Parlamentarul pune sub semnul întrebării decizia guvernului și cere explicații privind prioritizarea acestor investiții într-un moment în care autoritățile invocă tot mai mult lipsa banilor și situația dificilă a bugetului.

„În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, guvernul condus de Ilie Bolojan găsește peste un miliard de lei din bugetul de stat pentru patru stadioane. Timișoara, Oradea, Slatina și Brașov sunt beneficiarele unor proiecte cu o valoare totală de aproximativ 1,4 miliarde de lei, dintre care aproape 1,14 miliarde urmează să fie suportate de la bugetul de stat.

Nu contestăm faptul că România are nevoie de infrastructură sportivă și nici dreptul comunităților locale de a investi în dezvoltarea lor. Contestăm însă prioritățile unui guvern care a cerut sacrificii populației în numele unei situații bugetare excepționale, iar acum găsește resurse pentru investiții care cu greu pot fi prezentate drept urgențe naționale.

Românilor li s-a spus că nu sunt bani. Nu sunt bani pentru menținerea tuturor facilităților acordate mamelor. Nu sunt bani pentru veteranii de război. Nu sunt bani pentru protejarea puterii de cumpărare. În schimb, au existat majorări de taxe și o creștere a TVA care s-a transmis în prețuri și a pus o presiune suplimentară asupra familiilor și întreprinderilor românești.

Dar pentru patru stadioane se găsesc peste un miliard de lei din bugetul de stat.

Iar unul dintre aceste proiecte este chiar la Oradea, orașul condus timp de 12 ani de Ilie Bolojan. Complexul sportiv are o valoare totală de aproximativ 386 de milioane de lei. Într-un moment în care guvernul justifică măsurile de austeritate prin necesitatea reducerii cheltuielilor și a deficitului, este legitim să întrebăm de ce un asemenea proiect reprezintă acum o prioritate și după ce criterii au fost stabilite investițiile care merită finanțate.

Contrastul devine cu atât mai greu de explicat în cazul Clujului. În timp ce guvernul găsește bani pentru patru stadioane, Spitalul Pediatric Monobloc din Cluj a rămas fără finanțarea solicitată de la guvern, deși proiectul este deja în construcție. Decizia a provocat revolta chiar în interiorul PNL.

Discuția nu mai este, așadar, despre opoziție versus putere, ci despre o întrebare elementară privind prioritățile unui stat aflat în austeritate: dacă banii sunt atât de puțini încât românilor li se cer sacrificii, cum se face că există peste un miliard de lei pentru stadioane, dar nu și pentru un spital de copii?

Cinismul acestei politici nu poate trece neobservat. Austeritatea pare să funcționeze într-un singur sens: când trebuie acoperite găurile bugetare, factura ajunge la cetățean; când trebuie finanțate proiectele statului, disciplina bugetară devine mult mai flexibilă.

Un guvern responsabil ar trebui să înceapă economiile cu propriile cheltuieli și să stabilească o ordine clară a priorităților. Într-o perioadă de dificultăți economice, fiecare miliard cheltuit trebuie justificat prin nevoile reale ale societății. Sănătatea, sprijinirea familiilor, infrastructura critică, energia, educația și protejarea celor vulnerabili nu pot fi puse în plan secund, în timp ce investițiile care pot fi amânate primesc undă verde.

Problema nu este existența unui stadion la Oradea, Timișoara, Brașov sau Slatina. Problema este momentul ales și dubla măsură. Nu poți cere sacrificii unei țări întregi, nu poți explica fiecărei familii că statul trebuie să facă economii și, în același timp, să te comporți ca și cum austeritatea dispare atunci când ajungi la proiectele pe care tu însuți le consideri importante.

Dacă situația bugetară a României este atât de gravă încât justifică taxe mai mari și tăierea unor facilități sociale, atunci trebuie să fie suficient de gravă și pentru amânarea proiectelor care nu reprezintă o urgență. Iar dacă există peste un miliard de lei pentru stadioane, guvernul are obligația să le explice românilor de ce nu au existat bani atunci când sacrificiul le-a fost cerut lor.

Austeritatea nu poate fi o politică aplicată doar cetățeanului de rând. Responsabilitatea bugetară trebuie să înceapă de la guvern”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „În timp ce românilor li se cere să strângă cureaua, guvernul condus de Ilie Bolojan găsește peste un miliard de lei din bugetul de stat pentru patru stadioane” appeared first on AUR.

