În Senat și, anterior, în Camera Deputaților, AUR a votat amendamentele referitoare la situațiile de incompatibilitate și conflict de interese care cuprind și situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Poziția noastră este una de principiu: atunci când există o hotărâre judecătorească definitivă care constată o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese, aceasta trebuie să își producă efectele prevăzute de lege, indiferent de persoana vizată.

În egală măsură, considerăm că transparența declarațiilor de avere și de interese nu poate fi completă dacă nu include și bunurile sau interesele patrimoniale ale partenerilor de viață, așa cum a fost anunțat public chiar de către Sorin Grindeanu care a uitat subit de declarațiile publice făcute cu doar o săptămână înainte.

În lipsa unei asemenea prevederi, există riscul ca mecanismul de declarare să nu reflecte în mod complet situația patrimonială relevantă pentru exercitarea funcțiilor publice. Din acest motiv, AUR va vota noul proiect introdus al Legii integrității doar dacă aceasta cuprinde atât mecanisme clare privind aplicarea regimului incompatibilităților și al conflictului de interese, cât și dispozițiile referitoare la declararea averilor și intereselor partenerilor de viață.

Considerăm că aceleași reguli trebuie să se aplice tuturor persoanelor care exercită funcții publice, fără diferențe și fără excepții. România are nevoie de o legislație coerentă, previzibilă și aplicată în mod egal, astfel încât standardele de integritate să fie respectate indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică.

The post AUR votează Legea integrității doar dacă include partenerii de viață în declarațiile de avere și interese, așa cum a anunțat public Sorin Grindeanu. Cine este incompatibil sau în conflict de interese trebuie să plece din funcție: fără excepții! appeared first on AUR.

„În această dimineață, în sute de spitale din România, activitatea s-a oprit timp de două ore. Unități spitalicești în care zi de zi ajung mii de români au fost azi în tăcere. Iar această tăcere spune mai mult decât toate discursurile Guvernului, ale celor care au condus timp de 35 de ani sistemul sanitar.

Medicii, asistentele și întreg personalul din sănătate au intrat în grevă de avertisment. Nu pentru că și-au dorit, ci pentru că au ajuns la capătul răbdării. Personalul sanitar nu cere privilegii. Aceștia cer condiții decente de muncă, dar, mai presus de orice, respect pentru profesia lor care salvează zi de zi viețile românilor. Sunt oamenii care au ținut și țin sistemul medical în picioare, în gărzi nesfârșite, în spitale subfinanțate și în condiții pe care mulți dintre cei aflați la putere nu le-au trăit niciodată.

Și ce au primit în schimb? Promisiuni încălcate, dialog amânat și măsuri care, în opinia sindicatelor, le afectează veniturile și condițiile de muncă.

Adevărata problemă nu este protestul. Adevărata problemă este că Guvernul a ales să ignore vocea celor care salvează vieți în fiecare zi. După ani de guvernare PSD, PNL, USR și UDMR, sistemul medical continuă să se confrunte cu lipsuri, iar tensiunile dintre autorități și personalul medical au ajuns într-un punct critic.

Când medicii și asistentele ajung să iasă în stradă, nu ei trebuie întrebați de ce protestează. Cei care trebuie să dea explicații sunt cei care au condus România și au avut responsabilitatea sistemului de sănătate.

Un sistem medical nu poate funcționa prin ordonanțe și legi scrise în birouri și impuse peste noapte. Nu poți cere performanță de la oameni pe care îi tratezi cu dispreț și pe care refuzi să îi asculți. În loc să oprească exodul personalului medical și să consolideze sistemul sanitar, actuala putere politică preferă să taie, să plafoneze și să ignore avertismentele venite din partea celor care salvează vieți.

Dacă nici acum nu va exista un dialog real, sindicatele au anunțat că, din 28 iulie, ar putea declanșa greva generală pe termen nelimitat. Mai este o săptămână. O săptămână în care Guvernul poate alege responsabilitatea. Sau poate confirma, încă o dată, că preferă să ignore oamenii care țin în viață sistemul medical românesc.

AUR solicită Guvernului să reia de urgență dialogul cu reprezentanții cadrelor medicale și să renunțe la practica adoptării unor decizii cu impact major fără consultare publică autentică. Sănătatea românilor nu poate deveni victima austerității și a orgoliului politic”, a afirmat deputatul AUR, Cristina Butură.

