De către: Deputat Avrămescu Ștefăniță – Alin
Circumscripția electorală: nr.31 Prahova
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Măsuri urgente pentru protejarea populației din Valea Doftanei și din județul Prahova în contextul înmulțirii atacurilor urșilor

Stimată doamnă ministru,
Satele Teșila și Trăisteni (comuna Valea Doftanei) se confruntă de mai bine de un an cu o situație alarmantă generată de atacurile repetate ale urșilor asupra gospodăriilor.
Aproape că nu există zi în care locuitorii să nu semnaleze prezența animalelor sălbatice în apropierea locuințelor sau atacuri asupra animalelor din gospodărie.

Numai în ultimele două săptămâni, mai multe gospodării au fost afectate, fiind atacate bovine și păsări, iar în urmă cu câteva săptămâni un urs a pătruns inclusiv în beciurile unor locuințe. Aceste incidente au creat teamă în rândul locuitorilor, care se văd
nevoiți să trăiască sub amenințarea unor noi atacuri.

Din păcate, situația nu este una izolată. Atacurile urșilor au devenit tot mai frecvente și în alte localități din județul Prahova. La începutul lunii iunie, un urs a pătruns într-o gospodărie din comuna Șotrile și a ucis doi porci, iar în luna mai un exemplar de urs brun a fost capturat chiar în curtea Școlii de Agenți de Poliție din municipiul Câmpina. Aceste incidente demonstrează că problema depășește nivelul unor cazuri punctuale și necesită intervenții rapide și eficiente din partea autorităților competente.

Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce măsuri au fost dispuse până în prezent pentru extragerea, relocarea sau eliminarea exemplarelor de urs care au produs pagube și au pus în pericol viața locuitorilor din comuna Valea Doftanei și din celelalte localități afectate din județul Prahova?
2. Câte solicitări privind intervenția asupra urșilor problemă au fost transmise în perioada 2025–2026 și care a fost modul de soluționare al acestora?
3. Ce măsuri intenționează Ministerul Mediului să adopte pentru reducerea efectivelor de urși din zonele în care populația este expusă unui risc permanent și pentru prevenirea unor tragedii? Locuitorii din Valea Doftanei și din întreg județul Prahova au dreptul să trăiască în siguranță, iar instituțiile statului nu pot rămâne pasive în timp ce atacurile urșilor devin o realitate aproape cotidiană, iar oamenii sunt nevoiți să își trăiască viața în permanentă teamă.

The post Avrămescu Ștefăniță – Alin – Întrebare – Măsuri urgente pentru protejarea populației din Valea Doftanei și din județul Prahova în contextul înmulțirii atacurilor urșilor appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Reduceți accizele la carburanți pentru o creștere semnificativă a prețului la pompă!

                                      Domnule Prim-Ministru Interimar,

Astăzi, 29 iunie 2026, prețul mediu național pentru motorina standard este de 9,22 lei/litru, În timp ce prețul motorinei a scăzut cu 5,8% la nivelul Uniunii Europene față de luna precedentă, România a înregistrat o creștere de 1,6%, devenind singurul stat membru în care acest combustibil s-a scumpit de la o lună la alta. România a înregistrat singurele scumpiri de motorină din UE, în luna mai 2026. 

De asemenea, țara noastră se numără printre statele cu cele mai mari scumpiri anuale.

În căutarea cauzelor acestui comportament atipic al pieței românești, experții au atras atenția asupra mecanismului de plafonare a prețurilor și a modului în care acesta poate fi deturnat de intermediari. Principalii vinovați sunt „băieții deștepți”, care profită de decontarea diferenței de către stat pentru a importa la prețuri umflate. Guvernul României a recurs la plafonare pe lanțul de distribuție. Plafonarea ce înseamnă? Înseamnă că niște băieți deștepți cumpără de afară, nu contează prețurile, ori prelucrează în țară, iar statul decontează diferența. Să nu uităm că 50% din prețul motorinei îl reprezintă taxele. Prin urmare, când niște băieți deștepți importă mai scump, iar motorina trece prin mai multe mâini de intermediar, la care se mai adaugă la final și taxele, atunci ajungem să avem scumpiri mai mari. Ei se bazează pe faptul că statul oricum le dă banii iar sistemul de relații îi protejează. 

