„Decizia CNA de a suspenda emisia postului Realitatea Plus pentru trei ore reprezintă o decizie extrem de gravă pentru libertatea de exprimare din România și un nou semnal că actuala putere încearcă să reducă la tăcere orice voce critică.
Ceea ce am văzut în cadrul ședinței CNA nu a fost o dezbatere despre respectarea echilibrului jurnalistic, ci un rechizitoriu politic împotriva unei televiziuni care a avut curajul să prezinte și pozițiile opoziției și ale curentului suveranist.
Argumentele invocate sunt absolut halucinante pentru orice stat care pretinde că respectă libertatea presei și libertatea de exprimare. Realitatea Plus este practic acuzată că îl prezintă prea des pe Călin Georgescu și prea puțin pe Ilie Bolojan sau pe Nicușor Dan. Asta a ajuns să judece CNA în România anului 2026: cine apare mai mult pe ecran și cine critică puterea.
Mai grav este că membrii CNA nici măcar nu mai ascund natura politică a deciziei. În cadrul ședinței s-a vorbit explicit despre un presupus „lanț suveranist” format din Realitatea Plus, AUR și Călin Georgescu. Cu alte cuvinte, televiziunea este sancționată pentru că oferă spațiu unor opinii și unor lideri politici care nu convin sistemului.
Aceasta nu mai este reglementare audiovizuală, ci este poliție politică mediatică.
În orice democrație autentică, presa are dreptul să fie critică, să susțină anumite curente de opinie, să invite lideri ai opoziției și să pună întrebări incomode puterii. În România de astăzi, însă, vedem cum instituții ale statului sunt folosite pentru intimidarea și pedepsirea celor care ies din linia oficială.
Dacă unei televiziuni îi poate fi suspendată emisia pentru că prezintă prea mult opoziția și prea puțin puterea, atunci nu mai vorbim despre democrație, ci despre începutul unui regim de cenzură.
Și să fim foarte clari: problema reală nu este Realitatea Plus. Problema reală este faptul că actuala putere nu suportă existența unor voci care contestă propaganda oficială și narațiunea construită de sistemul politic aflat la putere.
Este extrem de grav că într-un stat membru al Uniunii Europene se ajunge să se vorbească despre „execuția” unei televiziuni pentru simplul fapt că nu promovează mesajele convenabile sistemului politic.
AUR condamnă ferm această decizie abuzivă și atrage atenția că România se îndepărtează periculos de principiile democratice și de libertatea reală de exprimare. Nu putem accepta transformarea CNA într-un instrument de presiune politică și de reducere la tăcere a opoziției și a presei incomode.
Libertatea de exprimare nu există doar pentru cei care laudă puterea, ci ea ar trebui să existe mai ales pentru cei care o critică”, a afirmat Mihail Neamțu, deputat AUR și președintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

The post Mihail NEAMŢU (AUR): „Suspendarea emisiei Realitatea Plus este un act de cenzură incompatibil cu o democrație” appeared first on AUR.

„Decizia prin care Consiliul Național al Audiovizualului a suspendat emisia postului Realitatea Plus pentru trei ore reprezintă unul dintre cele mai grave derapaje împotriva libertății de exprimare din România ultimilor ani.
Ceea ce am văzut în cadrul ședinței CNA nu a fost o analiză lucidă, echilibrată și democratică a activității unui post de televiziune. A fost un proces politic în toată regula, un rechizitoriu ideologic, o demonstrație de intoleranță față de orice voce care nu repetă discursul oficial al puterii.
Am ascultat cu stupefacție membri ai CNA explicând că problema Realitatea Plus este faptul că îl arată prea mult pe Călin Georgescu, că îl critică pe Nicușor Dan sau că oferă spațiu opoziției reprezentate de Alianța pentru Unirea Românilor.
Cu alte cuvinte, într-o țară care pretinde că este democratică, o televiziune este sancționată pentru că nu laudă suficient puterea și pentru că permite existența unor opinii incomode.
Asta nu mai este reglementare audiovizuală, ci este cenzură politică.
Mai grav este limbajul folosit în interiorul CNA. S-a vorbit despre un „lanț suveranist” format din Realitatea Plus, AUR și Călin Georgescu, ca și cum simpla existență a unei opinii suveraniste ar reprezenta o amenințare pentru stat. S-a ajuns în situația absurdă în care unii membri CNA judecă nu respectarea legii, ci orientarea ideologică a unei televiziuni.
Aceasta este definiția abuzului într-un regim care începe să alunece periculos spre autoritarism.
Ceea ce deranjează, în realitate, este că există încă instituții media care nu acceptă să devină simple anexe ale puterii și ale aparatului prezidențial.
Am văzut membri CNA preocupați obsesiv de faptul că domnul Georgescu apare prea des pe ecran. Dar nu i-am văzut la fel de preocupați când televiziuni întregi s-au transformat ani la rând în oficine de propagandă pentru putere. Nu i-am văzut suspendând emisiuni pentru manipulările grosolane din pandemie, pentru campaniile de panică, pentru demonizarea opoziției sau pentru propaganda agresivă făcută în favoarea sistemului.
Dubla măsură este evidentă și revoltătoare.
Mai există însă un aspect extrem de grav. Prin această decizie, CNA transmite un mesaj de intimidare către întreaga presă românească: dacă ieși din linia oficială, dacă critici puterea, dacă dai spațiu opoziției, poți fi redus la tăcere.
Aceasta este logica regimurilor care nu mai au încredere în democrație și în libertatea cetățeanului de a alege ce să urmărească și ce să creadă.
România nu poate fi împinsă spre un model în care instituțiile statului decid ce opinii sunt acceptabile și ce opinii trebuie eliminate din spațiul public. Acesta nu este drumul unei democrații europene, ci al unei societăți controlate, speriate de libertate și intolerante față de pluralism.
Astăzi suspendă emisia unei televiziuni, mâine vor suspenda orice voce care deranjează! Atunci când libertatea de exprimare devine condiționată de aprobarea puterii, nu mai vorbim despre democrație, ci despre începutul dictaturii”, a declarat deputatul AUR, Lidia Vadim-Tudor, vicepreședintele Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

The post Lidia Vadim-Tudor (AUR): „CNA transmite un mesaj de intimidare către întreaga presă românească: dacă ieși din linia oficială, dacă critici puterea, dacă dai spațiu opoziției, poți fi redus la tăcere” appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor în contextul creșterii incidentelor provocate de urși

Stimată doamnă Ministru,

Recent, în Poiana Brașov, un urs a pătruns într-un hotel după ce a forțat ușa de acces, punând în pericol siguranța turiștilor și a angajaților. Incidentul confirmă faptul că prezența urșilor în localități și stațiuni turistice reprezintă o problemă gravă de siguranță publică.

În acest context, Parlamentul României a adoptat recent noi modificări legislative privind gestionarea populației de urs brun și intervenția autorităților în situații de risc, prin Legea nr. 73/2026 privind aprobarea OUG nr. 60/2025 pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021, precum și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Actul normativ prevede măsuri pentru intervenții mai rapide în intravilan, cote de prevenție și intervenție, precum și sancțiuni pentru hrănirea urșilor în zonele locuite. 

