Amendamentele propuse și prezentate de către consilierul AUR Cezar-Victor Năstare au vizat măsuri concrete și necesare: monitorizarea trimestrială a investițiilor, dezbaterea situației execuției bugetare, crearea unui registru al furnizorilor de servicii și al operatorilor publici, ușor de interpretat de orice utilizator, protejarea patrimoniului cultural supus presiunilor imobiliare, precum și identificarea de soluții pentru extinderea rețelei de grădinițe cu program prelungit.

În ciuda faptului că aceste propuneri răspund direct problemelor din teren, majoritatea din Consiliul Județean a ales să le respingă în bloc. Grupul AUR, compus din consilierii Leonte Laurentiu Marius, Cezar-Victor Nastase, Adrian Roman, Remus Grigore Ion și Robert Panait, a votat pentru toate amendamentele, în timp ce ceilalți consilieri au votat împotrivă. Unul dintre amendamente a fost retras în urma dezbaterilor, pentru a permite continuarea discuțiilor într-un cadru mai larg.

Două dintre amendamentele esențiale au vizat introducerea unor mecanisme clare de raportare și transparență: obligarea aparatului executiv să prezinte trimestrial situația investițiilor și publicarea acestor date pe site-ul instituției. Sunt măsuri minime într-o administrație modernă, dar care au fost respinse fără argumente solide.

În paralel, AUR Ilfov a formulat o sesizare procedurală privind modul în care a fost gestionat proiectul de buget. Documentele analizate arată diferențe semnificative între forma publicată inițial și cea transmisă ulterior consilierilor, inclusiv o majorare a cheltuielilor totale cu peste 17,6 milioane de lei.

Aceste discrepanțe ridică semne serioase de întrebare privind respectarea legislației în materie de transparență decizională și a procedurilor bugetare. Forma supusă votului nu a fost corelată cu cea pusă la dispoziția publicului, iar termenele legale pentru dezbatere nu au fost respectate.

Consilierii AUR au solicitat retragerea sau amânarea votului până la clarificarea acestor aspecte și publicarea unei forme consolidate a bugetului. Solicitarea a fost ignorată. În aceste condiții, consilierii AUR au votat împotriva proiectului de buget.

Poziția noastră este clară: Ilfovul are nevoie de investiții reale, de servicii publice funcționale și de o administrație care lucrează transparent. Bugetul propus nu oferă aceste garanții și a fost adoptat fără o dezbatere corectă și completă.

AUR va continua să susțină în Consiliul Județean soluții concrete pentru problemele semnalate de cetățeni și să sancționeze orice derapaj de la principiile unei administrații responsabile.

The post AUR Ilfov: Amendamente respinse, buget votat pe repede înainte, fără transparență reală appeared first on AUR.

Altfel spus, educația este scoasă la tabla austerității, deși premierul Ilie Bolojan declara săptămânile trecute că “s-a terminat” cu ajustările fiscale pe cârca învățământului. Nu, nu s-a terminat.

Solicitările profesorilor, elevilor și studenților nu contează pentru PSD, PNL, USR, UDMR. De fapt, nu au contat niciodată.

Guvernul Bolojan se aliniază tuturor celorlalte foste guvernări care fie nu s-au priceput, fie au acționat cu premeditare pentru a distruge din temelii sistemul de educație românesc. Suntem țara europeană în care fenomenul abandonului școlar a scăpat de sub control. Potrivit unui raport OCDE, 16% dintre copiii români între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală, iar 32% dintre tinerii între 15 și 19 ani nu urmează liceul.

România Educată a fost un eșec. Un eșec care poartă amprenta PNL, partid care l-a ținut în brațe 10 ani pe Klaus Iohannis. După 36 de ani în care Ministerul Educației a fost pasat când la PSD, când la PNL, rezultatele vorbesc de la sine: procentul analfabetismului funcțional este de aproape 46% în rândul tinerilor de liceu!

Ce trebuia să facă Guvernul Bolojan? Să aloce 6% din PIB sau ponderea de 15% din cheltuielile statului pentru Educație, așa cum prevede Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar.