Ungaria a reușit să înregistreze cea mai mică creștere anuală a prețului motorinei din întreaga Uniune Europeană, de doar 3,5%. În comparație, România a înregistrat scumpiri de aproape 10 ori mai mari (30,4%).

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:  Când se va hotârî România să elimine băieții deștepți din energie și carburanți ? Ce soluții aveți pentru scăderea prețului carburanților la pompă? 

The post Pușcașu Lucian Florin – Interpelare – Reduceți accizele la carburanți pentru o creștere semnificativă a prețului la pompă! appeared first on AUR.

De către: Deputat Veronica Grosu        

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul înterpelării: Când va avea România conducători care să se ocupe de bunăstarea românilor ?

     Domnule Prim-Ministru interimar

România ocupă în 2026 locul 61 din 70 de economii evaluate în Anuarul Mondial al Competitivității IMD, față de locul 49 în 2025. Cei patru piloni prin care IMD măsoară competitivitatea — performanța economică, eficiența guvernamentală, eficiența în afaceri și infrastructura — înregistrează toți regres față de 2025.

Afacerile din industrie au scăzut în termeni nominali, după primele patru luni ale anului, cu -1,8%, față de perioada similară din 2025, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica . În aprilie 2026, declinul a continuat pe total industrie, scăderea fiind, față de aceeași lună din 2025. Industria prelucrătoare a scăzut cu -1,4% în ritm lună/lună (aprilie vs. martie). În industria extractivă scăderea afacerilor e de -1,7%. 

Producția industrială a României are un declin an/an după primele 4 luni din 2026 și se situează la -3,1%.

În primul trimestru al anului 2026, peste 20.800 de firme și-au închis definitiv activitatea (radiate) la nivel național. Domeniul cel mai afectat a fost comerțul. Peste 2.046 de firme și-au suspendat activitatea doar în luna ianuarie, numărul acestora menținându-se ridicat și în primăvară (ex. 1.571 suspendări în martie).

Situația locurilor de muncă este critică. 20,2% dintre companii au fost nevoite să înghețe complet angajările.

„Companiile spun că 50% din actuala situație se datorează scăderii consumului și a puterii de cumpărare pe fondul majorării excesive a taxelor și impozitelor care au generat inflație ridicată. 43,8% reclamă creșterea costurilor operaționale (energie, logistică). Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, conform unui sondaj eJobs. 

Mediul economic este deja degradat prin creșterea datoriei externe la peste 1000 miliarde lei cu consecința plății unor dobânzi uriașe, peste 3% din PIB, deficitul bugetar a fost imens(7,9% în 2025)și  deficitului comercial este la un maxim istoric. Supraimpozitarea companiilor, lipsa creditării, scăderea gradului de ocupare a forței de muncă, toate acestea au dus la creșterea costului vieții și degradarea nivelului de trai, care, a dus la o scădere drastică a consumului și la scăderea cifrelor de afaceri la companiile românești cu consecința generării de șomaj.

Acesta este bilanțul dumneavoastră la plecarea din funcția de Prim Ministru.

O bună guvernare trebuie să aibă în centrul atenției bunăstarea cetățeanului.

Rezultă fără putință de tăgadă că nu putem vorbi de o bună guvernare în mandatul dvs.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: La ce dată România va cheltui mai puțin pentru privilegiilor conducătorilor și se va ocupa de bunăstarea românilor?

The post Veronica Grosu – Interpelare – Când va avea România conducători care să se ocupe de bunăstarea românilor ? appeared first on AUR.

De către: Deputat Negrea Petru-Gabriel

Circumscripția electorală: nr.35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Efectele reducerii voucherelor de vacanță asupra turismului românesc

Stimate Domnule Ministru,

Reducerea valorii voucherelor de vacanță și modificarea condițiilor de acordare au afectat puternic turismul românesc. Acest program a reprezentat unul dintre cele mai eficiente instrumente de susținere a turismului intern, contribuind la dezvoltarea economiei locale, la menținerea locurilor de muncă și la sprijinirea antreprenorilor din industria HoReCa.