Totodată, legea stabilește pentru anul 2026 cote de prevenție și intervenție pentru exemplarele de urs brun, în contextul creșterii numărului de atacuri și al apelurilor la 112 privind apariția urșilor în localități. 

Având în vedere cele expuse, vă rog, doamna ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul incidentelor raportate în ultimii 5 ani privind pătrunderea urșilor în hoteluri, pensiuni, gospodării și alte zone frecventate de populație?
2. Care este situația aplicării prevederilor introduse prin Legea nr. 73/2026?
3. Câte intervenții de prevenție și câte intervenții de urgență au fost efectuate în baza noii legislații?
4. Ce fonduri au fost alocate autorităților locale pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de prezența urșilor?
5. Există un plan național actualizat pentru protejarea stațiunilor turistice și a localităților aflate în zone cu risc ridicat?
6. Care este evaluarea Ministerului Mediului privind eficiența noilor măsuri legislative adoptate de Parlament?
7. Are ministerul în vedere noi măsuri legislative pentru reducerea riscului asupra populației?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor în contextul creșterii incidentelor provocate de urși appeared first on AUR.

De către: Deputat VADIM TUDOR Lidia, Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 42 București

Obiectul întrebării: Proporționalitatea alocării de resurse publice pentru asigurarea ordinii la evenimente private

Domnule ministru,

În contextul în care, la data de 23 mai 2026, structurile Ministerului Afacerilor Interne au desfășurat un dispozitiv de aproximativ 10.000 de cadre – de peste 10 ori mai mult decât la concertul Metallica, spre exemplu – pentru asigurarea ordinii publice la un concert privat pe Arena Națională din București, la care publicul a fost format preponderent din cetățeni ucraineni, ruși și belaruși – doresc să vă adresez următoarele întrebări:

1. În baza căror evaluări de risc și criterii operative s-a decis mobilizarea unui efectiv de aproximativ 10.000 de cadre pentru acest eveniment și cine a aprobat această măsură? 

2. Au fost afectate, prin redistribuirea acestor resurse, capacitatea operațională și nivelul de siguranță publică în alte zone ale Capitalei?

3. Care a fost costul total al acestui dispozitiv uriaș de securitate și de ce cheltuielile generate de un eveniment comercial cu public majoritar din state terțe a trebuit să cadă în sarcina contribuabilului român?

The post VADIM TUDOR Lidia – Întrebare –  Proporționalitatea alocării de resurse publice pentru asigurarea ordinii la evenimente private appeared first on AUR.

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Obiectul întrebării: Situația gravă a celor doi copii români ai familiei Samson, separați de părinți de autoritățile suedeze, și demersurile diplomatice ale statului român.

Doamnă ministru,

Vă aduc în atenție cazul extrem de grav al familiei Samson, cetățeni români stabiliți în Regatul Suediei, ai căror doi copii minori, Sara și Tiana Samson, au fost separați de familie și menținuți în custodia serviciilor sociale suedeze în data de 2 decembrie 2022.

Potrivit informațiilor prezentate în spațiul public și confirmate de numeroase materiale de presă, cele două fete, în vârstă de 10 și 11 ani la momentul preluării lor de către autoritățile suedeze, au fost ridicate direct de la școală de către serviciile sociale suedeze, în urma unor acuzații formulate de una dintre minore pe fondul unor conflicte familiale specifice vârstei. Ulterior, atât sora mai mică, cât și chiar fata care formulase acuzațiile au afirmat că părinții nu le-au agresat și că declarațiile inițiale au fost exagerate sau neadevărate.

Conform informațiilor publice, ancheta penală desfășurată de Poliția suedeză a fost închisă fără a se constata existența unor abuzuri sau violențe exercitate de părinți asupra copiilor. Cu toate acestea, autoritățile sociale suedeze au continuat să mențină custodia asupra celor două fete, separându-le atât de părinți, cât și una de cealaltă, și limitând drastic contactul familial.

În mod deosebit de îngrijorător este faptul că, potrivit relatărilor publice și declarațiilor unor parlamentari români implicați în monitorizarea cazului, justificările invocate ulterior de autoritățile suedeze ar fi căpătat o dimensiune ideologică și religioasă, fiind puse sub semnul întrebării convingerile creștine ale părinților și valorile morale promovate în familie. Au fost semnalate inclusiv întrebări adresate părinților privind atitudinea lor față de anumite teme sensibile de ordin moral și identitar, aspecte care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea libertății religioase și a dreptului părinților de a-și educa propriii copii conform propriilor convingeri.

Totodată, presa a relatat că una dintre fete ar fi avut mai multe tentative de suicid, iar starea sa psihică s-ar fi deteriorat grav în perioada separării de familie. În plus, au fost prezentate informații potrivit cărora autoritățile sociale suedeze ar fi decis suspendarea inclusiv a contactelor video dintre copii și părinți și ar fi notificat familia asupra intenției de schimbare a identității celor două minore, măsură percepută de familie și de numeroși observatori drept un pas către separarea definitivă de părinți și eventuală adopție.

Potrivit informațiilor publice, cele două fete și-ar fi exprimat în repetate rânduri dorința de a reveni în familia lor și de a se întoarce alături de părinți și frați.

Având în vedere gravitatea excepțională a acestei situații, impactul uman și emoțional asupra unor cetățeni români minori, precum și obligația constituțională și morală a statului român de a-și proteja cetățenii aflați în dificultate în străinătate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce demersuri diplomatice și consulare concrete a întreprins până în prezent Ministerul Afacerilor Externe în cazul familiei Samson.

2. Care este stadiul actual al dialogului instituțional dintre autoritățile române și cele suedeze cu privire la situația celor două minore.

3. Dacă statul român a solicitat sau nu oficial repatrierea celor doi copii, având în vedere faptul că aceștia dețin exclusiv cetățenia română.

4. Dacă au existat contacte directe între reprezentanții Ambasadei României în Suedia și cele două minore. Dacă da, care au fost concluziile rezultate în urma acestor întrevederi.

5. Ce măsuri concrete au fost întreprinse pentru verificarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la viață de familie, la identitate și la protecția sănătății psihice.

6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră compatibile cu normele europene și internaționale privind drepturile omului măsurile de suspendare a contactului familial și intenția anunțată de schimbare a identității minorelor.

7. Dacă România a sesizat sau nu Comisia Europeană sau alte organisme internaționale competente cu privire la acest caz. Dacă da, când anume, în ce formă și cu ce rezultate.

8. Dacă România intenționează sau nu să organizeze o misiune oficială parlamentară și/sau guvernamentală în Regatul Suediei pentru monitorizarea directă a situației și facilitarea reunificării familiale.

9. Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru a preveni apariția unor cazuri similare care afectează familii românești din diaspora.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Situația gravă a celor doi copii români ai familiei Samson, separați de părinți de autoritățile suedeze, și demersurile diplomatice ale statului român appeared first on AUR.

