juridică — onorarii de avocat, onorarii de expert, taxe judiciare de timbru și alte cheltuieli procesuale;

d) sumele efectiv plătite, anul plății și sursa de finanțare, cu indicarea titlului și, după caz, a articolului și alineatului bugetar.

4. Cu privire la situația individuală pe fiecare angajat reclamant:

o situație întocmită potrivit modelului din anexa la prezenta solicitare, cuprinzând, pentru fiecare reclamant:

– numele și prenumele reclamantului;

– funcția deținută la data introducerii acțiunii;

– structura din care face sau făcea parte, respectiv camera de conturi județeană ori direcția sau departamentul din aparatul central;

– numărul dosarului și instanța învestită;

– obiectul cererii de chemare în judecată;

– anul introducerii acțiunii;

– stadiul cauzei — soluționată definitiv sau aflată pe rol;

– soluția definitivă pronunțată;

– sumele la plata cărora instituția a fost obligată, exprimate în lei;

– cheltuielile de judecată suportate, exprimate în lei;

– costurile de reprezentare juridică aferente cauzei, exprimate în lei;

– data plății efective.

5. Cu privire la reprezentarea juridică externă:

dacă pentru reprezentarea în aceste litigii instituția a încheiat contracte de asistență juridică cu societăți de avocatură sau cu avocați din afara instituției, cu indicarea temeiului legal al achiziției, a procedurii urmate, a denumirii prestatorilor, a obiectului și valorii fiecărui contract, a duratei acestuia și, după caz, a valorii efectiv achitate în baza contractului.

6. Cu privire la analiza cauzelor și la recuperarea sumelor:

dacă, în cazurile în care Curtea de Conturi a României a fost obligată, prin hotărâri judecătorești definitive, la plata unor sume de bani în litigii cu propriii angajați sau foști angajați, instituția a procedat, după caz, la:

a) analizarea cauzelor și împrejurărilor care au determinat adoptarea actelor sau măsurilor contestate și care au generat obligațiile de plată stabilite prin hotărârile judecătorești;

b) identificarea structurilor și, după caz, a persoanelor care, potrivit atribuțiilor legale, regulamentare sau stabilite prin fișa postului, au participat la inițierea, fundamentarea, avizarea, aprobarea ori emiterea actelor sau la adoptarea măsurilor care au făcut obiectul litigiilor;

c) analizarea, pentru fiecare situație în care au fost suportate sume din fonduri publice, a existenței condițiilor legale pentru angajarea răspunderii patrimoniale, formularea unei acțiuni în regres sau utilizarea altor mijloace legale de recuperare a eventualului prejudiciu, cu indicarea concluziei acestei analize și a temeiului juridic avut în vedere;

d) în cazurile în care s-a constatat îndeplinirea condițiilor legale pentru angajarea răspunderii, indicarea măsurilor dispuse, a persoanelor față de care acestea au fost luate, a sumelor a căror recuperare a fost urmărită și a stadiului ori rezultatului demersurilor întreprinse;

e) în cazurile în care nu s-a procedat la angajarea răspunderii patrimoniale, la formularea unei acțiuni în regres sau la adoptarea altor măsuri de recuperare, comunicarea concluziilor analizei efectuate și a motivelor de fapt și de drept pentru care s-a apreciat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru asemenea demersuri.

7. Cu privire la evidențierea contabilă și la raportarea financiară:

modul în care obligațiile de plată rezultate din hotărârile judecătorești și sumele efectiv achitate în executarea acestora au fost evidențiate în contabilitatea instituției și raportate în situațiile financiare, cu indicarea, pentru fiecare categorie de sume:

a) a naturii și clasificării contabile și bugetare utilizate, inclusiv a subdiviziunii clasificației bugetare din care a fost efectuată plata;

b) a exercițiului financiar în care obligația a fost recunoscută în contabilitate și, distinct, a exercițiului financiar în care plata a fost efectuată;

c) dacă, în urma analizei efectuate de instituție, s-a constatat existența unui prejudiciu distinct asociat actelor, faptelor sau măsurilor care au generat obligațiile de plată și, în caz afirmativ, cuantumul acestuia, modalitatea de evidențiere și măsurile dispuse pentru recuperare;

d) în cazul în care sumele achitate în executarea hotărârilor judecătorești nu au fost considerate, în sine sau în legătură cu actele ori măsurile care le-au generat, ca reprezentând un prejudiciu recuperabil, temeiurile de fapt și de drept avute în vedere pentru această concluzie.

Datele privind părțile, numărul dosarului, instanța și obiectul cauzei sunt date aferente unor proceduri judiciare, o parte dintre acestea fiind accesibile prin portalul instanțelor de judecată, în condițiile legii și cu respectarea regulilor aplicabile protecției datelor cu caracter personal. Sumele care fac obiectul prezentei solicitări provin din fonduri publice, iar prelucrarea datelor necesare întocmirii situației solicitate la pct. 4 este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale și pentru exercitarea unei atribuții de interes public.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – litigiile în care Curtea de Conturi a României are sau a avut calitatea de pârât ori intimat în raporturile cu propriii angajați sau foști angajați — număr, stadiu procesual, soluții pronunțate și costuri suportate din fonduri publice appeared first on AUR.