The post Cristina Butură (AUR): „Când medicii și asistentele ies în stradă, nu ei trebuie întrebați de ce protestează. Explicații trebuie să dea cei care au condus România și au avut responsabilitatea sistemului de sănătate” appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Victimele violenței domestice – situația pentru județul Vaslui

    Stimate domnule ministru,

Conform datelor făcute publice de Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2025 polițiștii au intervenit la 138.385 de cazuri de violență domestică la nivel național, dintre care 67.010 în mediul urban și 71.335 în mediul rural, iar numărul faptelor penale înregistrate în acest domeniu a scăzut cu 16,3% față de anul 2024, de la 59.345 la 49.660 – cu toate acestea, lovirea sau alte violențe rămâne, în continuare, cea mai frecventă faptă din această categorie, cu 26.877 de cazuri, reprezentând 54% din total.

Scăderea faptelor penale înregistrate nu echivalează, însă, stimate domnule ministru, cu o diminuare a fenomenului, iar creșterea concomitentă a sesizărilor sugerează, mai degrabă, o schimbare în modul în care victimele și organele de poliție gestionează aceste situații. Pe de altă parte, ca urmare a unor disfuncționalități constatate chiar în dosare din județele Mureș și Teleorman, unde controale interne ale Inspectoratului General al Poliției Române au identificat pași procedurali neîndepliniți în supravegherea cazurilor cu ordin de protecție, începând cu 1 august 2025 polițiștii sunt obligați să verifice situația la domiciliul victimei și al agresorului chiar și atunci când victima nu dorește să recurgă la instrumentele legale clasice.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 36/2026, prevede, în mod expres, la art. 7 alin. (3), obligația autorităților competente de a colecta date statistice relevante, dezagregate și la intervale regulate, privind cazurile de violență domestică, însă comunicările publice ale Inspectoratului General al Poliției Române prezintă aceste cifre doar la nivel național, fără o defalcare pe județe, accesibilă publicului. Din acest motiv, stimate domnule ministru, consider că județul Vaslui, circumscripția electorală pe care o reprezint, un județ cu o pondere ridicată a populației rurale — mediu în care, la nivel național, intervențiile din 2025 au fost chiar mai numeroase decât în mediul urban — și cu o rețea insuficient dezvoltată de servicii sociale specializate, justifică o solicitare punctuală, defalcat pentru fiecare an în parte, pentru perioada 2020-2025, pentru a afla situația victimelor violenței domestice.

Prin urmare, stimate domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele informații:

1. dacă la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui există un registru al victimelor violenței domestice, rănite și decedate, și, în caz afirmativ, numărul de victime înregistrate în fiecare an;
2. numărul total de sesizări și intervenții pentru violență domestică, defalcat pe mediul urban și rural al județului;
3. numărul de ordine de protecție provizorii emise de polițiști, respectiv numărul celor confirmate prin ordin de protecție de către instanțele judecătorești;
4. numărul de cazuri în care a fost dispusă monitorizarea electronică a agresorului, respectiv numărul de cazuri în care victima a refuzat această măsură;
5. dacă, în urma disfuncționalităților constatate în județele Mureș și Teleorman, a fost derulată o verificare similară a dosarelor de violență domestică din județul Vaslui și, în caz afirmativ, cu ce rezultat.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Victimele violenței domestice – situația pentru județul Vaslui appeared first on AUR.

De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Riscul de sărăcie și excluziune socială – situația pentru județul Vaslui

    Stimate domnule ministru-interimar,

Datele publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul lunii iunie 2026 arată că, în anul 2025, 27,4% din populația României — aproximativ 5,2 milioane de persoane — s-a aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială (indicatorul AROPE), în scădere cu doar 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. În aceeași perioadă, mai mult de una din șase persoane (16,8%) a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar 5,6% dintre persoanele cu vârsta sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Însă, Institutul Național de Statistică nu publică, din motive legate de reprezentativitatea eșantionului, o defalcare a indicatorului AROPE la nivel de județ, ci doar la nivel de regiune de dezvoltare, iar această lacună statistică nu înseamnă că județele sunt afectate în mod egal – toate datele disponibile la nivel administrativ plasează județul Vaslui constant printre cele mai vulnerabile din țară. Astfel, stimate domnule ministru, la finalul anului 2025, câștigul salarial mediu net în județul Vaslui era de 4.220 de lei — al doilea cel mai scăzut dintre toate județele și municipiul București, după Vrancea (4.161 lei) și înaintea Botoșaniului (4.239 lei) — poziție pe care județul o ocupă constant în ultimii ani, alături de Vrancea, Vâlcea și Suceava.