Ce vrea să facă, de fapt, Guvernul Bolojan? Să oprească investițiile, să amâne reformele și să aloce mai puțini bani din PIB decât unele țări africane.

Noul ministru al Educației trebuie să preia frâiele funcției pe care o deține în acest moment și să devină vocea rațiunii din Guvern. Profesorii, elevii și studenții au nevoie de un ministru hotărât să spună stop tăierilor din sistem dictate de Ilie Bolojan. Altfel, va fi un vinovat direct pentru colapsul în care riscă să ajungă sistemul de învățământ de stat”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Bugetul propus pentru Educație este forma tăcută prin care Guvernul Bolojan spune că nu-i pasă de profesori, elevi și studenți” appeared first on AUR.

„Pentru naivii care credeau că finanțele statului român au fost grav alterate de incompetenții Orban, Cîțu, Ciucă și Ciolacu, iată, mai jos, care este evoluția împrumuturilor (obligațiunile emise) făcute de Comisia von der Leyen, modelul guvernanților noștri.

Dacă în 2019 împrumuturile UE ajunseseră la 52 de miliarde de euro, la finalul anului 2024 acestea ajungeau la un total de 578 de miliarde de euro, iar în 2027 totalul împrumuturilor UE va atinge 900 de miliarde de euro (cam 5-6 bugete anuale ale Uniunii)! O creștere de 18 ori în doar 8 ani.

Aceasta este, de fapt, bomba de sub scaunul europenilor: din 2020 încoace, bugetul UE s-a dublat printr-o inginerie numită NextGen EU, un buget paralel inventat de comisia von der Leyen, fără nicio legătură cu tratatele europene. Dar dublarea aceasta s-a obținut prin împrumutarea colosalei cifre de 900 de miliarde de euro, datorie comună a statelor UE, datorie care apasă și sugrumă bunăstarea fiecărui european și a fiecărei companii europene.

Mai pe românește, fondurile europene pe care le cheltuim sau le pierdem cu entuziasm au devenit și ele o scamatorie fiscală, provenind din împrumuturi. Ceea ce ne îngrozește astăzi, aici, la crima bugetară comisă de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, va îngrozi mâine întreaga Europă față de crima bugetară comisă de coaliția din spatele Ursulei von der Leyen”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Bomba de sub scaunul Uniunii Europene: împrumuturi colosale în valoare de 900 de miliarde de euro” appeared first on AUR.

„Statul român are datorii de 8 miliarde de lei la furnizorii de energie, din cauza modului greșit în care a fost conceput sistemul de compensare a facturilor la energie.  Reamintesc că e vorba de compensare, iar nu de plafonare.

Compensarea a permis furnizorilor să stabilească prețuri discreționare, fără legătură cu piața și cu legea cererii și ofertei. Că furnizorii s-au jucat cu prețurile și tarifele stau dovadă două ordine de încetare a practicilor comerciale înșelătoare (blocate de furnizori în procese la Curtea de Apel București) din septembrie 2023, dispuse de ANPC. Exact asta era acuzația: jocul ilicit cu prețurile și tarifele, practicat de doi mari furnizori de energie.

Compensarea înseamnă că, oricât ar fi prețul la furnizor, consumatorul plătește un preț plafonat, restul fiind în sarcina statului, adică a noastră, a tuturor. O adevărată invitație ca furnizorul să stabilească discreționar orice preț vrea… Statul nu a plătit niciodată la timp aceste diferențe dintre prețul discreționar stabilit de furnizor și prețul suportat de consumator, în timp tot adunând restanțe și penalități.

Soluția ar fi fost – și încă ar putea fi – plafonarea prețului pe o perioadă determinată, așa cum permit legislația românească și cea europeană. De asemenea, facturile de energie ale populației ar fi trebuit să fie scutite de TVA, curățate de accize și dezinfectate de taxele prost-ecologiste (certificate verzi, contracte pentru diferență, fumărit).

Am explicat în amănunt aceste mecanisme, illo tempore, dar cine să asculte?