Cu informarea: Domnului Consilier de Conturi Sorin Lazăr, coordonator Departamentul VI – Buget Local și coordonator al Camerelor de Conturi Județene

Cu informarea: Conducerii Camerei de Conturi Timiș

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Modul în care Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Timiș, instrumentează și urmează a valorifica constatările auditului de conformitate privind activitatea ADID Timiș și executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Județul Timiș de către operatorul RETIM Ecologic Service SA, vizând: (i) investițiile nerealizate de 10.932.156 lei reținute pentru Zona 1 Timișoara și investițiile fără documente justificative de 7.235.620 lei reținute pentru Zona 0 Ghizela; (ii) calificarea acestor abateri drept simple „deficiențe de monitorizare”, iar nu drept prejudicii certe și determinabile; (iii) nerespectarea obligațiilor contractuale privind polițele de asigurare prevăzute la art. 22 din contractul de delegare; (iv) includerea în tarifele suportate de populație a costurilor aferente unor investiții inexistente și legalitatea structurii tarifare aprobate prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ADID Timiș nr. 3/16.04.2024; (v) modul de exercitare de către ADID Timiș a atribuțiilor de monitorizare și control prevăzute de contract; (vi) măsurile pe care Curtea de Conturi urmează să le dispună pentru stabilirea și recuperarea prejudiciului, recalcularea tarifelor și sesizarea autorităților competente; (vii) comunicarea notei prin care proiectul raportului de audit de conformitate și proiectul scrisorii către management au fost supuse spre aprobare Plenului Curții de Conturi; (viii) obținerea, în temeiul art. 5 și al art. 42 din Legea nr. 94/1992, a verificărilor și opiniilor de specialitate ale ANRSC și, după caz, ale ANAF, necesare fundamentării constatărilor și a opiniei de audit.

Stimată doamnă Președinte,

În temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (1)–(3) din Constituția României, republicată, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și al art. 201–202 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare scrisă cu privire la modul în care Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Timiș, instrumentează și urmează a valorifica constatările auditului de conformitate desfășurat asupra activității Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID Timiș) și a executării contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Județul Timiș.

Precizez că, deși instrumentul de față rămâne în regimul juridic al întrebării scrise, ca formă de control parlamentar adaptată specificului raporturilor cu Curtea de Conturi a României — autoritate publică aflată, în temeiul art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție, sub controlul Parlamentului —, demersul are ca obiect un subiect de interes public major din circumscripția electorală pe care o reprezint, Județul Timiș: fonduri publice locale, patrimoniu public și tarife suportate direct de cetățeni. Adresez prezenta întrebare în considerarea prezumției de cooperare loială a instituției și a obligației acesteia de a răspunde pe fond, complet și documentat.

I. CONTEXTUL ȘI MIZA ÎNTREBĂRII SCRISE

I.1. Cadrul contractual

La data de 08.12.2017 a fost semnat Contractul de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deșeurilor municipale din cele 5 zone ale Județului Timiș — Lotul 2 — Zona 1 Timișoara, încheiat între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Deșeuri Timiș (ADID Timiș), CIF 26171624, în calitate de delegatar, în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale membre, și societatea Retim Ecologic Service SA, cu sediul în Timișoara, str. Oituz nr. 3/A, în calitate de delegat. Durata contractului este de 10 ani de la Data de Începere (art. 3). Contracte de delegare a gestiunii aceluiași serviciu au fost încheiate și pentru celelalte zone ale județului, între care Zona 0 Ghizela.

Contractul de delegare instituie în sarcina operatorului obligații exprese, esențiale pentru obiectul prezentei întrebări: obligația de a efectua investițiile asumate prin Programul de Investiții (art. 9) și obligația de a încheia și menține polițele de asigurare (art. 22); iar în sarcina ADID Timiș — obligația de monitorizare a executării contractului (art. 13), precum și instrumentele de aplicare a penalităților (art. 28) și de reziliere (art. 37). Conținutul concret al acestor clauze este redat la pct. II.

I.2. Auditul de conformitate al Camerei de Conturi Timiș

Camera de Conturi Timiș a desfășurat o misiune de audit de conformitate privind activitatea ADID Timiș și executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare. Potrivit informațiilor și documentelor aflate la dispoziția subsemnatului, proiectul raportului de audit a reținut o serie de abateri de o gravitate semnificativă, între care: investiții asumate prin contract și neexecutate de operator, investiții raportate fără documente justificative, nerespectarea obligațiilor privind polițele de asigurare și deficiențe în monitorizarea contractelor de către ADID Timiș.

Din analiza informațiilor și a documentelor aflate la dispoziția subsemnatului rezultă că modul în care aceste abateri ar fi fost calificate prin proiectul raportului de audit ridică serioase semne de întrebare. Apreciez că o calificare reductivă a acestor abateri nu ar reflecta natura lor juridică reală și că se impune cuantificarea integrală a prejudiciului produs bugetelor locale și cetățenilor.

Potrivit Regulamentului privind activitatea de audit public extern, după finalizarea etapei de conciliere cu entitatea auditată, proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management se supun spre aprobare Plenului Curții de Conturi, printr-o notă întocmită de structura de specialitate. Cunoașterea conținutului acestei note este esențială pentru a stabili stadiul valorificării constatărilor și natura propunerilor înaintate Plenului în cazul ADID Timiș.

I.3. Miza întrebării scrise

Miza prezentului demers este următoarea: din informațiile disponibile rezultă că abaterile reținute de echipa de audit ar fi fost formulate preponderent sub forma unor „deficiențe de monitorizare” — formulare care, în opinia subsemnatului, nu reflectă nici natura juridică reală a faptelor, nici impactul financiar produs asupra bugetelor locale și asupra cetățenilor. O abatere constând în decontarea, prin tarif, a unor investiții care nu există în teren nu este o simplă deficiență administrativă de monitorizare, ci sursa unui prejudiciu cert, suportat de populație. Solicit, în consecință, clarificarea modului în care Curtea de Conturi urmează să trateze aceste constatări în raportul final și a măsurilor pe care le va dispune.

II. CADRUL NORMATIV ȘI CONTRACTUAL INCIDENT

La aprecierea modului de instrumentare și de valorificare a constatărilor de audit, precum și la calificarea juridică a aspectelor expuse prin prezenta întrebare scrisă, sunt incidente, în principal, următoarele acte normative, standarde profesionale și clauze contractuale:

Constituția României, republicată — art. 1 alin. (4) privind statul de drept și principiul cooperării loiale între autoritățile publice; art. 140, privind controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice, obligația de raportare anuală către Parlament și controlul efectuat la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;

Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, republicată — competența de audit de conformitate, regimul valorificării constatărilor de audit, atribuțiile prevăzute de art. 5 alin. (6) și de art. 42 privind solicitarea de verificări și opinii de specialitate de la alte instituții ale statului, precum și obligația sesizării organelor de urmărire penală atunci când se constată fapte care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni;

Regulamentul privind activitatea de audit public extern (RAAPE), aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 629/2022 — privind etapele acțiunii de audit, faza de conciliere cu entitatea auditată și supunerea spre aprobare a Plenului Curții de Conturi a proiectului raportului de audit și a proiectului scrisorii către management;

Standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (ISSAI / INTOSAI) — în special standardele privind auditul de conformitate (ISSAI 400 și ISSAI 4000), referitoare la determinarea și raportarea abaterilor de la cadrul de referință aplicabil;

Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, și Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată — care reglementează organizarea, gestionarea și controlul serviciului de salubrizare și stabilesc competențele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) privind licențierea operatorilor și metodologia de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor, aprobată în prezent prin Ordinul președintelui ANRSC nr. 640/2022 (anterior, Ordinul nr. 109/2007);

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor — privind trasabilitatea, evidența cantitativă și tratarea deșeurilor;

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului — privind identificarea beneficiarilor reali (UBO) ai persoanelor juridice.