Un venit salarial structural mai mic decât media națională cu peste un sfert este un indicator direct al expunerii la cel puțin una dintre cele trei componente ale indicatorului AROPE, respectiv riscul de sărăcie relativă.

Ministerul pe care îl conduceți, domnule ministru, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și prin registrul beneficiarilor venitului minim de incluziune, deține, însă, date administrative la nivel de județ care pot suplini absența unei estimări statistice directe a AROPE pentru Vaslui, motiv pentru care vă adresez prezenta întrebare parlamentară.

Având în vedere că legea obligă autoritățile competente nu doar să intervină, ci și să colecteze periodic date statistice, să realizeze analize și să monitorizeze evoluția fenomenului, iar Parlamentul primește, de multe ori, cu dificultate – sau chiar deloc – informațiile solicitate din partea acestor instituții, ne bazăm pe comunicarea directă cu dumneavoastră, domnule ministru. În această calitate, vă rugăm să prezentați situația reală, fundamentată pe datele oficiale aflate la dispoziția ministerului și a instituțiilor din coordonarea sa pentru județul Vaslui, defalcat pentru fiecare an în parte, pentru perioada 2020-2025:

1. numărul total de persoane afectate de deprivare materială și socială severă;
2. numărul de persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii — adulți cu vârstă de muncă ale căror activități au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă — defalcat pe sexe și pe grupe de vârstă;
3. numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială;
4. numărul de gospodării din județul Vaslui beneficiare ale venitului minim de incluziune, precum și evoluția acestui număr față de anul 2024, când a fost introdus acest instrument;
5. ce măsuri, cu termenele aferente asociate, sunt avute în vedere pentru ca reducerea sărăciei să aibă un impact pozitiv asupra incluziunii sociale active, a accesului la educație și cultură, a integrării pe piața muncii, a condițiilor de locuit și a accesului la asistență medicală pentru locuitorii județului Vaslui.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Riscul de sărăcie și excluziune socială – situația pentru județul Vaslui appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind relocarea celor 409 persoane identificate în dosarul centrelor de îngrijire din Dumbrava, județul Bihor

Stimate domnule ministru,

        În urma acțiunii desfășurate de DIICOT în județul Bihor, în cadrul anchetei privind centrele de îngrijire din Dumbrava, 409 persoane au fost relocate în centre sociale și unități medicale din mai multe județe ale țării. Potrivit informațiilor comunicate public de autorități, relocarea s-a realizat într-un interval foarte scurt, beneficiarii fiind transportați în peste 20 de județe.

Având în vedere amploarea fără precedent a acestei operațiuni și faptul că persoanele relocate sunt, în mare parte, vârstnici, persoane cu dizabilități sau persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate accentuată, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări de interes public:

1. Care a fost baza legală în temeiul căreia s-a dispus relocarea celor 409 persoane?
2. Cine a dispus această măsură și cine a semnat actele administrative sau judiciare care au stat la baza relocării?
3. Pe baza căror evaluări medicale, psihologice și sociale s-a decis relocarea fiecărei persoane?
4. A existat consimțământul persoanelor relocate? În cazul celor care aveau discernământ, au fost acestea întrebate dacă doresc să părăsească locul în care se aflau?
5. În situația persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu discernământ diminuat, cine le-a reprezentat interesele și în baza căror acte?
6. Au beneficiat persoanele relocate de reprezentare juridică, individuală sau colectivă, înainte de luarea măsurii relocării?
7. Câte persoane au reclamat, în cursul evaluărilor și al relocării, că au fost supuse unor rele tratamente sau altor forme de abuz?
8. Câte persoane și-au exprimat dorința de a rămâne în centrele din Dumbrava sau de a reveni ulterior în acestea?
9. Care este situația actuală a celor 409 persoane relocate? Câte dintre acestea:
   • se află în centre rezidențiale;
   • sunt internate în unități sanitare;
   • au fost preluate de familie sau aparținători;
   • au decedat?
10. În cazul persoanelor decedate după relocare, vă rog să comunicați numărul acestora, data și locul decesului, împrejurările cunoscute până în prezent și dacă au fost dispuse expertize medico-legale ori alte verificări pentru stabilirea unei eventuale legături între relocare și deces.
11. În cadrul urmăririi penale, a analizat DIICOT impactul pe care relocarea simultană a unui număr atât de mare de persoane vulnerabile îl putea avea asupra stării lor de sănătate fizică și psihică?
12. A existat un plan operațional privind protecția persoanelor relocate pe durata transportului și după transferul în noile locații? Dacă da, ce instituții l-au elaborat și aprobat?
13. Ce instituții au participat la luarea deciziei privind relocarea și care au fost atribuțiile concrete ale fiecăreia (DIICOT, IGPR, DSU, Ministerul Muncii, ANPIS, DGASPC-uri, Ministerul Sănătății și alte autorități)?
14. A fost efectuată o evaluare individuală a fiecărei persoane înainte de stabilirea destinației în care urma să fie transferată?
15. Au fost informate familiile, tutorii, curatorii sau aparținătorii persoanelor relocate înainte ori imediat după transfer? Dacă da, prin ce procedură?
16. Având în vedere că în comunicările publice ale DIICOT sunt indicate aproximativ 210 persoane ca victime ale infracțiunilor cercetate, iar operațiunea de relocare a vizat 409 persoane, vă rog să precizați care a fost justificarea juridică pentru relocarea tuturor celor 409 persoane și nu doar a celor identificate, până în prezent, ca persoane vătămate în dosarul penal.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind relocarea celor 409 persoane identificate în dosarul centrelor de îngrijire din Dumbrava, județul Bihor appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Situația juridică a prefectului de Covasna