Efectele negative se resimt în toate regiunile țării – de la Bucovina la litoral, în stațiunile balneare, montane și în toate celelalte destinații turistice. Scăderea numărului de turiști înseamnă încasări mai mici pentru hoteluri, pensiuni, restaurante și alte afaceri conexe, punând în pericol mii de locuri de muncă și investițiile realizate de antreprenorii români.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ce analiză de impact a stat la baza deciziei de reducere a voucherelor de vacanță și cum justifică Ministerul efectele economice produse asupra turismului românesc, a industriei HoReCa și a economiilor locale?
2. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul pentru sprijinirea antreprenorilor și angajaților din turism afectați de scăderea numărului de turiști, în toate regiunile țării, inclusiv în Bucovina, pe litoral și în celelalte destinații turistice?
3. Intenționează Ministerul să revină la valoarea integrală a voucherelor de vacanță sau să implementeze un mecanism alternativ de sprijin care să stimuleze turismul intern și să protejeze afacerile românești și locurile de muncă din acest sector?

The post Negrea Petru-Gabriel – Interpelare – Efectele reducerii voucherelor de vacanță asupra turismului românesc appeared first on AUR.

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul interpelării: Clarificări privind interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 22 și art. 38¹ din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 870/2004 referitoare la garda la domiciliu

     Domnule ministru,

Interpelarea de față este motivată de necesitatea protectării principiului legalității în activitatea autorităților sanitare. Nicio comisie administrativă nu poate impune cerințe suplimentare față de cele prevăzute expres de lege, indiferent de practica sa internă sau de interpretări neoficiale. Impunerea unei cerințe de acoperire integrală a gărzii la domiciliu — 30 de zile din 30 — acolo unde textul art. 38¹ nu o prevede, constituie o adăugare ilegală la normă, contrară art. 1 alin. (5) din Constituția României și principiului nullum administrativum sine lege.

Unele unități sanitare, în special spitalele municipale și orășenești din mediul rural și periurban, se confruntă cu dificultăți obiective în acoperirea cu personal medical pe toată durata lunii, determinând situații în care garda la domiciliu nu poate fi organizată zilnic, fără ca aceasta să însemne încălcarea vreunei prevederi legale. Clarificarea oficială a cadrului normativ este, așadar, esențială atât pentru unitățile sanitare, cât și pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale de specialitate.

Ordinul Ministrului Sănătății nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, încadrarea în funcții a personalului și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare (inclusiv cele aduse prin Ordinul nr. 1.077/21.04.2026, publicat în M.Of. nr. 323/23.04.2026), reglementează la art. 22 cadrul general al asigurării continuității asistenței medicale, iar la art. 38¹ regimul specific al gărzii la domiciliu. Textele relevante sunt următoarele:

Art. 22 alin. (1):

„Asigurarea continuității asistenței medicale este obligatorie pentru unitățile sanitare și se asigură prin serviciul de gardă.”

Art. 22 alin. (7):

„Gărzile se împart în următoarele categorii: gardă de urgență, gardă de monitorizare și gardă la domiciliu.”

Art. 22 alin. (10):

„Prin garda la domiciliu se înțelege forma de asigurare a continuității asistenței medicale prin care un medic, aflat în afara unității sanitare, se află în regim de disponibilitate permanentă pentru o anumită perioadă de timp, având obligația de a răspunde solicitărilor primite din partea medicului coordonator de gardă și de a se prezenta la unitate într-un interval de timp prestabilit, pentru a acorda asistență de specialitate în caz de urgență sau situație medicală neprevăzută.”

