La evenimentul organizat la Chișinău, la care au participat peste 300 de persoane, Alianța AUR a prezentat publicului o parte dintre Apărătorii Patriei Române în Europa care vor candida pentru un loc de europarlamentar. AUR propune o listă compusă din profesioniști, oameni care și-au demonstrat fidelitatea pentru România, patrioți adevărați.

Europarlamentarul Cristian Terheș, cel care deschide lista Alianței AUR la alegerile europarlamentare din 9 iunie, a precizat, în cadrul discursului său de la Chișinău, că dacă România se luptă de ani de zile să intre în Schengen, astfel încât românii să nu mai fie nevoiți să prezinte pașaportul, permisul sau alte documente atunci cânt merg într-o altă țară membră UE, să mergem spre Vest, nu putem uita pe ceilalți români, pe cei din Republica Moldova care în momentul de față sunt în spatele unui zid de sârmă ghimpată.

”Avem obligația fiecare dintre noi, ori că suntem de partea stângă, ori de partea dreaptă a Prutului, de a lupta pentru unirea acestei națiuni într-un singur stat. Se vede, încet, încet, acest proces de integrare în Europa a Republicii Moldova, însă calea nu este ușoară. În secolul 19, în Europa au fost doar trei națiuni care s-a unit într-un stat: Germania, Italia și România. România a fost singurul stat care s-au unit, în 1859, fără război. A fost rezultatul unei acțiuni politice. Oamenii din Moldova l-au votat pe același domn, Cuza Vodă, ca și cei din Țara Românească. Unirea de la 1918, la fel, a fost un act politic. Iată cât de importante sunt alegerile. Nu putem să stăm pasivi în fața acestei oportunități unice în istoria națiunii noastre, ca pe 9 iunie să trimitem cât mai mulți patrioți de pe lista Alianței AUR în Parlamentul European, pentru a exista cât mai multe voci care să apere drepturile românilor și din stânga și din dreapta Prutului”, a spus Cristian Terheș.

Acesta a completat: ”Am promovat mereu în Parlamentul European interesul Republicii Moldova și al cetățenilor de aici pentru a ieși din această sferă nenorocită a terorii și a abuzurilor rusești”.

”Aveți în spatele meu o parte dintre candidații Alianței AUR pentru alegerile europarlamentare. E imperativ să ne ajutați și să vă ajutați ca să fim cât mai mulți în Parlamentul European, să fim cât mai multe voci care să susțină această cauză comună națională. Avem nevoie de genul de luptători în Parlamentul European, de oameni care au curajul să pledeze pentru cauza românească. Care să nu îngenuncheze, cărora să nu le fie frică!”, a conchis Cristian Terheș.

Cristina Dumitrescu, candidat al Alianței AUR la alegerile europarlamentare din 9 iunie, a precizat, în cadrul evenimentului că pentru ca Europa să fie întreagă este nevoie ca ea să fie compusă din toate țările sale, dar ea nu poate fi întreagă, întrucât România nu e întreagă pentru că Basarabia încă este ruptă de țara mamă.

”Se dorește integrarea europeană a Republicii Moldova, însă trebuie să fim realiști și să recunoaștem că cel mai scurt drum de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană este prin Unirea cu România. Problema de fond, de bază, pornește de la faptul că da, Basarabia își dorește integrarea europeană, își dorește modernitate, însă, ea nu a reușit până acum, de facto, să se desovietizeze. Primul pas pe care trebuie să îl facem este această desovietizare, aici, în Basarabia.

Da, teoretic, Basarabia a ieșit din Uniunea Sovietică, însă, până astăzi, Uniunea Sovietică este încă aici. Nu vom putea să fim în Uniunea Europeană, dacă nu ne rezolvăm aceste probleme”, a spus în fața asistenței Cristina Dumitrescu.

Cristina Dumitrescu a continuat: ”Pentru Basarabia va fi mai ușor prin unire, pentru că salariile vor fi mai bune, pensiile vor fi mai bune. Trebuie să începem acea desovietizare și la nivelul limbii, la nivelul culturii. Iar noi o să facem tot ce putem pentru a ne ajuta frații și surorile din Basarabia. Să le respectăm drepturile, dar, în același timp, să îi apărăm cu tot ce ține de noi în acest proces. Suntem unioniști, pentru că România nu a avut niciodată graniță la Prut și pentru că Basarabia este România”.

Boris Volosatîi, deputat și președintele AUR Republica Moldova, a precizat că, ceea ce s-a întâmplat astăzi la Chișinău, este greu de subapreciat. 