Stimate domnule viceprim-ministru,

         La data de 17 ianuarie 2024, într-un fapt fără precedent, presa a anunțat: „Percheziții DNA la Prefectura Covasna și la locuința prefectului Raduly Istvan”.

În prezent, surse apropiate organelor de cercetare penală au lăsat să se înțeleagă că prefectului județului Covasna, Raduly Istvan, i-ar fi fost atribuită calitatea de inculpat în dosarul penal.

Având în vedere reperele de integritate pe care Ministerul Afacerilor Interne trebuie să le probeze în mod public, în primul rând prin natura activității sale specifice, vă rog, domnule viceprim-ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări de interes public:

1. Dacă prefectul Raduly Istvan a înștiințat Ministerul Afacerilor Interne cu privire la noul său statut de inculpat în cadrul dosarului penal?
2. Dacă nu a informat ministerul, ce măsuri veți dispune cu privire la această omisiune?
3. Indiferent dacă prefectul Raduly Istvan a informat sau nu conducerea Ministerului Afacerilor Interne, în cazul în care se confirmă că are calitatea de inculpat în dosarul penal, veți dispune eliberarea sa din funcția de prefect?
4. În cazul în care se confirmă că prefectul Raduly Istvan are calitatea de inculpat într-un dosar penal, considerați că această situație este compatibilă cu exercitarea funcției de prefect și cu statutul de angajat al Ministerului Afacerilor Interne, având în vedere rolul prefectului de garant al respectării legalității la nivelul județului?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Situația juridică a prefectului de Covasna appeared first on AUR.

Subiectul: Situația domnului Sitar Constantin, beneficiar al unei decizii de pensie comunitară, rămas fără niciun venit din pensie de aproape patru ani

Domnule Ministru,

În exercitarea mandatului de deputat de Maramureș, vă adresez prezenta întrebare parlamentară privind situația domnului Sitar Constantin, CNP 1640405241511, domiciliat în orașul Cavnic, județul Maramureș.

Potrivit documentelor aflate în posesia petentului, prin Decizia nr. 391968 din 26.07.2024, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor, au fost stabilite drepturi de pensie comunitară începând cu data de 05.10.2022. Cu toate acestea, persoana în cauză susține că până în prezent nu a încasat niciun leu cu titlu de pensie, deși au trecut aproape patru ani de la data de la care drepturile trebuiau acordate.

Având în vedere gravitatea acestei situații, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.⁠ ⁠Care este situația actuală a dosarului de pensie al domnului Sitar Constantin?

2.⁠ ⁠În evidența cărei case teritoriale de pensii se află în prezent dosarul?

3.⁠ ⁠Dacă dosarul a fost transferat între Casa Județeană de Pensii Bihor și Casa Teritorială de Pensii Maramureș, la ce dată a avut loc transferul și care este instituția responsabilă în prezent de punerea în plată a pensiei?

4.⁠ ⁠Care sunt motivele pentru care drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr. 391968/26.07.2024 nu au fost achitate până în prezent?