Nici decidenții nu puteau să NU apeleze la “consultanții” impuși pe principiul ușii rotative, nici alegătorii partidului – cartel psdpnlusrudmr nu puteau să NU fie captivi sistemului ostil care îi detestă și îi chinuie, dar de care s-au îndrăgostit, pe motiv că îi salvează de plandemie, fierbere climatică și ruși.

Acum, Statul român s-a trezit cu două mari probleme, cu soluții care se exclud:

– facturile la energie au creșteri substanțiale, care vor aduce falimente și supra-îndatorare; statul trebuie să protejeze gospodăriile, căci are caracter democratic și social;

– furnizorii de energie au creanțe contra statului, pe care le vor cere în instanțe sau arbitraje, unde vor obține titluri executorii pe sume mai mari decât duble, căci penalitățile curg, iar costurile legale sunt mari; statul trebuie să își achite datoriile, ca să nu contamineze societatea cu necinste.

De fapt, având în vedere modul patologic în care funcționează economia în ultimii ani de domnie a “pro-europenilor”, Statul român are o a treia problemă, chiar mai mare decât primele două.

Deficitul comercial al României este, de 3 ani încoace, cel mai mare din UE.

Importăm cu 33 de miliarde de euro pe an mai mult decât exportăm.

Importăm mâncare, apă și, mai nou, energie scumpă (deși exportăm energie ieftină în Ucraina și Moldova, ca să fie bine). 

Importăm și echipamente, materie primă, “consultanță” pentru energie (de exemplu, plătim un contract de 3,5 mld dolari pentru că unii să ne spună, peste 8 ani, dacă e cazul sau nu să construim un reactor nuclear la Nuclearelectrica, Cernavodă). Aceste importuri sunt finanțate mai ales din fonduri europene.

Practic, jumătate din puținii bani luați de guvernele clepto&prostocrate ale României de la UE se întoarce la marile corporații UE de la care cumpărăm orice, dar mai ales, “consultanță”.

Dacă săptămâna viitoare vine sancțiunea cu înghețarea fondurilor europene, e dezastru cu aceste plăți către corporațiile europene.

Cam așa stau lucrurile cu acești inteligenți care ne salvează de ruși, iadul termic și Covid”, a precizat Gheorghe Piperea într-o postare pe Facebook.

Acesta mai susține că România este deja în recesiune, cu o scădere a PIB-ului de 2,5% și că de cel puțin 4 ani economia nu mai crește real.

„Apropo, România este deja în recesiune. Economia a scăzut cu 2,5%. De fapt, scade de vreo 4 ani, căci deficitul bugetar, mereu mai mare de 7%, a însemnat un singur lucru: partidul – cartel s-a împrumutat, pe spinarea noastră, ca să dea impresia că este creștere, când era de fapt scădere. A, și tre’ să ne așteptăm la inflație de 10% anul acesta”, a conchis eurodeputatul AUR.

The post Gheorghe Piperea (AUR) atrage atenția: statul român e îngropat în datorii din cauza unei scheme falimentare de compensare a energiei! România, în pragul colapsului economic! appeared first on AUR.

În timp ce orașul se sufocă sub problemele nerezolvate, Nicușor Dan și-a petrecut timpul pozând în “salvatorul României”, ignorând cu bună știință obligațiile de zi cu zi față de cetățenii Capitalei. Sunt luni bune de blocaj administrativ în care proiectele urgente au fost amânate, iar Bucureștiul a continuat să se degradeze sub ochii noștri.

În ciuda acestei atitudini iresponsabile a primarului și a găștii din jurul său, consilierii generali AUR au reușit să aducă o brumă de normalitate într-o administrație în derivă. Două amendamente esențiale pentru bucureșteni au fost adoptate:

1) Salvarea Parcului IOR – Consilierii generali AUR au reușit impună un amendament prin care s-a votat exproprierea terenului din Parcul IOR. Este singura soluție reală pentru a proteja definitiv spațiul verde de rechinii imobiliari. Amendamentul a trecut, astfel că Nicușor Dan nu mai are nicio scuză să nu salveze parcul, așa cum promite, de ani întregi, fără niciun rezultat concret.