”Este greu de subapreciat pentru că evenimentul de astăzi este unul absolut inedit, așa cum este inedită experiența politică pe care ne-a prezentat-o Alianța pentru Unirea Românilor. Evenimentul e o premieră în politica românească. Astăzi, acești oameni sunt aici, la Chișinău, pentru că le pasă! Le pasă nu de fotoliul pe care îl vor ocupa acolo, nu de ceea ce se numește “europarlamentar”. Le pasă de oamenii care astăzi jumătate trăiesc în țară, jumătate trăiesc în afară. Le pasă de românii care nu au încăput în țară!”, a spus acesta.

”Pentru că Basarabia e România, pentru că între frați nu trebuie să existe hotar, această echipă este cea care nu doar prin vorbe, ci și prin fapte, a demonstrat și va demonstra că cea mai scurtă cale a noastră, a Republicii Moldova în Uniunea Europeană este prin România! Dacă nu o vom face noi, rudele noastre, cunoștințele noastre, prietenii, nu o face nimeni pentru noi. Acolo, la Bruxelles, în Parlamentul European trebuie să se audă că Basarabia e România, că noi suntem români. Acești oameni vor ține interesele noastre în atenție până ajungem noi acolo, cu drepturi egale, dacă va urma această integrare europeană a Republicii Moldova. Libertatea este cel mai mare dar de la Dumnezeu, după viață, și ea trebuie câștigată, prin luptă parlamentară, iar acești oameni, ajungând acolo o să ne apere libertățile noastre”, a încheiat deputatul AUR de Moldova, Boris Volosatîi.

The post AUR și-a prezentat, la Chișinău, candidații la alegerile europarlamentare din 9 iunie | FOTO&VIDEO appeared first on AUR.

Comemorarea în Parlamentul Țării a unor evenimente cruciale din istoria românilor ca cel care a avut loc la Chișinău în 27 martie 1918 este un bun prilej de a cugeta asupra sacrificiului înaintașilor pentru a avea o Românie întreagă, liberă și prosperă.

Prin această declarație politică, aduc un cuvânt de profundă recunoștință tuturor luptătorilor încadrați în „Generația Unirii” o sintagmă consacrată în Basarabia, care cuprinde o strălucită galerie de mari personalități de la Ion Pelivan, Pan Hallipa, Alexei Mateevici, Paul Gore până la Vasile Stroescu, Constantin Stere, Ion Buzdugan și Ștefan Ciobanu.

Programul lor social, politic și național constituie cea mai vibrantă lecție de dragoste față de Neamul Românesc, o voința fermă a naționaliștilor basarabeni de a făuri o Țară unită, care să cuprindă toate teritoriile românești ocupate de imperiile rus, otoman și habsburgic într-un stat unitar român, care să le asigure tuturor românilor dreptul la libertate și afirmare națională.

Din păcate, în dreapta Prutului, se cunoaște foarte puțin despre Generația Unirii din Basarabia, despre evenimentele istorice de la Chișinău din anii 1917-1918.

Ar fi nedrept să ascund că personal, învățând din manualele scrise la Moscova, mi se băga în cap ca și altor sute de mii de elevi și studenți că întreaga Generație a Unirii a fost o adunătură de trădători odioși, iar „Sfatul Țării” și-a bătut joc de Moldova și a vândut-o pe bani mărunți României.

Comemorând evenimentul crucial de la 27 martie 1918, când „Sfatul Țării” de la Chișinău votează Unirea cu Patria-Mamă și declanșează procesul reîntregirii României, după 106 de la fapta eroică a românilor basarabeni, fac apel către clasa politică și către intelectualitatea din România să se întoarcă cu fața la Istoria românilor, să cultive respect și dragoste față de uriașele sacrificii ale sutelor de generații, care au păstrat ființa națională și moșia Țării, să le restituie celor tineri memoria, care dispare din manuale, să le dea încrederea în propriile origini și forțe, să nu se prăbușească până la condiția să le fie rușine că sunt români. Să readucem în școli, în universități, în societatea românească Istoria națională.

Închei cu acel Crez nestrămutat al „Sfatului Țării”, al românilor basarabeni, care au luptat să se rupă de la imperiul răului în perioada 1986-1991: „Iubiți România întreagă, fiindcă Ea este sufletul adevărat al tuturor românilor!”  

The post Boris Volosatîi – declarație politică – Iubiți România întreagă, fiindcă Ea este sufletul adevărat al tuturor românilor! appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Neonorarea angajamentelor Republicii Moldova privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), pentru a-i servi acesteia ca sediu, în locul sediului ei spoliat de stat.

Stimate domnule prim-ministru,

Autoritățile Republicii Moldova, care beneficiază în mod repetat de sprijin financiar nerambursabil acordat de către statul român, s-au angajat public să-i aplice Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) un tratament egal cu structura bisericească moscovită de ocupație. Printre angajamentele asumate a fost și transmiterea cu titlu gratuit către Mitropolia Basarabiei a unui imobil care i-a aparținut acesteia înainte de ocupația sovietică și care în prezent este deținut de statul Republica Moldova ca succesoare locală și în parte a fostei URSS.