Art. 38¹ alin. (1)–(7):

(1) Continuitatea asistenței medicale se poate asigura și prin gardă la domiciliu. (2) Garda la domiciliu se organizează pe specialități. (3) Se poate organiza gardă la domiciliu, pe specialități, dacă în secțiile sau compartimentele cu paturi, precum și în ambulatoriul integrat al spitalului sunt încadrați cel puțin 2 medici în specialitatea respectivă. (4) În garda la domiciliu, pe specialități, pot fi cooptați și medici care nu sunt angajați în unitatea respectivă, dar care sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății în specialitatea stabilită pentru garda la domiciliu. (5) Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineații și ora de începere a programului de dimineață din ziua următoare. (6) În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineață și durează 24 de ore. (7) Medicul care asigură gardă la domiciliu în acest interval are obligația de a răspunde la solicitările primite din partea medicului coordonator de gardă și de a se prezenta la unitatea sanitară în cel mai scurt timp posibil.

Analizând dispozițiile art. 22 coroborate cu art. 38¹ din Ordinul MS nr. 870/2004, se constată că actul normativ reglementează condițiile de organizare a gărzii la domiciliu — cerința a cel puțin 2 medici încadrați în specialitate, regimul orar al gărzii, obligațiile medicului de gardă — dar nu stabilește nicăieri un număr minim obligatoriu de zile calendaristice pe lună pentru care garda la domiciliu trebuie organizată, pentru ca aceasta să fie considerată „funcțională” în sensul legii.

Cu toate acestea, în practica comisiilor de evaluare și a autorităților de control, au apărut interpretări divergente, prin care unor unități sanitare li se impune, fără temei legal expres, acoperirea gărzii la domiciliu 30 de zile din 30 în fiecare lună, ca și cum această cerință ar rezulta din textul ordinului. O astfel de exigență nu este prevăzută în art. 38¹ și nici în altă dispoziție a Ordinului MS nr. 870/2004 sau a ordinelor subsecvente. Textul legal reglementează cum se organizează garda la domiciliu și care sunt obligațiile medicului de gardă, nu câte zile pe lună trebuie aceasta să fie organizată pentru a îndeplini cerința de continuitate.

Această practică neunitară generează consecințe juridice directe și grave asupra unităților sanitare: ierarhizări incorecte, retrogradări de categorie și sancțiuni administrative aplicate în temeiul unor cerințe neprevăzute de lege, cu încălcarea principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituția României și a principiului securității raporturilor juridice. O unitate sanitară care organizează garda la domiciliu, de exemplu, 10 zile din 30 într-o lună nu încalcă nicio dispoziție a Ordinului MS nr. 870/2004, în absența unei norme care să impună acoperirea integrală.

Față de cele expuse, solicităm Ministrului Sănătății să răspundă, în scris și motivat, la următoarele întrebări:

1. Care este interpretarea oficială a Ministerului Sănătății cu privire la ënțelesul sintagmei „gardă la domiciliu funcțională” în sensul art. 38¹ din Ordinul MS nr. 870/2004? În particular, ce condiții trebuie să îndeplinească o unitate sanitară pentru ca garda la domiciliu să fie considerată legal constituită și operațională?

 2. Există vreo dispoziție legală sau administrativă — cuprinsă în Ordinul MS nr. 870/2004 sau în alt act normativ emis de Ministerul Sănătății — care să impună organizarea gărzii la domiciliu un număr minim de zile calendaristice pe lună? Dacă da, care este acel număr și care este temeiul legal expres?

3. În lipsa unei astfel de prevederi exprese, pe ce temei legal și în baza căror instrucțiuni ori metodologii comisiile de evaluare impun unităților sanitare acoperirea gărzii la domiciliu 30 de zile din 30 în fiecare lună? Aceste cerințe au vreun suport normativ expres sau reprezintă o interpretare extensivă fără temei în textul ordinului?

4. Care este numărul minim de medici necesar pentru a organiza legal garda la domiciliu, raportat la art. 38¹ alin. (3) din Ordinul MS nr. 870/2004, și în ce condiții pot fi cooptați medici din afara unității, conform alin. (4) al aceluiași articol?

5. Ce formă juridică — contract individual de muncă suplimentară, contract de prestări servicii, convenție de colaborare sau altă formă — este acceptată de Ministerul Sănătății pentru încadrarea medicilor care efectuează gardă la domiciliu, atât pentru medicii angajați ai unității, cât și pentru cei cooptați din exterior?