2) Reabilitarea pasajelor cu risc seismic ridicat – Lujerului, Obor, Băneasa. Ani de zile, aceste pasaje au fost ignorate, deși reprezintă un risc real pentru viața a sute de mii de bucureșteni. Adoptarea acestui amendament este un pas important pentru siguranța cetățenilor, un pas făcut în ciuda indiferenței administrației actuale.

Și totuși, într-o demonstrație cinică de nepăsare, Nicușor Dan și gașca sa politică au refuzat chiar și să supună la vot amendamentul consilierului AUR Ovidiu Zară, care prevedea sprijin concret pentru persoanele cu dizabilități din București.

Această nesupunere la vot nu este doar o eroare politică. Este o palmă dată celor mai vulnerabili membri ai comunității noastre.

Amendamentul propus de AUR era despre respectarea unei legi care obligă administrația locală să aloce subvenții persoanelor cu handicap. Era despre respectul minim datorat acelor oameni care luptă în fiecare zi cu obstacole pe care majoritatea dintre noi nici nu le bănuim.
Refuzul de a discuta măcar despre nevoile persoanelor cu dizabilități este o rușine pentru reprezentanții din Consiliul General și pentru acei aleși care au uitat de cei care i-au trimis în funcție.

AUR nu a venit în Consiliul General să facă opoziție de dragul opoziției. A venit să miște lucrurile. A venit să repare nedreptățile și să pornească proiectele blocate de ani buni.

Rușine acelor consilieri generali care și-au bătut joc, iarăși, de persoanele cu dizabilități din București! Rușine unei administrații pentru care interesul personal e mai important decât respectarea drepturilor cetățenilor!

The post Ștefan Oprea, liderul consilierilor AUR din CGMB: „Bucureștiul are, în sfârșit, un buget! Patru luni de întârziere și încă o dovadă a nepăsării lui Nicușor Dan” appeared first on AUR.

Domnul Mihai Daniel PAVEL, Președinte Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Solicitare informați buget

Stimate Domnule Președinte,

În aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202 și 203 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și avînd în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, vă solicit respectuos următoarele:

Având în vedere importanța deosebită pe care activitatea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate o are în domeniul infrastructurii în sănătate, ca urmare a faptului că această instituție gestionează obiectivele/proiectele de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, cu impact social pozitiv, prin creșterea accesabilității la servicii de sănătate a unui procent mare din populație prin realizarea spitalelor regionale și a altor obiective pregătite în Planul Național de Redresare și Reziliență și luând în considerare orizontul de timp determinat, respectiv 31 august 2026, dată până la care a fost asumată îndeplinirea jaloanelor și țintelor asociate investițiilor-cheie și reformelor majore aferente celor șase piloni principali stabiliți prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021, vă rog să-mi comunicați răspunsuri la următoarele întrebări:

1. A fost aprobat Bugetul Agenției, pe anul 2025, dat fiind faptul că acesta nu se regăsește publicat pe site-ul instituției? Dacă răspunsul este afirmativ, vă rog respectuos să îmi transmiteți varianta analitică a acestuia în format electronic la adresa de e-mail florin.popovici@cdep.ro

2. Care este stadiul actual al proiectelor de investiții majore în infrastructura de sănătate, care sunt aceste proiecte, ce sume au fost alocate individual pentru fiecare dintre ele și care este ponderea acestora în cadrul bugetului total destinat investițiilor?

Solicit răspuns în scris în termenul legal.

The post Florin Popovici – Întrebare parlamentară – Solicitare informați buget appeared first on AUR.

Domnului Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.03.2025

Întrebare parlamentară: Situația bugetului alocat pentru cardurile educaționale în valoare de 500 de lei

Stimate domnule Ministru,

În timp ce plățile de zeci de mii de euro pentru sinecurile politice sunt, în continuare, în plată, problema cardurilor educaționale pentru sute de mii de familii nevoiașe ce pot fi ajutate, devine una stringentă – elevii de clasele primare și gimnaziu și preșcolarii, care provin din familii defavorizate și se încadrează în anumite condiții, ar trebui să primească cardurile educaționale în valoare de 500 de lei pentru a rechizite și haine.