Pentru concretizarea acestui angajament, la 6 martie 2023, un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, enoriaș al structurii locale a Patriarhiei Moscovei, a introdus în circuitul legislativ proiectul de lege nr. 57, intitulat ”cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil”, având ca obiect transmiterea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău.

Doamna Maia Sandu, Președinte al Republicii Moldova, s-a referit public la acest angajament și a subliniat că ”relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”.

Constatăm cu îngrijorare că aflându-ne deja în al doilea an de când proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 a fost introdus în Parlament, iar procedura de examinare a proiectului este practic blocată.    

Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Dorin Recean, enoriaș al structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova, a omis să prezinte avizul solicitat pe marginea proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023.

În prezent clădirea vizată de  proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 este utilizată PARȚIAL de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cât și de doi agenți economici privați (bunăoară, berăria DRAFT sau Localul IPA XXXI (fostul restaurant Petru I), a se vedea imaginile alăturate).

Precizăm că autoritățile Republicii Moldova i-au atribuit anterior, cu titlu gratuit, structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhia Moscovei) un teren și o clădire impunătoare din patrimoniul de stat, situate în strada București nr. 119 din Chișinău, pentru a-i servi drept sediu mitropolitan acestei structuri care a apărut juridic, pentru prima oară, în anul 1993.

Mitropolia Basarabiei nu dispune de un sediu adecvat, întrucât sediul ei, cu tot cu terenul pe care se afla, a fost confiscat abuziv de către regimul sovietic ocupant în 1940, iar în locul acelui sediu a fost construită actuala clădire a Guvernului Republicii Moldova.

Considerăm că, din păcate, autoritățile de la Chișinău, orientate geospiritul către Moscova, au făcut la București promisiuni false privind transmiterea unei clădiri către Mitropolia Basarabiei și nu se grăbesc să facă un gest minim de bunăvoință în raport cu România și Biserica Ortodoxă Română.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

1.Dacă Guvernul României și dumneavoastră personal ați urmărit în ultimul an modul în care autoritățile de la Chișinău s-a achitat sau nu de angajamentul lor privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri, așa cum prevede proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023.

2.Dacă Guvernul României, ca susținător al parcursului european al Republicii Moldova, a adus sau nu la cunoștința instituțiilor europene chestiunea de interes major privind necesitatea restituției proprietăților Mitropoliei Basarabiei și ale altor culte religioase confiscate de statul sovietic ocupant și deținute de moștenitorul său legal și parțial, Republica Moldova, membru al Consiliului Europei și, din 2023, candidat oficial la aderare la Uniunea Europeană.

3.Dacă Guvernul României și dumneavoastră personal le veți cere sau nu autorităților de la Chișinău să deblocheze procedura de examinare și adoptare a proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023 privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei a imobilului din strada 31 August 1989 nr. 78 din Chișinău. În cazul în care asemenea cereri au fost deja formulate, vă rugăm să ne faceți cunoscută reacția și poziția autorităților de la Chișinău în această chestiune.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României – Neonorarea angajamentelor Republicii Moldova privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), pentru a-i servi acesteia ca sediu, în locul sediului ei spoliat de stat. appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

Republica Moldova este singurul stat din lume cu care România dezvoltă relații speciale și privilegiate, superioare celor de parteneriat, fapt explicabil printr-o multitudine de cauze și factori asupra cătora nu vom insista aici.

De asemenea, România are cea mai întinsă frontieră cu Ucraina, în care locuiește, în special în zona frontalieră, o importantă comunitate românească. România, Republica Moldova și Ucraina dezvoltă parteneriate europene, sens în care au fost constituire și funcționează mai multe cadre de cooperare: Euroregiunea Dunărea de Jos, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Euroregiunea Prutul de Sus. Într-un cadru mai larg funcționează Euroregiunea Carpatică.

Intensificarea în ultimii ani a circulației dintre România și Republica Moldova și Ucraina impune adaptarea la acest fenomen a semnalizărilor rutiere pe drumurile publice din țara noastră. Ne referim în special la indicatoarele de presemnalizare a direcției de circulație și la cele de confirmare a direcției de mers pe autorstradă spre localități mai importante și distanțele până la acestea.

Observăm că în Republica Moldova, precum și în regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică din Ucraina, există pe drumurile publice foarte multe indicatoare de indicare a direcției și distanței spre localități din România.

Observăm că și în România există indicatoare rutiere cuprinzând denumiri de localități din Republica Moldova și regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatică din Ucraina, aceste indicatoare fiind însă, în mod evident, cu mult mai puține decât cele din Republica Moldova și Ucraina la care ne referim mai sus.