5.⁠ ⁠Ce măsuri dispune Ministerul Muncii pentru soluționarea cu celeritate a acestei situații?

6.⁠ ⁠Care este cuantumul drepturilor restante datorate beneficiarului începând cu data de 05.10.2022 și când estimează ministerul că acestea vor fi achitate?

7.⁠ ⁠Există și alte cazuri similare în care persoane cărora li s-au stabilit drepturi de pensie au rămas perioade îndelungate fără plata efectivă a acestora? Dacă da, câte astfel de cazuri au fost înregistrate în ultimii cinci ani?

Dincolo de aspectele administrative și juridice, vă rog să răspundeți și la următoarea întrebare:

Cum apreciază Ministerul Muncii că poate supraviețui un pensionar care, de aproape patru ani, nu a primit niciun leu din pensia la care are dreptul, în condițiile în care statul are obligația legală de a-i asigura plata drepturilor stabilite prin propria decizie?

Consider că o asemenea situație este incompatibilă cu obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor și afectează grav încrederea în instituțiile publice.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Întrebare – Situația domnului Sitar Constantin, beneficiar al unei decizii de pensie comunitară, rămas fără niciun venit din pensie de aproape patru ani appeared first on AUR.

                    Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe 

De către: Deputat Alexandru BORDIAN, membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale

Circumscripția: nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Descoperirea unui număr foarte mare de permise de conducere românești abandonate la o groapă de gunoi din Republica Moldova și implicațiile acestui caz asupra securității documentelor oficiale românești.

Domnule viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne,

Doamnă ministru al Afacerilor Externe,

În ultimele zile, opinia publică din România și Republica Moldova a fost profund alarmată de informațiile și imaginile difuzate de numeroase instituții mass-media referitoare la descoperirea, într-o groapă de gunoi din satul Porumbeni, raionul Criuleni, a unui număr foarte mare de documente care poartă toate elementele vizuale ale permiselor de conducere românești.

Descoperirea a fost făcută în cadrul unei acțiuni de documentare desfășurate de reprezentanții unei organizații neguvernamentale de mediu din Republica Moldova, care investigau existența unor depozitări ilegale de deșeuri medicale și de mase plastice. În timpul verificărilor au fost identificate, printre deșeuri, sute, iar potrivit unor estimări chiar mii de documente cu însemnele statului român, asemănătoare permiselor de conducere eliberate de autoritățile române.

Imaginile publicate în spațiul public surprind grămezi întregi de asemenea documente împrăștiate printre deșeuri medicale și alte materiale, situație care ridică serioase semne de întrebare privind proveniența acestora, modul în care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova, existența unor eventuale rețele de falsificare ori de trafic cu documente oficiale, precum și vulnerabilitățile existente în circuitul documentelor românești cu regim special.

Autoritățile de mediu din Republica Moldova au anunțat declanșarea unor verificări și sesizarea instituțiilor competente. La rândul său, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a precizat public că simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu permite confirmarea autenticității documentelor și că se află în contact cu autoritățile competente din Republica Moldova pentru clarificarea situației.

Chiar și în ipoteza în care o parte dintre documente s-ar dovedi a fi falsuri ori rebuturi rezultate din activități infracționale, amploarea descoperirii și impactul public al imaginilor reclamă o reacție instituțională rapidă și transparentă din partea statului român.

Permisul de conducere reprezintă un document oficial de identitate și de circulație recunoscut la nivel european și internațional. Orice suspiciune privind compromiterea securității acestuia poate afecta încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a proteja documentele oficiale, poate genera riscuri pentru siguranța rutieră, pentru securitatea frontierelor și pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere.

Având în vedere gravitatea excepțională a acestui caz, dimensiunea sa transfrontalieră și potențialele implicații asupra securității documentelor oficiale românești și asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului, vă solicit respectuos transmiterea unui răspuns detaliat, fundamentat și însoțit de toate informațiile care pot fi făcute publice, precum și prezentarea măsurilor concrete adoptate pentru elucidarea completă a împrejurărilor în care aceste documente au ajuns abandonate pe teritoriul Republicii Moldova.

Având în vedere cele de mai sus, în temeiul art. 112 din Constituția României și al dispozițiilor Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Când au fost informate oficial Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe despre această descoperire și prin ce canale instituționale.