Sub aspect contractual, sunt direct relevante următoarele clauze ale Contractului de delegare a gestiunii prin concesiune — Zona 1 Timișoara:

Articolul 9 – Obligațiile de investiții ale Delegatului. Operatorul „se obligă să efectueze investiții conform Programului de Investiții” (alin. 1) și „va pune la dispoziția deținătorilor de Deșeuri containerele și recipientele […] necesare realizării activității de precolectare separată”, contractul prevăzând expres că „Costurile de achiziționare a acestora sunt incluse în tariful ofertat de Delegat” (alin. 2). Rezultă fără echivoc că dotarea cu recipiente a fost achitată de populație prin tarif.

Articolul 13 – Monitorizarea contractului. ADID Timiș are obligația de a monitoriza respectarea de către operator a indicatorilor de performanță și a tuturor obligațiilor contractuale, de a inspecta înregistrările, facilitățile, echipamentele și vehiculele și de a întocmi periodic Rapoarte de monitorizare cu măsuri de conformare.

Articolul 22 – Asigurări. Operatorul „va obține și va menține pe întreaga durată a Contractului polițele de asigurare” pentru bunuri, parc auto, salariați și răspundere civilă generală și „va furniza Delegatarului/ADID Timiș copii ale polițelor de asigurări”. În cazul neîncheierii asigurărilor, ADID Timiș are dreptul de a acorda un preaviz de maximum 15 zile, înainte de a rezilia contractul conform art. 37.

Articolele 28 și 37 – Penalități și reziliere. Contractul reglementează penalitățile contractuale în sarcina operatorului pentru nerespectarea obligațiilor și a indicatorilor de performanță (art. 28), respectiv cauzele și procedura de reziliere a contractului (art. 37).

Toate aceste norme și clauze instituie obligații de rezultat și de control a căror neexecutare nu poate fi calificată drept o simplă neregularitate administrativă atunci când a generat un transfer nejustificat de resurse din fonduri publice și din sumele achitate de cetățeni.

III. CONSTATĂRILE DE FOND CARE IMPUN CLARIFICĂRI

Precizez că aspectele de fapt prezentate la prezentul punct sunt expuse astfel cum rezultă din proiectul raportului de audit și din informațiile și documentele aflate la dispoziția subsemnatului, iar verificarea, confirmarea și calificarea lor definitivă reprezintă tocmai atribuția Curții de Conturi, pe care prezenta întrebare urmărește să o clarifice.

III.1. Investiții nerealizate de 10.932.156 lei — Zona 1 Timișoara

Potrivit proiectului raportului de audit, în cazul contractului pentru Zona 1 Timișoara au fost reținute investiții nerealizate în valoare de 10.932.156 lei. Întrucât art. 9 alin. (2) din contract prevede că aceste costuri „sunt incluse în tariful ofertat de Delegat”, neexecutarea investițiilor înseamnă că populația a achitat, prin tarif, contravaloarea unor recipiente care nu i-au fost puse la dispoziție. Discrepanța dintre dotarea asumată prin caietul de sarcini și realitatea din teren rezultă din următoarele date, reținute în documentele de audit:

Rezultă că, din 137.485 de recipiente asumate prin oferta tehnică, ar fi fost identificate efectiv în teren doar circa 18.554, respectiv că peste 86% din dotarea asumată nu ar exista, deși costul aferent ar fi fost recuperat de la populație prin tarif, sub forma amortizării. O asemenea discrepanță nu poate fi calificată drept o simplă abatere de monitorizare.

III.2. Investiții fără documente justificative de 7.235.620 lei — Zona 0 Ghizela

Pentru contractul aferent Zonei 0 Ghizela, proiectul raportului de audit ar fi reținut investiții lipsite de documente justificative în valoare de 7.235.620 lei. Lipsa documentelor justificative împiedică verificarea realizării efective a investițiilor asumate și a corespondenței dintre costurile recunoscute în tarif și contraprestația reală. O situație similară ar fi fost reținută și cu privire la investițiile prevăzute prin actele adiționale aferente Zonei 1 Timișoara și Zonei 0 Ghizela, ceea ce indică un caracter repetitiv al lipsei de verificare.

III.3. Nerespectarea obligațiilor privind polițele de asigurare (art. 22)

Art. 22 din contract obligă operatorul să obțină și să mențină, pe întreaga durată a contractului, polițe de asigurare pentru bunuri, parcul auto, salariați și răspundere civilă generală și să furnizeze ADID Timiș copii ale acestora. Potrivit constatărilor de audit, operatorul nu ar fi prezentat dovezi complete privind existența acestor polițe, iar ADID Timiș nu ar fi verificat îndeplinirea acestei obligații.

Acest aspect constituie o abatere de conformitate de sine stătătoare — încălcarea de către operator a unei obligații contractuale esențiale și neexercitarea de către ADID Timiș a controlului prevăzut de contract — și o expunere la risc a patrimoniului public, în special a bunurilor de retur asigurabile potrivit art. 22 lit. a). Precizez însă, pentru rigoarea constatării, că prima de asigurare neachitată nu reprezintă, prin ea însăși, un prejudiciu adus bugetelor publice: ea ar fi fost datorată unui asigurator privat, iar neplata ei nu constituie o cheltuială nelegală din fonduri publice, ci o încălcare a contractului și un transfer nelegal de risc.

Aspectul devine însă cuantificabil în măsura în care fundamentarea tarifului a inclus o componentă de cost aferentă asigurărilor: dacă tariful a fost construit recunoscând un cost cu polițele de asigurare, iar operatorul a încasat acest cost prin tarif fără a încheia efectiv asigurările, suma corespunzătoare reprezintă un câștig necuvenit al operatorului și o sumă suportată nejustificat de plătitorii tarifului. Verificarea acestui aspect — iar nu a valorii primelor ca atare — este cea care se impune.

III.4. Activitatea de spălare a recipientelor — nemonitorizată și nedocumentată

Proiectul raportului de audit ar fi reținut că activitatea de spălare a recipientelor, în cadrul contractelor aferente Zonelor 0 și 1, nu a fost monitorizată corespunzător și nu a fost documentată complet, neexistând o evidență suficientă care să permită verificarea reală a serviciului prestat și facturat. În lipsa unei documentații verificabile, nu poate fi confirmată prestarea integrală a serviciilor și nu poate fi exclusă decontarea unor activități insuficient executate sau neexecutate.