Întrucât călătoresc săptămânal între România și Republica Moldova, constat că doar o singură denumire de localitate din Republica Moldova, anume Chișinău, figurează pe indicatoarele rutiere din România, iar singura denumire de localitate din Ucraina care figurează pe indicatoare este Cernăuți.

Nu am observat pânâ în prezent niciun indicator rutier care, bunăoară, în județul Galați, să indice/confirme direcția de mers și distanța până în municipiul Cahul din Republica Moldova, sau până în orașe importante ca Reni, Ismail și Cetatea Albă din Ucraina, sau care, în alte județe, să indice/confirme direcția de mers și distanța până în municipiile Leova, Ungheni, Bălți, Soroca, Orhei, Tighina din Republica Moldova, sau orașele Hotin, Noua Suliță, Storojineț, Herța ori Slatina din Ucraina, toate aceste localități importante făcând parte din diversele euroregiuni la care România este parte.

Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene (E), drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.

Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), companie de interes strategic național care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

1.Dacă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, implicit Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, intenționează să revină asupra situației indicatoarelor rutiere din țara noastră, în special din zonele frontaliere cu Republica Moldova și Ucraina, mai cu seamă a celor de presemnalizare sau de confirmare a direcţiei de mers pe autostradă spre localităţi mai importante (Cahul, Reni, Ismail, Cetatea Albă, Leova, Ungheni, Bălți, Soroca, Orhei, Tighina, Hotin, Noua Suliță, Storojineț, Herța, Slatina) şi distanţele până la acestea.

2.În cazul unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, în ce orizont de timp vor fi montate pe drumurile din România indicatoare rutiere de indicare/conformare a direcției de mers și a distanței până în localități transfrontaliere importante cum sunt Cahul, Reni, Ismail, Cetatea Albă, Leova, Ungheni, Bălți, Soroca, Orhei, Tighina, Hotin, Noua Suliță, Storojineț, Herța, Slatina, în afară de Chișinău și Cernăuți.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Montarea de indicatoare rutiere de indicare/conformare a direcției de mers și dinstanței până în localități importante din Republica Moldova și Ucraina, altele decât Chișinău și Cernăuți. appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Cauzele diferenței de tratament practicate de Guvernul României în raport cu românii refugiați, expulzați și deportați de regimul maghiar hortist de ocupație (1940-1945).

Stimate domnule prim-ministru,

La începutul anul 2024 Asociațiile județene ale românilor refugiați, expulzați și deportați în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940 au organizat manifestații de protest în fața Prefecturilor, cerând un tratament egal cu alte victime ale regimului maghiar de ocupație instalat începând cu anul 1940 în unele județe ale României.

Asociația județeană Satu Mare a românilor refugiați, expulzați și deportați în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940 ne-a pus la dispoziție textul unui Memoriu înmânat prefectului în luna ianuarie 2024, document în care se spune:

”Urmașii românilor persecutați etnic și expulzați din casele lor în 1940 ca urmare a consecințelor Dictatului de la Viena și a ocupării militare a județelor României din nord-estul Ardealului de către Ungaria hortistă își exprimă indignarea și revolta față de desconsiderarea, tratarea diferențiată și discriminarea aplicate prin intermediul noilor ordonanțe și legi care amână pentru al treilea an consecutiv aplicarea Legii 154/2021 și pentru noi, românii.

Nu am uitat că tratamentul diferențiat și discriminarea au început cu aprobarea Legii 130/2020 care acorda drepturi urmașilor persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri NU ȘI urmașilor românilor persecutați etnic în perioada 1940-1945. A fost nevoie de protestul nostru pentru ca să apară Legea 154 din iulie 2021 și apoi Legea 210 din 2022. Doar că prin ambele legi menționate se acordă indemnizații doar cetățenilor persecutați etnic care nu sunt urmași de etnici români persecutați etnic. Beneficiari Legii 154/2021 de la lit. c) și g) sunt  mereu amânați de la plata indemnizațiilor, aceștia fiind urmașii etnicilor românilor persecutați etnic în 1940. Considerăm că în această situație este încălcat în mod premeditat principiul constituțional privind egalitatea cetățenilor în fața legii, indiferent de originea lor etnică, principiu consfințit și în instrumentele juridice europene și internaționale în materie de drepturi ale omului la care România a aderat.

Solicităm să ne transmiteți în scris motivele care stau la baza acestei DIFERENȚE DE TRATAMENT și DISCRIMINĂRI. Se știe că beneficiarii acestor indemnizații sunt persoane de vârsta a treia și selecția naturală își spune cuvântul de la an la an fără ca cei în drept să se poată bucura de acele indemnizații pe care statul român le oferă cu generozitate urmașilor cetățenilor de altă origine etnică decât cea română. Trebuie să ieșim în stradă și să ne adresăm instanțelor europene pentru ca să beneficiem și noi, urmașii etnicilor români persecutați etnic între 1940 și 1945 de drepturi egale cu urmașii etnicilor minoritari?