6. Ce documente justificative trebuie să prezinte o unitate sanitară pentru a dovedi că garda la domiciliu este legal organizată și operațională, în contextul unei evaluări sau inspecții desfășurate de autoritățile competente?

7. Are Ministerul Sănătății în vedere emiterea unor instrucțiuni, norme metodologice sau circulare care să clarifice în mod unitar aplicarea art. 38¹ din Ordinul MS nr. 870/2004, astfel încât să înlăture practica neunitară și tratamentele juridice inegale între unitățile sanitare?

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – Interpelare – Clarificări privind interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 22 și art. 38¹ din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 870/2004 referitoare la garda la domiciliu appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Aveți în vedere înființarea de centre de returnare a imigranților pentru a descuraja migrația ilegală? Veți prioritiza măsuri guvernamentale care vor permite întoarcerea diasporei acasă?

Domnule Prim-Ministru Interimar,

Pactul Uniunii Europene privind migrația și azilul a intrat oficial în vigoare vineri, 12 iunie 2026. Nucleul acestui regulament implică redistribuirea imigranților ilegali în întreaga Uniune Europeană, inclusiv în statele membre care s-au opus anterior deschiderii frontierelor lor către migrația în masă. Conform acordului, dacă un guvern refuză să participe, contribuabilii vor fi obligați să plătească sancțiuni financiare Uniunii Europene. 

Ca răspuns la implementarea legii UE, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne polonez, Karolina Gałecka, a emis o declarație în care reiterează poziția guvernului de la Varșovia conform căreia Polonia „nu va permite imigranților să intre în țară în temeiul Directivei UE și nici nu va plăti amenzi Comisiei Europene”. Ministerul de Interne declară că „Polonia nu va implementa prevederile Pactului care amenință securitatea femeilor și bărbaților polonezi.Polonia va aplica doar reglementările care consolidează protecția frontierelor, consolidează politica de migrație și sporesc accesul la date pentru combaterea migrației ilegale”, se arată în declarația oficială a Ministerului de Interne.

Guvernul polonez informează că „doar acele elemente ale reglementărilor UE care sporesc efectiv nivelul de securitate a migrației vor fi introduse în legislația națională. Provocările legate de instrumentalizarea migrației de către actori ostili, provocările reprezentate de sosirile în masă și procesele decizionale adecvate sunt, de asemenea, acoperite de declarație, la fel ca și noile abordări – cum ar fi „centrele de returnare” – pentru a aborda și, eventual, a descuraja migrația ilegale.

Personal și sunt convins că și o bună parte din membrii Parlamentului României ne opunem față de mecanismele obligatorii și respingem cotelor impuse la nivel european militând pentru un control strict al frontierelor. Criticăm mecanismele de sancțiuni impuse de Pactul privind migrația, considerând că statele membre trebuie să aibă suveranitate totală în deciderea propriilor politici privind migrația. Prioritatea României ar trebui să fie reintegrarea și facilitarea întoarcerii cetățenilor români plecați în străinătate, și nu preluarea de migranți din state terțe. 

Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Câți migranți a preluat România în 2025 și 2026 din cotele alocate la nivel european? Ce soluții pentru reducerea migrației veți adopta la nivel guvernamental?

The post Pușcașu Lucian Florin – Înterpelare – Aveți în vedere înființarea de centre de returnare a imigranților pentru a descuraja migrația ilegală? Veți prioritiza măsuri guvernamentale care vor permite întoarcerea diasporei acasă? appeared first on AUR.

De către: deputat Pușcașu Lucian Florin           

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri?

                                 Domnule Prim-Ministru Interimar,

       Datele statistice ale INS aferente perioadei 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează vești proaste pentru sectorul energetic. Resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%. Structura energetică a României, devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile. Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane  cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025. Diminuarea este rezultatul cumulativ al reducerii producției interne și al scăderii importurilor totale. Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane , în timp ce importurile au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane. România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice:

• produsele petroliere importate au crescut cu 36,7%; 
• gazele naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%; 
• cărbunele net importat a crescut cu 24%. 

    Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Producția convențională este în recul. Termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centralele nuclearo-electrice cu 2,9% mai puțin. Consumului final de energie electrică a scăzut cu 2,7%. 

     Consumul populației s-a redus cu 10,1%, o scădere excepțional de mare pentru doar un an. Tendința trebuie urmărită atent deoarece reduce eficiența generală a sistemului energetic.Fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale.

       Statisticile arată că România produce mai puține resurse energetice primare, înregistrează scăderi ale producției interne la aproape toate formele de energie și devine tot mai dependentă de importuri pentru acoperirea necesarului de consum. Importurile de gaze naturale utilizabile au crescut cu aproape 47%, cele de produse petroliere cu 36,7%, iar cele de cărbune cu 24%, evoluții incompatibile cu imaginea unei țări care și-ar consolida independența energetică.

       Importurile de produse petroliere au crescut cu peste 36%. Mai mult, această schimbare s-a produs într-o perioadă în care prețul produselor petroliere importate a fost superior celui al țițeiului. În mod firesc apare întrebarea: de ce România renunță la importul de materie primă și crește importul de produse cu valoare adăugată mai mare? Răspunsul conduce către o problemă mult mai profundă privind competitivitatea și utilizarea capacităților interne de rafinare și procesare. Această transformare a fluxurilor energetice indică faptul că economia românească importă într-o măsură tot mai mare energie gata procesată și combustibili direct consumabili, în loc să valorifice intern materiile prime. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă un progres, ci o creștere a dependenței față de piețele externe și față de volatilitatea prețurilor internaționale.

       Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții lăsați noului Guvern pentru reducerea dependenței României de piețele externe în domeniul energiei?  

The post Pușcașu Lucian Florin – Interpelare – Sunteți și ministru interimar la Energie! Vă asumați fluxurile energetice ale României bazate pe importuri? appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul interpelării:  Cum a ajuns o oaie pozitivă la Pesta Micilor Rumegătoare să circule 12 zile prin țară sub semnătura ANSVSA?

Stimate domnule ministru,

În contextul Deciziei (UE) 2026/1387, prin care Uniunea Europeană a suspendat complet exporturile de ovine din România până la 31 decembrie 2026, se ridică întrebarea cum a fost posibil ca un animal infectat cu Pesta Micilor Rumegătoare să circule liber prin țară, sub protecția unor acte semnate chiar de instituția pe care o conduceți. Am fost contactat de fermieri și crescători de ovine și caprine din mai multe județe, profund revoltați de modul în care a fost gestionat Programul Național de Screening, program aflat în coordonarea directă a ANSVSA.

În timp ce mișcarea ovinelor și caprinelor era suspendată la nivel național printr-o Notă de serviciu emisă de conducerea instituției, a fost introdusă o excepție pentru mișcările către abatoare și centre de colectare în vederea exportului. Animalul purtător al crotaliei RO1641262191, testat într-o exploatație din județul Timiș la data de 29 mai 2026, a fost mutat, în baza acestei excepții, către un centru de colectare din județul Constanța la data de 5 iunie 2026. Buletinul de analiză nr. 12484, cu rezultat pozitiv la Pesta Micilor Rumegătoare, ar fi fost emis abia pe 17 iunie 2026, la două zile după termenul legal de raportare din program. Practic, animalul a circulat prin țară timp de 12 zile fără ca rezultatul testului să fie cunoscut, ceea ce contravine oricărei reguli elementare de izolare a unei boli de Categoria A.