Pe scurt, încărcarea cardurilor pentru anul școlar 2024-2025 a început în noiembrie 2024, în campania electorală, iar fostul ministru al Proiectelor Europene, Adrian Câciu anticipa că ar fi vorba despre 650.000 de mii de beneficiari.

Desigur, fondurile s-au epuizat rapid, Guvernul preferând să lase viitorul acestei țări – copii – la limita pauperizării, decât să găsească surse alternative de finanțare, precum impozitarea suplimentară a pensiilor speciale, eliminarea sinecurilor din sistem sau o mai bună colectare a datoriilor istorice către statul român!

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care este numărul total de beneficiari ai cardurilor educaționale în valoare de 500 de lei, defalcat, pentru fiecare categorie școlară în parte și separat pentru Județul Mureș?

2. Care este bugetul alocat beneficiarilor de carduri educaționale?

3. De ce nu s-a prevăzut creșterea numărului de beneficiari pentru cardurile educaționale și ce soluții sunt pentru deblocarea rapidă a situației?

4. Câți beneficiari ai cardurilor educaționale sunt lipsiți, în prezent, de suma de 500 de lei, inclusiv în județul Mureș?

Solicit răspuns scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Situația bugetului alocat pentru cardurile educaționale în valoare de 500 de lei appeared first on AUR.

Domnului Tánczos BARNA, Ministerul Finanţelor

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39, Vaslui

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Impactul bugetar al tăierii facilităţilor pentru studenţi

Stimate Domnule Ministru,

Ȋn calitate de deputat vă adresez prezenta solicitare de clarificări cu privire la efectele Ordonanței de Urgență nr. 156/2024, prin care subvenția pentru transportul studenților a fost redusă de la 90% la 50%.

Am analizat ca această măsură a avut un impact semnificativ asupra mobilității studențești, afectând în special tinerii din medii defavorizate, pentru care transportul reprezenta un sprijin esențial în continuarea studiilor universitare, cât şi ȋn cazurile ce privesc căutarea şi susţinerea unui loc de muncă ȋn timpul perioadei studenţiei.

Accesul la educație este un pilon fundamental pentru dezvoltarea unei societăți, iar eliminarea sau reducerea sprijinului acordat studenților pune în pericol egalitatea de șanse în învățământul superior. În România, numărul studenților este în continuă scădere, iar decizii precum diminuarea ajutoarelor pentru transport riscă să accelereze fenomenul de abandon universitar.

Pentru foarte mulți tineri, costurile ridicate ale transportului între localitatea de domiciliu, un loc de muncă și centrul universitar reprezintă un obstacol real în finalizarea studiilor.

Reducerea acestei facilități, am reţinut, că a fost justificată prin necesitatea diminuării cheltuielilor bugetare, însă nu există informații publice clare care să arate exact ce impact financiar a avut această măsură.

Lipsa unor date precise privind economiile rezultate din aplicarea ordonanței ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea și eficiența acestei decizii.

De asemenea, nu există o explicație detaliată a modului în care s-a ajuns la concluzia că reducerea subvenției pentru transportul studenților era una dintre soluțiile prioritare pentru echilibrarea bugetului.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. Care este suma exactă economisită prin aplicarea OUG 156/2024 de la momentul intrării sale în vigoare și până în prezent, cu privire la transportul studenților?

2. Care sunt estimările privind economiile anuale pe care această măsură le va genera, raportat strict la reducerea cheltuielilor cu transportul studenților?

3. Care este modul de calcul al acestor economii? Există un mecanism clar de raportare și verificare a sumelor economisite?

4. Ce instituții sunt responsabile de monitorizarea acestor economii și cum se asigură transparența gestionării acestor fonduri?

5. Unde au fost redirecționate economiile rezultate din reducerea subvenției pentru transportul studenților?

6. Care sunt domeniile prioritare către care au fost realocate aceste fonduri?

7. Există posibilitatea reevaluării acestei măsuri în viitor, în vederea revenirii la subvenția de 90%?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Impactul bugetar al tăierii facilităţilor pentru studenţi appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

Domnului Barna TANCZOS, ministrul Finanțelor

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Cum contribuie la bugetul statului companiile cu capital străin din domeniul telefoniei și cum sunt aceștia inspectați/verificați de către autoritățile fiscale ale statului

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Peste tot în lume activitatea economică în domeniul telefoniei este una deosebit de profitabilă.