La data de 17 decembrie 2021, ați aprobat OUG 130 care prevede la articolul XL prorogarea termenului de plată pentru cei îndreptățiți prin Legea 154/2021, anume urmașii persoanelor persecutate pe motive etnice în perioada 1940-1945. Același procedeu pentru amânare l-ați aplicat și în luna decembrie 2022, prin OUG 168, iar acum ați continuat cu același dispreț și desconsiderare amânarea plății indemnizațiilor cuvenite.

Prin prezenta, noi, urmașii etnicilor români expulzați în anul 1940 din casele lor de ocupantul hortist, abandonați de statul român din acea perioadă, CONTESTĂM politica discriminatorie pe care o aplicați la adresa urmașilor românilor persecutați etnic între 1940 și 1945. Facem aceste afirmații pentru că urmașii deportaților de după 6 martie 1945 primesc în continuare indemnizațiile, pentru ei nu s-a prorogat niciun termen în condițiile în care sunt numeric superiori, iar valoarea indemnizațiilor e net superioară. Am obținut date oficiale de la Casele județene de pensii potrivit cărora doar beneficiarii de la litera c) și g) a Legii 154 sunt mereu amânați de la plata indemnizațiilor, fapt pe care îl puteți verifica dacă nu cumva îl și cunoașteți.

Solicităm de urgență o rectificare bugetară prin care să alocați fondurile aferente Caselor județene de pensii pentru punerea în plată a indemnizațiilor ȘI PENTRU urmașii românilor persecutați etnic în perioada 1940-1945. Solicităm aplicarea de urgență a Legii 154/2021 pentru TOȚI beneficiarii ei, indiferent de originea etnică, și plata retroactivă a indemnizațiilor așa cum le acordați celorlalte categorii de cetățeni români! Nu acceptăm să fim considerați masă de manevră în an electoral.

Vă aducem la cunoștință că potrivit Constituției României, ar trebui ca toți cetățenii să beneficieze de drepturi egale, fără discriminare. Noi, urmașii românilor abandonați de statul român în 1940, expulzați din casele noastre și lăsați pradă atrocităților ocupantului hortist, suntem constituiți în Asociația cu numele din antet și vă solicităm să reveniți asupra diferenței de tratament și politicii discriminatorii pe care o aplicați în ultimii ani la adresa noastră.

Nu dorim niciun favor, niciun tratament preferențial, ci doar EGALITATE  în drepturi cu fiecare cetățean persecutat pe motive etnice.

Ne rezervăm dreptul de a acționa pe toate căile pentru a obține tratament egal cu al minorităților, în România”.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual și personal, în calitate de prim-ministru:

În câte unități administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București) au avut loc, după 1 ianuarie 2024, manifestații de protest, spontane sau organizate, ale victimelor regimului maghiar hortist de ocupație (1940-1945) și câți prefecți au primit Memorii, adrese, petiții etc. în legătură cu problematica acestei categorii de cetățeni. Cum a răspuns Guvernul României acestor Memorii, adrese și petiții?

Numărul, defalcat pe județe și municipiul București, al victimelor regimului maghiar hortist de ocupație cărora Guvernul României le aplică diferența de tratament acuzată în Memoriul de mai sus și memorii similare transmise prin intermediul mai multor instituții ale prefectului.

Care este, defalcat pe fiecare județ și municipiul București, cuantumul total al sumelor datorare către victimele regimului maghiar hortist de ocupație ca urmare a prorogării termenelor de plată de către Guvernul României.

Care sunt cauzele reale, temeiurile juridice și morale, precum și conformitatea legală (inclusiv din perspectiva normelor constituționale, a instrumentelor internaționale aplicabile în țara noastră și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului) ale acestei diferențe de tratament.

Dacă Guvernul pe care îl conduceți intenționează să remedieze situația prin renunțarea la această diferență de tratament. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați care este orizontul concret de timp pentru o asemenea remediere, pe care o găsim perfect justificată și absolut stringentă.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României – Cauzele diferenței de tratament practicate de Guvernul României în raport cu românii refugiați, expulzați și deportați de regimul maghiar hortist de ocupație (1940-1945). appeared first on AUR.

Ocupația militară rusă și anexionismul rus de astăzi din Ucraina, cu tot șirul de probleme și nenorociri, ne amintesc de politica de anexiune sovietică din 1940, când URSS a ocupat militar, sub amenințarea de aplicare a forței, 13 județe ale României, împărțindu-le ulterior între RSS Ucraineană și RSS Moldovenească.