III.5. Diferențe de tonaj și neîntocmirea documentației de atribuire pentru sortare și tratare mecano-biologică

Documentele de audit ar fi reținut neîntocmirea documentației de atribuire pentru activitățile de sortare a deșeurilor reciclabile și de tratare mecano-biologică a deșeurilor reziduale, precum și o diferență de aproximativ 3.361 de tone între cantitățile înregistrate la centrul Torac și cele raportate la depozitul Ghizela. Aceste aspecte, alături de semnalările privind amestecarea deșeurilor provenite de la unitățile administrativ-teritoriale cu cele provenite de la persoane juridice, ridică semne de întrebare privind trasabilitatea fluxului de deșeuri și legalitatea decontărilor efectuate.

III.6. Capacitatea tehnică prezentată la procedura de atribuire

Din informațiile și documentele aflate la dispoziția subsemnatului rezultă că dotarea tehnică a operatorului ar fi fost susținută, la procedura de atribuire, printr-un antecontract încheiat cu societatea RRR Remmert Recycling România GmbH — entitate din același grup —, antecontract care prevedea încheierea contractului final în termen de 10 zile de la desemnarea câștigătorului, dar care nu ar fi fost niciodată finalizat. Dacă aceste aspecte se confirmă, ele ridică problema realității capacității tehnice declarate în oferta pe baza căreia a fost atribuit contractul și impun o verificare expresă din partea Curții de Conturi.

IV. DE CE ABATERILE NU POT FI CALIFICATE DREPT SIMPLE „DEFICIENȚE DE MONITORIZARE”

IV.1. Mecanismul economic

Calificarea abaterilor exclusiv ca „deficiențe de monitorizare” deplasează centrul de greutate al constatării dinspre operatorul care a beneficiat de fonduri publice către autoritatea care nu a verificat, fără a numi prejudiciul în sine. Or, mecanismul economic este următorul: tarifele de salubrizare au fost fundamentate inclusiv pe amortizarea investițiilor asumate și pe recuperarea costurilor de capital. 

În măsura în care investițiile nu au fost efectuate, cheltuieli de capital neefectuate au fost recuperate de la populație prin tarif și s-au convertit în beneficiu al operatorului. Prejudiciul nu este eventual, ci cert și continuu, pe toată perioada în care tariful a inclus aceste costuri. 

La acestea se adaugă un element ce ține de orizontul de timp al contractului: potrivit art. 17.1.3 coroborat cu art. 36 alin. (4) lit. a) din contract, la expirarea duratei contractuale toate Bunurile de Retur — categorie care include expres pubelele și containerele — revin Delegatarului în mod gratuit și libere de orice sarcini, tocmai pentru că au fost achitate de populație prin amortizarea inclusă în tarif, plata unei valori neamortizate fiind prevăzută numai pentru încetarea contractului înainte de termen. În măsura în care aceste recipiente nu există în teren, la expirarea contractului autoritatea publică va prelua un patrimoniu în mare parte inexistent, deși cetățenii l-au plătit integral — moment în care prejudiciul nu mai este doar cert și continuu, ci devine definitiv, iar pârghiile contractuale de remediere (penalitățile prevăzute la art. 28 și rezilierea prevăzută la art. 37) rămân lipsite de obiect.

IV.2. Determinarea prejudiciului și distincția dintre investiții și asigurări

Cu privire la investițiile nerealizate, afirmația potrivit căreia „valoarea abaterii nu se poate determina” nu poate fi reținută: valoarea acestora rezultă din diferența dintre dotarea asumată și cea identificată în teren și este o mărime determinabilă prin expertiză. Determinarea prejudiciului trebuie să includă și componentele accesorii — actualizarea cu indicele de inflație, dobânzile și penalitățile aferente perioadei 2017–2025 —, în lipsa cărora recuperarea exclusivă a valorii nominale ar echivala cu o creditare gratuită, din fonduri publice, a unui operator privat.

Distinct de aceasta, în cazul polițelor de asigurare prejudiciul bugetar nu constă în valoarea primelor neachitate — sume datorate unui asigurator privat —, ci, eventual, în componenta de cost cu asigurările recunoscută în fundamentarea tarifului și neutilizată de operator. Această distincție este esențială pentru temeinicia raportului final: tratarea nediferențiată a celor două situații ar expune constatarea unui risc de respingere și ar slăbi tocmai partea solidă a dosarului — investițiile nerealizate.

IV.3. Viciu de legalitate a structurii tarifare

Dacă tariful a fost fundamentat pe amortizarea unor investiții inexistente, atunci amortizarea percepută prin tarif și profitul aferent acesteia sunt nejustificate, iar structura tarifară aprobată — inclusiv prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ADID Timiș nr. 3/16.04.2024, în baza căreia s-au aplicat tarife majorate începând cu 1 mai 2024 — este viciată și impune recalculare în funcție de infrastructura efectiv existentă.

IV.4. Inacțiunea ADID Timiș

ADID Timiș avea, potrivit art. 13 din contract, obligația de a monitoriza respectarea tuturor obligațiilor contractuale, iar potrivit art. 22 alin. (6), art. 28 și art. 37, instrumentele de a aplica penalități și, în ultimă instanță, de a rezilia contractul. Cu toate acestea, în aprilie 2025 ADID Timiș a comunicat oficial că monitorizează corespunzător contractele și că nu au fost constatate încălcări care să impună sancțiuni — poziție aflată în contradicție vădită cu constatările de audit privind investiții nerealizate de peste 10 milioane lei. Această contradicție impune, ea însăși, o clarificare din partea Curții de Conturi.

IV.5. Necesitatea obținerii opiniilor instituțiilor specializate

Constatările privind legalitatea fundamentării tarifelor și conformitatea structurii tarifare cu cadrul de reglementare aplicabil presupun o analiză de specialitate care depășește strict sfera verificării financiar-contabile. Pentru fundamentarea corectă a constatărilor, a concluziilor și, în final, a opiniei de audit, apreciez că se impune obținerea punctului de vedere al instituțiilor specializate ale statului.

Curtea de Conturi dispune, în acest sens, de instrumente legale exprese. Potrivit art. 5 alin. (6) din Legea nr. 94/1992, autoritățile publice cu atribuții de control financiar, fiscal, precum și de control ori supraveghere în alte domenii au obligația de a efectua cu prioritate verificările specifice, la solicitarea Curții de Conturi. Totodată, art. 42 alin. (1) din aceeași lege prevede că, în îndeplinirea atribuțiilor sale, Curtea de Conturi poate solicita organelor de control financiar și fiscal verificarea, cu prioritate, a unor obiective [lit. b)], poate cere și utiliza rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control [lit. c)] și poate cere unor instituții specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări [lit. d)].