2. Dacă au fost sau nu contactate oficial autoritățile competente din Republica Moldova pentru conservarea probelor și desfășurarea unei anchete comune. Dacă da, care sunt instituțiile implicate.

3. Dacă a fost constituit, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, un grup operativ sau o echipă de investigație pentru analiza acestui caz. 

4. Dacă din verificările efectuate până în prezent, există indicii că documentele descoperite sunt:

1. permise de conducere autentice;
2. documente expirate sau anulate;
3. documente rebutate în procesul de personalizare;
4. documente falsificate;
5. ori reprezintă o combinație a acestor categorii.

5. Dacă au fost identificate eventuale serii, loturi de fabricație sau elemente tehnice care să permită stabilirea originii documentelor.

6. Dacă există suspiciuni privind funcționarea unei rețele de falsificare, trafic sau distribuție ilegală de documente românești pe teritoriul României ori al Republicii Moldova.

7. Dacă au fost sesizate structurile competente ale Poliției Române, Poliției de Frontieră, DIICOT și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

8. Dacă a fost informat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Europol, Frontex sau alte organisme europene competente, având în vedere că este vorba despre documente oficiale ale unui stat membru al Uniunii Europene.

9. Ce cooperare există în prezent între autoritățile române și cele ale Republicii Moldova pentru combaterea falsificării documentelor oficiale și dacă această cooperare va fi extinsă în urma prezentului incident.

10. Dacă Ministerul Afacerilor Externe a solicitat oficial autorităților Republicii Moldova toate informațiile disponibile privind locul descoperirii, persoanele implicate și traseul acestor documente.

11. Dacă au fost identificate riscuri privind utilizarea unor asemenea documente pentru facilitarea migrației ilegale, a criminalității organizate sau a altor activități infracționale transfrontaliere.

12. Dacă au existat în ultimii zece ani alte cazuri în care permise de conducere românești, cărți de identitate, pașapoarte ori alte documente oficiale românești au fost descoperite abandonate în afara teritoriului României. Dacă da, vă rog să le prezentați sintetic.

13. Care este procedura legală privind distrugerea documentelor rebutate, deteriorate, anulate sau retrase din circulație și există posibilitatea ca asemenea documente să părăsească circuitul controlat al autorităților.

14. Dacă MAE consideră că actualele proceduri privind producerea, transportul, depozitarea și distrugerea documentelor cu regim special oferă suficiente garanții de securitate sau intenționați modificarea acestora.

15. Dacă veți prezenta Parlamentului României, după finalizarea verificărilor, un raport complet privind concluziile anchetei și măsurile dispuse pentru prevenirea repetării unor asemenea incidente.

Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite.

The post Alexandru BORDIAN – Întrebare – Descoperirea unui număr foarte mare de permise de conducere românești abandonate la o groapă de gunoi din Republica Moldova și implicațiile acestui caz asupra securității documentelor oficiale românești appeared first on AUR.

De către: Deputat VADIM TUDOR Lidia, Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 42 București

Obiectul întrebării: Numărul cărților electronice de identitate și al cărților de identitate simple eliberate de statul român

Domnule ministru,

Având în vedere implementarea, la nivel național, a noului sistem de evidență a persoanelor și posibilitatea cetățenilor români de a opta între cartea electronică de identitate (CEI) și cartea de identitate simplă (CIS), vă rog să îmi comunicați următoarele informații:

1. Numărul total al cărților electronice de identitate (CEI) eliberate de la data introducerii acestui document și până la data formulării răspunsului la prezenta întrebare parlamentară.

2. Numărul total al cărților de identitate simple (CIS) eliberate de la data introducerii acestui document și până la data formulării răspunsului.

3. Defalcarea datelor prevăzute la punctele 1 și 2 pe județe și municipiul București.

4. Ponderea fiecărei categorii de documente (CEI și CIS) în totalul actelor de identitate emise în noul format.

5. Dacă Ministerul Afacerilor Interne deține date privind motivele pentru care cetățenii au optat pentru cartea de identitate simplă în locul cărții electronice de identitate, vă rog să mi le comunicați.

Conform regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să dispuneți ca răspunsul să îmi fie comunicat în scris.

The post VADIM TUDOR Lidia – Întrebare – Numărul cărților electronice de identitate și al cărților de identitate simple eliberate de statul român appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Un al doilea scandal la ANSVSA în două săptămâni: De ce nu ați trimis încă Corpul de Control acolo unde frauda a devenit un flagel?