Țara noastră a manifestat o solidaritate exemplară cu refugiații din Ucraina și le-a acordat autorităților de la Kiev un sprijin substanțial.  Au exista și probleme. De multe ori, autoritățile române au acționat împotriva interesului național și au susținut exporturile ucrainene de grâne în detrimentul producătorilor români împinși spre faliment, în loc să se fi limitat la facilitarea exporturilor de grâne către alte state.

În același timp, observăm că autoritățile din România nu au urmat exemplul Poloniei, Greciei, Israelului și Slovaciei și nu a organizat o misiune umanitară de evacuare din zona de conflict militar a membrilor minorității sale naționale înrudite, arătând o indiferență vinovată în această chestiune.

Observăm de asemenea, că în pofida războiului autoritățile de la Kiev nu au renunțat la politica și practicile lor asimilaționiste de slavizare în raport cu minoritatea națională română și alte minorități neslave. În 2022 și 2023 Consiliul Europei, în special Comisia de la Veneția pentru Democrație prin Drept, a adus critici drastice legislației ucrainene în domeniul educației și al drepturilor minorităților naționale. Singurul progres înregistrat de autoritățile de la Kiev a fost renunțarea declarativă la conceptul ruso-ucrainean privind așa-zisa limbă moldovenească datând din 1924, când Ucraina Sovietică a pretins oficial că ar avea granița cu România pe râul Prut.

Războiul actual din Ucraina a fost anticipat în istoria recentă de războaiele purtate de Rusia împotriva Gerogiei în 2008 și împotriva Republicii Moldova în 1992.

La 2 martie se vor implini 32 de ani de la declanșarea razboiului de pe Nistru, când alături de Armata a 14-a rusă, au luptat împotriva noastră și 2 batalioane ucrainene.

Amintim și faptul că până în 2015 Ucraina a fost pe aceeași poziție cu Rusia, împotriva Republicii Moldova și că între Moscova și Kiev a existat un Acord Militar privind tranzitul trupelor, a armamentului și munițiilor către enclava separatistă transnistreană, ale cărei căpetenii dețin deopotrivă cetățenia Rusiei și a Ucrainei. Ironia sorții este că până în 2015, Ucraina a considerat oficial România drept inamicul său numărul 1.

Cu toate acestea, fără a avea vreun resentiment, suntem alături de Ucraina agresată și împotriva Rusiei agresoare.

Sperăm că anul 2024 este ultimul an de război și că Ucraina va ieși victorioasă. Vrem lângă noi o Ucraină pașnică, stabilă, previzibilă, autentic democratică, în care drepturile omului, inclusiv ale minorității naționale române sunt garantate și respectate.

Și pentru că am amintit de data de 2 martie, să aducem un omagou eroilor căzuți sub tricolor în războiul de pe Nistru!

The post Boris Volosatîi – declarație politică – Doi ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva  Ucrainei appeared first on AUR.

                   Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Programul de cooperare în domeniile educației, științei și culturii între Guvernele României și Mongoliei și dezvoltarea cooperării româno-mongole în alte domenii.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,  

La 11 octombrie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al României, a avut loc ceremonia de semnare a „Programului de cooperare în domeniile educației, științei și culturii între Guvernul României și Guvernul Mongoliei”. Documentul a fost semnat, pentru partea română, de secretarul de stat pentru afaceri globale din cadrul MAE, iar, pentru partea mongolă, de ambasadorul Mongoliei în România, cu reședința la Sofia.

Parafat pentru o perioadă de cinci ani, programul de cooperare prevedea, între altele, oferirea anuală, în regim de reciprocitate, a unor burse de studii, schimbul de delegații în domeniul educației și cercetării, sprijinirea cooperării directe în domeniile științei și tehnologiei, schimburile de bune practici și de specialiști în domeniul academic, cultural și de cercetare.

În marja evenimentului, secretarul de stat român și ambasadorul mongol au avut o rundă de consultări asupra stadiului și perspectivelor cooperării româno-mongole. Partea română a evidențiat interesul special pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale, atât în plan comercial, cât și al promovării de proiecte comune de colaborare și schimburi de experiență în domenii precum energia, agricultura, turismul, sectorul minier, cercetarea și dezvoltarea (R&D) sau segmentul bancar.

Cu aceeași ocazie a fost punctată importanța aparte a atragerii și implicării studenților mongoli care au absolvit studiile universitare în România în susținerea relațiilor dintre cele două țări.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

O informație privind rezultatele concrete ale realizării Programului de cooperare în domeniile educației, științei și culturii între Guvernul României și Guvernul Mongoliei.