Deputatul AUR Gianina Șerban a criticat coaliția de guvernare pentru măsura abuzivă și profund nedreaptă pe care o menține asupra familiilor tinere din România.

„Cerem să fie exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, CASS, mamele aflate în concediu de creștere a copilului. Este o măsură abuzivă atât pentru familiile tinere care au copii, cât și pentru copii în sine. Aceste venituri pot ajuta familia în creșterea copilului”, a spus Gianina Șerban.

„Nu pe spatele mamelor și al copiilor se reduce deficitul bugetar al României”, a explicat Gianina Șerban.

„Vă rog, stimați colegi de la PSD, pentru că ați avut un amendament asemănător pe care l-ați susținut vehement, să votați pentru familiile din România. Sunt curioasă dacă votul dumneavoastră va fi pentru susținerea lor”, a conchis Gianina Șerban, deputat AUR.

The post Gianina Șerban (deputat AUR): „Nu pe spatele mamelor și al copiilor se reduce deficitul bugetar al României” appeared first on AUR.

„Sunteți foarte aprinși și concentrați pe duelurile acestea verbale, dar eu vă spun că în această sală plutesc două stafii, ca să citez o carte dragă unora dintre noi, publicată în 1848.

Acele stafii sunt inflația și recesiunea. Ne aflăm cu o inflație, cea mai mare din Uniunea Europeană, care a depășit, anualizată fiind, și în ianuarie, și în februarie, 9%. În același timp, în trimestrul IV a fost o scădere economică de aproape 2%. Aceste fenomene nu sunt proprii Uniunii Europene, ci sunt proprii României. Și peste ele vine această criză.

Rezultatul faptului că, după aproape trei luni, nu avem un buget și că dumneavoastră, în coaliție, vă certați public este că dobânzile la obligațiunile pe termen lung, la titlurile de stat pe termen lung, sunt astăzi 7,4%.

Intrând în filosofia bugetului, am înțeles, a spus-o de multe ori domnul prim-ministru, au spus-o și mulți miniștri, că este o mare problemă în România consumul. Dacă „consumul” este un termen foarte vag, dacă ne uităm la realitate, România are un consum final de 81% din PIB, dintre care 62% aparține populației și 19% guvernului.

Consumul administrației este mult peste media europeană și face ca acest consum final al României să pară mare. Numai că filosofia care stă la baza proiectului de buget este: nu ne atingem de consumul administrației, de consumul guvernamental, și ne atingem doar de consumul populației.

O spune negru pe alb Guvernul că ponderea consumului populației în creșterea PIB este de minus 0,5%, o cifră neobișnuit de mare pentru România, în vreme ce ponderea consumului guvernamental în creșterea PIB este de minus 0,1%, iarăși neobișnuit de mică pentru o astfel de corecție.

Dacă raportul între cele două consumuri este 3 la 1, de ce raportul între corecții este 5 la 1? Pentru că filosofia actualului buget este să fie pedepsite populația și firmele din România și să fie premiat statul, care rămâne cu cheltuielile întregi, așa cum le avea și înainte de acest buget.

Ei bine, avem de ales în această seară între această filozofie, premierea administrației, a statului, și defavorizarea populației și a firmelor, și înțelegerea realității și revenirea la normalitate.

Dacă realitatea economică este stagflația, adică recesiune plus inflație, și la ușă stă șomajul, pentru că am ajuns la 6,3% rată a șomajului, atunci avem nevoie, în centrul oricărei proiecții bugetare, ca instrument de politică economică, de un instrument care să atace simultan și recesiunea, și inflația.

Acel instrument este reducerea taxelor de consum. Singura variantă rezonabilă, care să stea în centrul unei politici economice, este revenirea la cotele de TVA de dinainte de creșterea adusă de Guvernul Bolojan.

A doua măsură esențială este supraviețuirea populației, dacă vrem să mai vorbim despre România. Această măsură înseamnă indexarea pensiilor.

A treia măsură esențială, pentru repunerea dreptății în centrul politicii României, este interzicerea deductibilității fiscale a optimizărilor pe care le fac companiile multinaționale, câștigând astfel în competitivitate față de firmele românești.

Dacă veți alege în mod rațional, veți alege să ținem sau să scoatem din această Cameră inflația și recesiunea, să ținem șomajul afară și să aducem înapoi prosperitatea și dezvoltarea”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Dacă veți alege în mod rațional, veți alege să ținem sau să scoatem din această Cameră inflația și recesiunea, să ținem șomajul afară și să aducem înapoi prosperitatea și dezvoltarea” appeared first on AUR.