Stimate Domnule Prim-ministru,

În urmă cu doar două săptămâni v-am adresat o interpelare prin care vă atrăgeam atenția asupra modului dezastruos în care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a gestionat Programul Național de Screening pentru Pesta Micilor Rumegătoare, atunci când un animal infectat a fost lăsat să circule liber prin țară, sub protecția unor acte semnate chiar de conducerea instituției, iar România a fost sancționată de Uniunea Europeană prin suspendarea exporturilor de ovine până la 31 decembrie 2026. Vă spuneam atunci că este nevoie de o anchetă externă, independentă de ANSVSA, și vă ceream trimiterea Corpului de Control. Nu s-a întâmplat nimic. Iar acum, la mai puțin de două săptămâni distanță, izbucnește un nou scandal, și mai grav decât primul, care confirmă că nu vorbim despre un incident izolat, ci despre un adevărat flagel care a cuprins sistemul de trasabilitate a animalelor din România.

De această dată, inspectorii ANSVSA au descoperit că 75 de oi înregistrate oficial în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA) ca fiind ucise într-un focar de Pestă a Micilor Rumegătoare din județul Tulcea au fost găsite, de fapt, vii, într-o fermă din județul Cluj, la sute de kilometri distanță. Mai mult decât atât, proprietarul acelor animale încasase deja despăgubiri de la stat pentru uciderea lor, în timp ce oile erau, în realitate, vii și mutate în cealaltă parte a țării. Însuși președintele ANSVSA a recunoscut public că este vorba despre o tentativă clară de fraudă care sabotează siguranța alimentară și eforturile statului român de a eradica o boală ce blochează exporturile la nivel național, și a anunțat sesizarea organelor de urmărire penală pentru fals, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor.

Domnule Prim-ministru, gravitatea acestui caz este uriașă și depășește cu mult granițele unui singur județ. Atât timp cât animale declarate ucise într-un focar de boală circulă vii prin țară, nimeni, nici în România, nici la Bruxelles, nu mai poate avea încredere în certificatele sanitar-veterinare emise de statul român. Iar fără această încredere, exportul românesc de ovine, care în primele zece luni ale anului 2025 a generat un record de 210 milioane de euro doar către piețe non-UE, riscă să fie compromis ireversibil, cu pierderi care se pot ridica la miliarde de euro și cu sute de fermieri corecți lăsați în pragul falimentului, pentru fapte la care nu au avut nicio contribuție. Există posibilitatea ca aceste fraude să fie mult mai extinse decât cele două cazuri deja ieșite la iveală, iar sistemul de trasabilitate să fie compromis la o scară pe care doar o anchetă externă, condusă de Corpul de Control al Prim-ministrului, o poate stabili cu adevărat.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. După două scandaluri de fraudă la ANSVSA în mai puțin de două săptămâni, veți dispune, în sfârșit, trimiterea de urgență a Corpului de Control al Prim-ministrului nu doar la ANSVSA, ci la toate instituțiile implicate — Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne și celelalte structuri cu atribuții în sistemul de trasabilitate și în combaterea bolilor la animale?
2. Cum explică Guvernul faptul că un sistem electronic național de trasabilitate a animalelor, plătit din bani publici, poate fi falsificat atât de ușor încât 75 de animale declarate ucise într-un focar de boală să circule vii prin țară, iar proprietarul lor să încaseze despăgubiri de la stat pentru animale care nu au fost niciodată sacrificate?

3. Ce măsuri va lua Guvernul pentru a proteja sutele de fermieri corecți care riscă să piardă totul din cauza compromiterii exportului românesc de ovine, o pierdere care se poate ridica la miliarde de euro dacă Uniunea Europeană își pierde complet încrederea în certificatele emise de România?

4. Care este poziția oficială a Guvernului față de conducerea ANSVSA, în condițiile în care aceeași instituție a fost implicată, în doar două săptămâni, în două scandaluri majore care au pus în pericol securitatea alimentară și credibilitatea internațională a României?

5. În cazul în care concluziile Corpului de Control vor confirma existența unui sistem extins de fraudă în trasabilitatea animalelor, ce măsuri va lua Guvernul pentru tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați, de la operatorii economici și medicii veterinari împuterniciți până la conducerea instituțiilor care aveau obligația de a preveni și de a depista astfel de fapte?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Un al doilea scandal la ANSVSA în două săptămâni: De ce nu ați trimis încă Corpul de Control acolo unde frauda a devenit un flagel? appeared first on AUR.