Cum s-au dezvoltat după 2016 relațiile economice româno-mongole în planule comercial, al promovării de proiecte comune de colaborare și schimburi de experiență în domenii precum energia, agricultura, turismul, sectorul minier, cercetarea și dezvoltarea (R&D) sau segmentul bancar.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României – Programul de cooperare în domeniile educației, științei și culturii între Guvernele României și Mongoliei și dezvoltarea cooperării româno-mongole în alte domenii. appeared first on AUR.

Stimate domnule președinte,

Rezultatele recensământului general al populației României din anul 2021 au fost făcute publice și sunt dispobibile pe resursele de internet ale INS. Cu toate acestea, la capitolul apartenență națională/etnică și limbă maternă, nu toate datele sunt disponibile.
Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 20211
, cuprinde, la rubrica Rom (cod nivel 1 – 1200), ”etnonimul” Rudar (cod nivel 2 – 1214), ”etnonimul” Băieș (cod nivel 2 – 1202) iar în compartimentul rezervat limbilor materne, la rubrica Romani (cod nivel 1 – 1200), limba romani (cod nivel 2 – 1201). Rudarii și băieșii pot fi întâlniți în România, Ungaria, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Grupuri mai mici există în Macedonia de Nord, Grecia, Slovenia, Slovacia și Ucraina. Peste tot limba lor maternă este româna. În Bosnia și

Herțegovina aceștia sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca minoritate națională română, iar limba lor maternă, româna, are statut oficial de limbă regională sau minoritară.
Potrivit Legii nr. 299/2007 cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceste persoane aparțin filonului lingvistic și cultural românesc. ”Există însă o diferenţă importantă între ţigani şi rudari. În primul rând, unele tradiţii şi obiceiuri ale rudarilor nu sunt şi ale ţiganilor. Apoi, rudarii nu ştiu ţigăneşte; limba
vorbită de ei e cea românească; unii sunt veniţi din Serbia şi, pe lângă limba românească, mai ştiu şi sârbeşte. Faptul nu trebuie trecut cu vederea, fiindcă dintre ţigani, numai din cei de vatră, așezaţi între români, au început să uite limba; ţiganii nomazi şi cei angajaţi la moşii, ţiganii de sălaş, nu şi-au uitat-o. Dacă rudarii ar fi fost ţigani, după cum trăiau ei în cete izolate, cu bordeiele lor în păduri, ar fi fost exclus să-şi piardă limba”, remarca în anul 1922, în revista Arhivele Olteniei, istoricul, etnograful, arheologul, antropologul și folcloristul Constantin S. NicolaescuPlopşor, membru corespondent al Academiei Române. Constantin S. Nicolaescu-Plopșor consideră că rudarii nu sunt ţigani ci români, punând în discuţie diferenţele de ordin cultural, etnografic, lingvistic, social etc. Sunt analizate şi alte argumente interesante consemnate de istorie, cum este faptul că rudarii nu au fost niciodată robi, ci oameni liberi care aveau obligaţia de a plăti o dare anuală către domnitor. La fel este pusă în discuţie atitudinea unanimă a rudarilor în a se declara „daci” şi nicidecum ţigani. La fel necunoaşterea limbii ţigăneşti de către această populaţie şi nici consemnări că ar fi cunoscut-o cândva.
Despre rudari, acelaşi cercetător mai spune că sunt şi în Bosnia sub numele de caravlahi („vlahi negri”, care pretind că sunt veniţi din România) şi în Slavonia sub numele de coritari. În Ungaria, aceeaşi populaţie poartă numele de băiaşi şi vorbesc aceeaşi limbă, adică un grai românesc asemănător celui vorbit şi de românii din Banat şi sudul Crişanei.
”Avansăm ipoteza că rudarii de astăzi sunt, de fapt, urmaşii acelor colonişti şi sclavi care practicau mineritul, aduşi în Dacia de către romani, vorbitori ai unei variante de latină vulgară care nu este altceva decât actualul grai românesc al rudarilor păstrat atât de bine datorită izolării în care au trăit aceşti oameni aproape două milenii.
Acceptând această ipoteză, justificăm şi încăpăţânarea cu care rudarii s-au declarat tot timpul „daci”, au vorbit numai limba română şi au avut mereu tradiţii identice cu cele ale majoritarilor (cu excepţia gurbanului, tradiţie întâlnită numai la rudarii turcani). La fel, are justificare statutul lor de oameni liberi în toată perioada medievală şi ulterior, cu totul diferit de cel al ţiganilor, în majoritate robi în această
perioadă, aşa cum arată documentele. Chiar dacă nu sunt daci autohtoni, rudarii sunt o populaţie, adusă în Dacia de către romani imediat după cucerirea acestui teritoriu, naturalizată în Dacia Romană şi, în consecinţă, vorbitoare a unui grai românesc cu originea în graiurile latine sau autohtone definitivate şi vorbite încă din secolul I, deceniul al VII-lea în Dalmaţia şi Panonia”, opinează prof. dr. Lucian
Cherata de la Craiova.