În cazul de față, două instituții sunt direct relevante. ANRSC, în calitate de autoritate națională de reglementare competentă pentru serviciul de salubrizare, care licențiază operatorii și aprobă metodologia de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor, este instituția în măsură să efectueze o verificare de specialitate asupra conformității fundamentării tarifelor practicate de RETIM și aprobate de ADID Timiș cu metodologia legală — inclusiv asupra modului în care au fost recunoscute în tarif costurile cu investițiile și cu asigurările. ANAF, în calitate de organ cu competențe de verificare fiscal-financiară asupra persoanelor juridice private, poate efectua, la solicitarea Curții de Conturi, verificările specifice privind situația fiscal-financiară a operatorului RETIM Ecologic Service SA, în măsura în care clarificarea constatărilor o impune.

Solicitarea acestor opinii și verificări nu reprezintă o formalitate, ci o garanție a temeiniciei raportului final: o concluzie de audit privind legalitatea tarifelor, formulată fără punctul de vedere al autorității de reglementare competente, ar fi insuficient fundamentată.

V. ÎNTREBĂRI ADRESATE CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi comunicați un răspuns pe fond, individual și motivat, la următoarele 22 de întrebări:

Capitolul A. Stadiul și valorificarea auditului de conformitate

A.1. Care este stadiul actual al misiunii de audit de conformitate desfășurate de Camera de Conturi Timiș cu privire la activitatea ADID Timiș și la executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare? A fost emis raportul final de audit? În caz afirmativ, vă solicit comunicarea acestuia.

A.2. Întrucât, potrivit Regulamentului privind activitatea de audit public extern, după parcurgerea etapei de conciliere proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management se supun spre aprobare Plenului Curții de Conturi, vă solicit să îmi comunicați nota prin care aceste proiecte, întocmite în urma acțiunii de audit de conformitate la ADID Timiș, au fost supuse spre aprobare Plenului, dacă s-a solicitat aprobarea în această formă, conform art. 30 alin. (1) din RAAPE – „După parcurgerea etapei de concilere, proiectul raportului de audit și proiectul scrisorii către management sunt supuse aprobării Plenului Curții de Conturi” -, cu modificările și completările ulterioare, cu indicarea datei acesteia, a propunerilor formulate de structura de audit și a documentației anexate.

A.3. Confirmă Curtea de Conturi că proiectul raportului de audit a reținut investiții nerealizate în valoare de 10.932.156 lei (Zona 1 Timișoara) și investiții fără documente justificative în valoare de 7.235.620 lei (Zona 0 Ghizela)? Care este valoarea totală a abaterilor reținute prin proiectul de raport?

A.4. Pe ce considerente abaterile au fost calificate, în proiectul de raport, drept „deficiențe de monitorizare”, iar nu drept prejudicii certe? Intenționează Curtea de Conturi să reconsidere această calificare în raportul final, având în vedere că, potrivit art. 9 din contract, tariful include costul investițiilor?

A.5. Vor fi aspectele de fapt semnalate prin prezenta întrebare scrisă — în special discrepanța dintre dotarea cu recipiente asumată prin caietul de sarcini și cea identificată efectiv în teren — analizate și tratate punctual, pe fiecare aspect, de echipa de audit în raportul final de audit?

Capitolul B. Investițiile nerealizate și determinarea prejudiciului

B.1. În condițiile în care, din 137.485 de recipiente asumate, ar fi fost identificate în teren doar circa 18.554, intenționează Curtea de Conturi să cuantifice integral prejudiciul rezultat din includerea în tarif a costului recipientelor neachiziționate?

B.2. Respinge Curtea de Conturi afirmația, reținută în proiectul de raport, potrivit căreia „valoarea abaterii nu se poate determina”? Va dispune Curtea de Conturi efectuarea unei expertize a valorii investițiilor nerealizate și a amortizărilor încasate prin tarif în perioada 2017–2025?

B.3. Va include Curtea de Conturi, în cuantumul prejudiciului, și componentele accesorii — actualizarea cu indicele de inflație, dobânzile și penalitățile aferente — pentru întreaga perioadă 2017–2025?

B.4. Cu privire la Zona 0 Ghizela, ce verificări concrete a efectuat echipa de audit asupra investițiilor de 7.235.620 lei lipsite de documente justificative, precum și asupra investițiilor prevăzute prin actele adiționale?

Capitolul C. Polițele de asigurare și obligațiile privind personalul

C.1. A constatat auditul existența integrală, pentru perioada 2017–2025, a polițelor de asigurare prevăzute la art. 22 din contract (bunuri, parc auto, salariați, răspundere civilă generală) și depunerea la ADID Timiș a copiilor acestora?

C.2. A inclus fundamentarea tarifului o componentă de cost aferentă polițelor de asigurare prevăzute la art. 22? În caz afirmativ, va dispune Curtea de Conturi cuantificarea sumei încasate prin tarif cu acest titlu și neutilizate pentru încheierea efectivă a asigurărilor, ca sumă suportată nejustificat de plătitorii tarifului?

C.3. A verificat auditul eventualele discrepanțe între efectivul de personal prevăzut în organigrama anexată contractului de delegare și efectivul raportat ulterior, precum și impactul acestor discrepanțe asupra fundamentării tarifului?

Capitolul D. Tariful și impactul asupra cetățenilor

D.1. Va dispune Curtea de Conturi verificarea legalității structurii tarifare aprobate prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ADID Timiș nr. 3/16.04.2024 și a tarifelor majorate aplicate începând cu 1 mai 2024, prin raportare la infrastructura efectiv existentă?

D.2. Va dispune Curtea de Conturi recalcularea tarifelor în funcție de investițiile realmente efectuate și recuperarea de la operator a sumelor încasate de la populație pentru bunuri inexistente, având în vedere că aceste bunuri, în calitate de Bunuri de Retur, ar fi trebuit să revină gratuit autorității publice la încetarea contractului, ca efect al achitării lor prin tarif?

D.3. A fost verificată activitatea de spălare a recipientelor (Zonele 0 și 1), reținută ca nemonitorizată și nedocumentată complet, pentru a stabili dacă au fost decontate servicii neprestate sau parțial prestate?

Capitolul E. Răspunderea ADID Timiș și măsurile dispuse

E.1. Cum se conciliază poziția oficială comunicată de ADID Timiș în aprilie 2025 — potrivit căreia contractele sunt monitorizate corespunzător și nu au fost constatate încălcări — cu constatările auditului privind investiții nerealizate de peste 10 milioane lei? Va verifica Curtea de Conturi exactitatea informațiilor astfel comunicate?

E.2. Va stabili Curtea de Conturi răspunderea persoanelor din cadrul ADID Timiș care aveau obligația contractuală de monitorizare și control (art. 13 și art. 22 din contract) și care nu au aplicat penalitățile prevăzute la art. 28 ori măsurile de reziliere prevăzute la art. 37?

E.3. Având în vedere indiciile rezultate din decontarea, prin tarif, a unor investiții și servicii neexecutate, precum și din prezentarea, la procedura de atribuire, a unui antecontract cu o entitate afiliată niciodată finalizat, intenționează Curtea de Conturi să sesizeze organele de urmărire penală competente, în condițiile Legii nr. 94/1992?

E.4. Va transmite Curtea de Conturi constatările sale către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și către Consiliul Concurenței, pentru aplicarea sancțiunilor specifice în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice?