Potrivit mai multor informații din presa națională, operatorul de telefonie mobilă Digi raportează profituri din activitate și contribuie, substanțial și onest, cu taxe și impozite pe profit la bugetul de stat al României.

Potrivit acelorași informații, operatori de telefonie cu capital străin, cum ar fi Vodafone, Telecom, Orange raportează an de an, activitate economică în pierdere și, astfel, evită plata impozitului pe profit. În aceste condiții, activând,  declarativ, în pierdere, acești agenți economici nu intră în faliment și nici nu-și suspendă intensa lor activitate economică în țara noastră.

Există suspiciunea rezonabilă că acești agenți economici practică dubla contabilitate, ascunzând profiturile reale pentru a evita plata impozitului pe profit la bugetul de stat. De altfel, un asemenea tip de comportament contabil-fiscal nu este o noutate în țara noastră, mai cu seamă când este vorba despre agenți economici mari și cu participare financiară integrală sau parțială străină.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O informație amplă și exactă, defalcată pe fiecare dintre ultimii 10 ani, privind modul în care și mărimea în care au contribuit la bugetul de stat, prin plata impozitului pe profit, fiecare dintre operatorii de telefonie din țara noastră, ținând cont de rulajele financiare și anvergura lor economică.

2. Dacă în ultimii 10 ani organele și instituțiile de stat cu atribuții în domeniu au efectuat sau nu (iar dacă da, când anume) inspecții fiscale pentru verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale, a respectării prevederilor legislației contabile și fiscale, precum și pentru verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, în cazul operatorilor de telefonie din țara noastră.

3. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, care au fost rezultatele acestor inspecții fiscale și verificări, în sensul constatării iregularităților, ilegalităților și inadvertențelor și abaterilor, precum și care au fost în fiecare caz aparte sancțiunile aplicate conform legislației române.

4. Ce modificări ale legislației a operat sau inițiat Guvernul României, ori intenționează să opereze/inițieze, în vederea limitării și eradicării complete a fenomenului dublei contabilități (în scopul reducerii artificiale a bazei impozitare) și a raportării lipsei de profit sau a unor profituri diminuate de către operatorii de telefonie și alți agenți economici cu capital străin.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Cum contribuie la bugetul statului companiile cu capital străin din domeniul telefoniei și cum sunt aceștia inspectați/verificați de către autoritățile fiscale ale statului appeared first on AUR.

Doamnei Simona BUCURA-OPRESCU, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind pensiile, alocațiile și bugetul alocat pentru anul 2025

Stimată Doamnă Ministru,

În contextul recent adoptării “ordonanței trenuleț” și a modificărilor aduse sistemului de pensii și alocații, vă rog să clarificați poziția Dumneavoastră referitoare la aspectele ce țin de siguranța bătrânilor și sprijinul acordat copiilor din România și ce măsuri concrete veți lua pentru a proteja seniorii și copiii României și a le asigura o viață decentă, aici, în țară.

Vă rog, deci, doamnă ministru, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este impactul bugetar exact al noii legi a pensiilor și cum va fi asigurată sustenabilitatea sistemului de pensii în anul 2025?

2. Ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru eliminarea inechităților din sistemul de pensii și care este calendarul de implementare?

3. Cum vor fi protejați pensionarii cu venituri mici în contextul inflației și al creșterii costului vieții?

4. Care este strategia ministerului pentru asigurarea plății la timp a alocațiilor majorate și care este impactul bugetar al acestei măsuri?

5. Ce măsuri de protecție socială suplimentare sunt prevăzute pentru familiile cu copii în contextul economic actual?

6. Care este planul concret de implementare a noii formule de calcul a pensiilor și cum vor fi gestionate recalculările?

Consider că este esențial să oferim claritate și predictibilitate în ceea ce privește aceste aspecte vitale pentru milioane de români.

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Clarificări privind pensiile, alocațiile și bugetul alocat pentru anul 2025 appeared first on AUR.