Cu doar două zile înainte de termenul legal de raportare, la 15 iunie 2026, la Constanța era semnat un Acord Tehnic între ANSVSA și mai mulți operatori economici din sectorul de export, printre care figurează exact firma în curtea căreia ajunsese animalul respectiv. Acest document cerea explicit menținerea dumneavoastră în funcție, motivând că orice schimbare la conducerea instituției ar genera suspendarea dialogului cu Comisia Europeană și blocarea certificatelor sanitar-veterinare de export. Există posibilitatea ca excepția din Nota de serviciu să nu fi fost o simplă greșeală de procedură, ci rezultatul direct al unor interese comerciale care au primat în fața protocoalelor de biosecuritate. Întrucât acest lucru rămâne o întrebare fără răspuns, este important să se aducă la lumină adevărul cu privire la ce s-a întâmplat și cine este responsabil.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Vă rog să prezentați traseul complet, documentat cronologic, al animalului purtător al crotaliei RO1641262191, de la recoltarea probei biologice din 29 mai 2026 până la emiterea Buletinului de analiză nr. 12484 din 17 iunie 2026, cu toate exploatațiile, datele de intrare și ieșire și documentele care au însoțit fiecare mutare.

2. Cine a semnat Nota de serviciu prin care a fost introdusă excepția pentru mișcările de animale către abatoare și centre de colectare în vederea exportului, în plină derulare a unui program de screening pentru o boală de Categoria A? Pe ce bază tehnică a fost justificată această excepție?

3. Cum explicați faptul că termenul legal de raportare din Programul Național de Screening, stabilit pentru 15 iunie 2026, nu a fost respectat, iar rezultatul pozitiv a fost confirmat abia după ce animalul ajunsese deja la centrul de colectare din Constanța?

4. Ce relație există între ANSVSA și operatorii economici semnatari ai Acordului Tehnic din 15 iunie 2026, care au cerut explicit menținerea dumneavoastră în funcție? A influențat acest acord, în vreun fel, deciziile luate în cadrul Programului Național de Screening?

5. A fost declanșată o anchetă internă în cadrul ANSVSA pentru stabilirea răspunderii în acest caz? Dacă da, solicit prezentarea publică a concluziilor acesteia, însoțite de toate actele și notele de serviciu emise în legătură cu Programul Național de Screening pentru Pesta Micilor Rumegătoare în perioada mai–iunie 2026.

6. Ce măsuri concrete a dispus sau intenționează să dispună ANSVSA pentru a restabili încrederea Comisiei Europene în certificatele sanitar-veterinare emise de autoritatea română, astfel încât exporturile de ovine și caprine să poată fi reluate cât mai curând?

7. Câte Comandamente Naționale de Luptă împotriva Pestei Micilor Rumegătoare s-au constituit sub coordonarea Ministerului de Interne în ultimii ani? Care este Programul Național de Combatere a bolii, aprobat de toate ministerele implicate și propus de ANSVSA?

The post Elena DOBOŞ – Înterpelare – Cum a ajuns o oaie pozitivă la Pesta Micilor Rumegătoare să circule 12 zile prin țară sub semnătura ANSVSA? appeared first on AUR.

De către: Petru-Gabriel NEGREA, deputat în circumscripția electorală nr.35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul interpelării: Situația critică a crescătorilor de animale și a producătorilor de lapte din Bucovina, județul Suceava

Stimate Domnule Ministru,

Fermierii și crescătorii de animale din Bucovina, județul Suceava, traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Principalul colector de lapte din zonă se retrage de pe piață, iar producătorii riscă să rămână fără posibilitatea de a-și valorifica producția. În același timp, procesatorii locali de lapte, producătorii de brânzeturi și alte produse tradiționale întâmpină dificultăți tot mai mari în accesul la marile lanțuri comerciale, multe dintre produsele locale fiind înlocuite cu mărfuri provenite din alte zone sau din import.

Situația este cu atât mai gravă cu cât prețul oferit fermierilor pentru laptele crud a ajuns în unele cazuri la aproximativ 0,65 lei pe litru, un preț care nu acoperă nici măcar costurile de producție. Creșterea animalelor înseamnă muncă permanentă, fără zile libere, cheltuieli cu furajele, medicamentele, energia și întreținerea fermelor. Cu toate acestea, laptele, obținut prin muncă grea și sacrificii considerabile, este plătit la un nivel care îi împinge pe mulți fermieri spre faliment.