E.5. Pentru fundamentarea corectă a constatărilor privind legalitatea tarifelor, intenționează Curtea de Conturi să solicite ANRSC, în temeiul art. 42 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 94/1992, o verificare de specialitate privind conformitatea fundamentării tarifelor practicate de RETIM și aprobate de ADID Timiș cu metodologia legală de stabilire, ajustare și modificare a tarifelor?

E.6. Având în vedere că ANAF are competențe de verificare fiscal-financiară asupra persoanelor juridice private, intenționează Curtea de Conturi să solicite, în temeiul art. 5 alin. (6) și al art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 94/1992, verificări specifice privind situația fiscal-financiară a operatorului RETIM Ecologic Service SA, în măsura în care clarificarea constatărilor o impune?

E.7. Va dispune Curtea de Conturi, ca măsură, efectuarea unui audit extern independent privind realitatea investițiilor și fluxurile financiare dintre ADID Timiș și operatorul RETIM Ecologic Service SA pentru perioada 2017–2025?

VI. OBLIGAȚIA DE COOPERARE LOIALĂ ȘI CONSECINȚELE UNUI RĂSPUNS EVAZIV

Vă atrag atenția că prezenta întrebare scrisă vizează fonduri publice locale, patrimoniu public și tarife suportate direct de cetățenii din Județul Timiș, circumscripția electorală pe care o reprezint. Curtea de Conturi a României este, în temeiul art. 140 alin. (2)–(3) din Constituție, o autoritate aflată sub controlul Parlamentului, iar independența sa funcțională garantează imunitatea actelor sale de audit față de ingerințe în conținutul lor, dar nu echivalează cu sustragerea de la obligația de a răspunde Parlamentului asupra modului concret de instrumentare și de valorificare a constatărilor.

Subliniez, totodată, că din experiența raporturilor anterioare cu această instituție rezultă o practică de a comunica răspunsuri tardive, incomplete, formulate în termeni generici ori care eludează solicitările punctuale. În considerarea acestui istoric, precizez expres că un eventual răspuns evaziv, formal sau care invocă independența constituțională pentru a se sustrage de la aspecte care țin de legalitate și de valorificarea constatărilor va atrage următoarele consecințe:

(a) formularea unei reveniri documentate, în regimul juridic al întrebării scrise, cu indicarea expresă a aspectelor rămase neclarificate;

(b) sesizarea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, cu solicitarea de audiere a conducerii Curții de Conturi pe marginea modului de instrumentare a acestui dosar;

(c) ridicarea chestiunii în plenul Camerei Deputaților, inclusiv în cadrul dezbaterii raportului public anual al Curții de Conturi a României;

(d) în măsura în care din răspuns ori din raportul final ar rezulta indicii privind netemeinicia calificărilor sau neurmărirea recuperării prejudiciului, sesizarea organelor și autorităților competente, în condițiile legii.

VII. TERMEN DE RĂSPUNS

Solicit comunicarea răspunsului în scris, pe fond, fără evitări procedurale și fără invocări extensive ale independenței constituționale, în termenul regulamentar prevăzut pentru întrebările scrise de Regulamentul Camerei Deputaților. Răspunsul trebuie să acopere fiecare întrebare în parte (de la A.1 la E.7, în total 22 de întrebări), motivat individual. Răspunsurile agregate sau generice, care nu tratează punctual solicitările, vor fi considerate neîndeplinire a obligației de cooperare loială cu Parlamentul.

Vă mulțumesc anticipat pentru cooperare și pentru clarificările furnizate.

Cu deosebită considerație,

Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală nr. 37 Timiș

Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor

ANEXĂ. CRONOLOGIA FAPTELOR ȘI A ACTELOR RELEVANTE

Prezenta cronologie sintetizează succesiunea faptelor, actelor și etapelor procedurale relevante pentru obiectul întrebării scrise.

Cronologia evidențiază că abaterile vizate au caracter sistemic și de durată (2017–2025), că tarifele majorate aplicate din 1 mai 2024 au fost aprobate în condițiile în care dotarea asumată nu exista integral în teren și că poziția oficială a ADID Timiș din aprilie 2025 contrazice constatările ulterioare ale auditului de conformitate.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul în care Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Timis, instrumen tează si urmează a valorifica constatările auditului de conformitate privind activitatea ADID Timis si executarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare din Judetul Timis appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud 

Obiectul întrebării: Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale.

Stimată doamnă Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (4) din legislația silvică, activitatea de administrare și control a fondului forestier trebuie să beneficieze de personal de specialitate suficient, inclusiv prin asigurarea unui raport corespunzător între numărul inginerilor silvici și suprafața de fond forestier administrată.

Cu toate acestea, în practică există numeroase semnale privind deficitul de personal din cadrul Gărzilor Forestiere, în condițiile în care gradul de infracționalitate silvică rămâne ridicat, iar volumul sesizărilor și al activităților de control este în continuă creștere, potrivit informațiilor din spațiul public.

Se ridică astfel întrebarea dacă actuala structură de personal este suficientă pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor de control, prevenție și monitorizare a activităților din domeniul silviculturii si din domeniul cinegetic.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Cați angajați are în prezent Garda Forestieră, defalcat pe structuri,  centrală și teritoriale? 

2.  Câți ingineri silvici sunt angajați în prezent în cadrul Gărzilor Forestiere, defalcat pe structuri, centrală și teritoriale?  
3. Consideră ministerul că actuala organigramă de personal al Gărzilor Forestiere  este suficientă pentru desfăsurarea activitaților ce intră in atribuțiile sale? Dacă la nivelul instituției se inregistrează deficit de personal, vă rog să-mi comunicați care este deficitul, în ce departamente este acesta cel mai accentuat și care este motivul pentru care aceste posturi nu au fost scose la concurs pentru ca activitatea instituției să se desfăsoare in parametri normali?

4. Vă rog să-mi comunicați modul de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul Gărzii Forestiere Naționale și Gărzilor Forestiere teritoriale, perioada pentru care se exercită mandatul acestora, precum și dacă există posibilitatea reînnoirii sau prelungirii acestuia și în ce condiții? 

5. Consideră ministerul oportună acordarea unor competențe suplimentare personalului silvic pentru constatarea și sesizarea situațiilor de muncă nedeclarată identificate în cadrul activitaților specifice domeniului silvic si cinegetic?

Având în vedere importanța protejării fondului forestier național și necesitatea consolidării capacității instituționale a structurilor de control, consider că un eventual deficit de personal de specialitate în cadrul Garzilor Forestiere pot afecta grav atât combaterea infracționalității silvice, cât și siguranța lucrătorilor din domeniu.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Situația personalului angajat din cadrul Gărzii Forestiere Naționale si a structurilor teritoriale appeared first on AUR.

De la: Domnul Boșutar Tiberiu-Nicolae, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Nsăud 

Obiectul întrebării:. Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii.

Doamnei  Ministru al mediului, apelor și pădurilor,

În contextul aplicării legislației silvice și al rolului esențial pe care îl are autoritatea publică centrală pentru silvicultură în implementarea, reglementarea, coordonarea și controlul sectorului forestier, consider necesară o clarificare detaliată a modului în care această autoritate este organizată și funcționează în practică.

Noțiunea de „autoritate” în domeniul silvic nu poate rămâne una strict abstractă, fiind important să existe transparență deplină cu privire la structura instituțională, resursele umane, responsabilitățile și mecanismele efective de control exercitate la nivel național.

În acest sens, este necesar să fie clarificată componența concretă a acestei autorități, numărul de persoane implicate în exercitarea atribuțiilor, funcțiile deținute, precum și modul în care sunt distribuite responsabilitățile de control și coordonare. Totodată, este important să existe transparență cu privire la resursele bugetare alocate și modul de utilizare a acestora în exercitarea atribuțiilor legale.

De asemenea, considerăm necesară clarificarea responsabilităților individuale și instituționale în ceea ce privește actele de control, decizie și monitorizare, astfel încât să existe o trasabilitate clară a deciziilor administrative și a răspunderii instituționale.

Având in vedere cele menționate, vă rog să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1.  Care este structura completă a autorității publice centrale pentru silvicultură și care este organigrama actuală a acesteia? 

2.  Care este numărul total de posturi aprobate, ocupate și vacante din cadrul autorității publice centrale pentru silviculturii, defalcat pe direcții, servicii și compartimente? 

3.  Care sunt funcțiile de conducere și funcțiile de execuție existente în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

4.  Care este procedura legală și administrativă prin care sunt numite, angajate sau delegate persoanele care ocupă funcții în cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură?

5.  Ce condiții de studii, specializare, experiență profesională și vechime trebuiesc îndeplinite pentru ocuparea funcțiilor din cadrul autorității publice pentru silvicultură? 

6.  Care sunt atribuțiile și responsabilitățile aferente fiecărei funcții din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? De asemenea, se solicită transmiterea fișelor de post aferente funcțiilor de conducere. 

7.  Există o evidență nominală a persoanelor cu atribuții de control în domeniul silvic la nivelul autorității centrale? Dacă da, vă rog să precizați dacă aceasta poate fi făcută publică în condițiile legii. 

8.  Care sunt instituțiile sau structurile competente să verifice activitatea persoanelor din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură și prin ce mecanisme se realizează controlul, auditul sau evaluarea activității acestora? 

9.  Care este bugetul anual alocat autorității publice centrale pentru silvicultură și cum este acesta distribuit pe principalele activități (control, monitorizare, digitalizare, reglementare)? 

10.  Care sunt salariile de bază, sporurile, indemnizațiile, primele, beneficiile și celelalte drepturi salariale acordate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcate pe funcții? 

11.  Ce bunuri, mijloace logistice, autoturisme de serviciu, echipamente sau alte forme de suport material sunt alocate personalului din cadrul autorității publice centrale pentru silvicultură? 

12.  Care este cheltuiala anuală totală aferentă funcționării autorității publice centrale pentru silvicultură, defalcată pe cheltuieli de personal, cheltuieli administrative și alte categorii bugetare? 

Având în vedere rolul central al autorității publice în administrarea și controlul fondului forestier național, consider că transparența privind structura, resursele și responsabilitățile acesteia este esențială pentru asigurarea bunei guvernări și a eficienței instituționale.

Clarificarea acestor aspecte contribuie la consolidarea încrederii publice și la întărirea mecanismelor de răspundere în domeniul silvic.

The post Boșutar Tiberiu-Nicolae – Întrebare – Clarificarea competențelor și structurii autorității publice centrale responsabile de domeniul silviculturii appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 12 Călărași

Subiect:  Necesitatea modernizării trecerilor la nivel cu calea ferată din județul Călărași

Domnule ministru,

Deși, anual, miliarde de lei se cheltuiesc pentru lucrări de infrastructură, în România continuă să existe treceri la nivel cu calea ferată abandonate, care nu sunt dotate nici măcar cu indicatoare vizibile sau cu marcaje specifice, deși ar fi trebuit să avem toate trecerile modernizate, cu bariere automate, cu semnalizări acustice și luminoase. 

În fiecare an, se raportează accidente și decese produse din cauza lipsei modernizărilor necesare pentru trecerile la nivel cu calea ferată. 

Recent, structurile Poliției române au stat la pândă la un număr de 15 treceri la nivel cu calea ferată din județul Călărași pentru a sancționa conducătorii auto, lucru care nu ar fi fost posibil dacă s-ar fi realizat investițiile necesare!

Față de situația expusă, vă rog să-mi transmiteți următoarele informații:

• Câte treceri la nivel cu calea ferată sunt în prezent, pe liniile active de cale ferată din județul Călărași?
• Câte dintre acestea sunt modernizate și beneficiază de bariere automate, semnalizări acustice și luminoase?
• Câte treceri la nivel cu calea ferată din județul Călărași sunt nemodernizate? Cum explicați lipsa minimală a indicatoarelor și semnalizărilor specifice?
• Câte treceri la nivel cu calea ferată din județul Călărași vor fi modernizate în anul 2026 și în anii următori?

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – Necesitatea modernizării trecerilor la nivel cu calea ferată din județul Călărași appeared first on AUR.

De către: Dragoș-Florin COMAN, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 12 Călărași

Subiect:  România dispare din cauza lipsei politicilor pro-nataliste – decesele mai numeroase decât nașterile în județul Călărași

Domnule ministru,

România a pierdut în perioada 2011-2021 peste 1 milion de locuitori, ca urmare a scăderii accentuate a natalității și a îmbătrânirii accelerate a populației. În lipsa unor politici publice care să dirijeze resursele financiare către familiile de tineri, această tendință nu s-a oprit. 

De exemplu, cele mai recente date statistice provenite de la Direcția Regională de Statistică ne arată că pentru județul Călărași numărul de decese a fost superior numărului de nașteri și în anul 2026 (328 de decese, față de 151 de nașteri – un spor natural negativ de 177 de locuitori). Din cauza condițiilor grele de viață și a degradării puterii de cumpărare, numărul de căsătorii a scăzut și el, demonstrând fără echivoc că tendințele negative nu se vor opri aici.

Față de situația expusă, pentru care sunt responsabile guvernele din ultimii 30 de ani, vă rog să aduceți următoarele precizări:

• Dacă, în ultimul an, a fost elaborat sau nu, la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, un proiect de act normativ privind reducerea drepturilor părinților privind concediul și indemnizația pentru creșterea copilului.
• Dacă la nivelul Ministerului există un minim interes pentru a promova politici publice pentru sprijinirea tinerilor să-și formeze o familie, să aibă o casă și o familie numeroasă.
• Dacă în anul 2027 vor fi indexate alocațiile de stat pentru copii, în condițiile inflației record din ultimii 2 ani.
• Care este motivul pentru care, în ultimii ani, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale nu a promovat niciun program eficace pentru stimularea natalității din fonduri externe nerambursabile?

The post Dragoș-Florin COMAN – Întrebare – România dispare din cauza lipsei politicilor pro-nataliste – decesele mai numeroase decât nașterile în județul Călărași appeared first on AUR.