Este inadmisibil ca un județ cu tradiție în zootehnie și cu un potențial agricol atât de mare să fie adus într-o asemenea situație. Dacă nu se intervine rapid, multe exploatații familiale riscă să dispară, cu efecte economice și sociale grave pentru întreaga regiune.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

Ce măsuri urgente va lua ministerul pentru a asigura colectarea și valorificarea laptelui produs de fermierii din județul Suceava după retragerea principalului colector din regiune?

Ce sprijin acordă ministerul procesatorilor locali de lapte și produselor tradiționale din Bucovina pentru a avea acces echitabil la rețelele comerciale și pentru a-și păstra locul pe piață?

Cum explică ministerul faptul că prețul plătit fermierilor pentru laptele crud a ajuns la aproximativ 0,65 lei/litru și ce măsuri concrete intenționează să adopte pentru asigurarea unui preț corect care să permită continuarea activității crescătorilor de animale?

The post Petru-Gabriel NEGREA – Interpelare – Situația critică a crescătorilor de animale și a producătorilor de lapte din Bucovina, județul Suceava appeared first on AUR.

Subiectul: Accesul unei echipe de televiziune și al unor reprezentanți ai autorităților locale în perimetrele și proprietățile REMIN SA din orașul Cavnic

Domnule ministru,

În spațiul public au fost prezentate imagini filmate în subteran și în alte obiective aparținând REMIN SA din orașul Cavnic, în cadrul unui reportaj realizat de Antena 3 CNN pentru emisiunea „Descoperiți”, realizată de jurnalista Andreea Sava și difuzată în jurul datei de 2 mai 2026. Potrivit declarațiilor publice ale primarului orașului Cavnic, acesta a participat la realizarea reportajului împreună cu echipa de filmare.

Având în vedere că REMIN SA se află în procedură de insolvență și administrează active aflate în patrimoniul statului, vă rog să îmi comunicați:

1.⁠ ⁠Dacă Antena 3 CNN, jurnalista Andreea Sava, Primăria Cavnic sau alte persoane implicate au solicitat și au primit aprobări pentru accesul în mine, galerii, clădiri, terenuri și alte proprietăți aparținând REMIN SA. În caz afirmativ, vă solicit copii ale solicitărilor și aprobărilor emise.

2.⁠ ⁠Care au fost locațiile exacte aparținând REMIN SA în care au fost realizate filmările și cine a aprobat accesul în aceste obiective.

3.⁠ ⁠Dacă accesul s-a realizat cu respectarea tuturor procedurilor legale și a normelor privind securitatea obiectivelor miniere.

4.⁠ ⁠Dacă REMIN SA sau Ministerul Economiei au efectuat verificări după realizarea filmărilor pentru a constata eventuale distrugeri, degradări, lipsuri ori sustrageri de bunuri din patrimoniul societății.

5.⁠ ⁠Dacă au fost constatate nereguli privind accesul în aceste obiective și, în caz afirmativ, ce măsuri au fost dispuse și dacă au fost sesizate organele competente.

6.⁠ ⁠Dacă în cadrul reportajului au fost prezentate informații, imagini sau date privind resurse minerale, infrastructură minieră ori alte elemente cu valoare economică sau strategică și dacă publicarea acestora a fost analizată ori aprobată de către societate sau minister.

7.⁠ ⁠Dacă filmările au fost realizate în obiective care fac parte din patrimoniul ce urmează să fie transferat sau despre care se discută transferul către autoritățile locale din Cavnic.

8.⁠ ⁠⁠În situația în care accesul în perimetrele și obiectivele REMIN SA s-a realizat fără aprobările legale necesare, vă rog să precizați dacă societatea, conducerea acesteia sau Ministerul Economiei s-au autosesizat, dacă au fost sesizate organele competente și ce măsuri au fost dispuse pentru stabilirea responsabilităților și prevenirea unor situații similare.

Solicit transmiterea documentelor și informațiilor care au stat la baza aprobării accesului în aceste obiective.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Interpelare – Accesul unei echipe de televiziune și al unor reprezentanți ai autorităților locale în perimetrele și proprietățile REMIN SA din orașul Cavnic appeared first on AUR.