Istoricul Ion Chelcea ne semnalează că rudarii din două grupuri distincte ale lor mai sunt numiţi „turcani” sau „vlahuţi” după sfera de influenţă în care au trăit strămoșii lor în trecut.
Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

1. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Rudari, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
2. Datele statistice privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Rudari cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
3. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Băieși, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
4. Datele statistice privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Băieși cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
5. Dacă la recensămintele populației României din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021 au fost înregistrate persoane cu apelativele Turcan și Vlahut sau cu derivate ale acestora.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Institutul Național de Statistică – Datele recensămintelor generale ale populației României privind persoanele care s-au declarat Rudari, respectiv, Băieși, și care este limba lor maternă declarată la recensăminte. appeared first on AUR.

La 24 aprilie 2015, la Craiova, România, cu ocazia reuniunii șefilor de guvern ai României, Bulgariei și Serbiei a fost înființată o alianță regională pe modelul Grupului de la Vișegrad, urmărind atât cooperarea trilaterală pe plan energetic, economic și de transport, cât și promovarea integrării Serbiei în Uniunea Europeană. Organizația a primit denumirea de Grupul de la Craiova (Grupul C4).

În octombrie 2017, cu ocazia reuniunii care s-a ținut la Varna, Bulgaria, Grupului de la Craiova i s-a alăturat și Grecia.

În cadrul Grupului C4 România este statul cu cea mai mare suprafață teritorială și talie demografică, având totodată și cel mai mare Produs Intern Brut.

Obiectivele Grupului C4 mai cuprind, între altele, consolidarea rețelelor de telecomunicații în zonele de frontieră ale țărilor participante și construirea unei autostrăzi care să facă legătura între București, Sofia și Belgrad.

Cooperarea regională este o constantă a politicii externe a României, prin care se valorifică posibilităţile de dezvoltare oferite de poziţia geostrategică a statului român şi se acordă sprijin statelor din vecinătate în parcurgerea etapelor de integrare europeană şi euro-atlantică.

România dezvoltă cu Republica Moldova o relație specială și privilegiată, determinată de comuniunea istorică, culturală, lingvistică și spirituală. Intensificarea legăturilor cu Republica Moldova şi sprijinirea aspiraţiilor europene ale acesteia reprezintă priorităţi speciale ale politicii externe a României.

În anul 2023 Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova.

Exprim părerea că România trebuie să ia în considerare posibilitatea de a-i propune și invita oficial Republica Moldova să se alăture Grupului C4 cu ocazia următoarei reuniuni a Grupului, iar până atunci să deschidă discuții consultative cu celelalte state ale acestui format regional de cooperare.

De altfel, i-am și interpelat în acest sens pe domnul prim-ministru al României și pe doamna ministru al Afacerilor Externe. Ca român originar din Basarabia, aș fi bucuros dacă Guvernul și MAE ar da curs propunerii mele.

The post Boris Volosatîi – declarație politică – Cer Guvernului României și MAE să invite oficial Chișinăul să se alăture organizației regionale de cooperare Grupul de la Craiova (C4). appeared first on AUR.

                   Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Cvadrilaterala Grupul de la Craiova. Invitarea Republicii Moldova de a se alătura acestei inițiative regionale.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,  

La 24 aprilie 2015, la Craiova, România, cu ocazia reuniunii șefilor de guvern ai României, Bulgariei și Serbiei a fost înființată o alianță regională pe modelul Grupului de la Vișegrad, urmărind atât cooperarea trilaterală pe plan energetic, economic și de transport, cât și promovarea integrării Serbiei în Uniunea Europeană. Organizația a primit denumirea de Grupul de la Craiova (Grupul C4).

În octombrie 2017, cu ocazia reuniunii care s-a ținut la Varna, Bulgaria, Grupului de la Craiova i s-a alăturat și Grecia.

În cadrul Grupului C4 România este statul cu cea mai mare suprafață teritorială și talie demografică, având totodată și cel mai mare Produs Intern Brut.

Obiectivele Grupului C4 mai cuprind, între altele, consolidarea rețelelor de telecomunicații în zonele de frontieră ale țărilor participante și construirea unei autostrăzi care să facă legătura între București, Sofia și Belgrad.

Cooperarea regională este o constantă a politicii externe a României, prin care se valorifică posibilităţile de dezvoltare oferite de poziţia geostrategică a statului român şi se acordă sprijin statelor din vecinătate în parcurgerea etapelor de integrare europeană şi euro-atlantică.

România dezvoltă cu Republica Moldova o relație specială și privilegiată, determinată de comuniunea istorică, culturală, lingvistică și spirituală. Intensificarea legăturilor cu Republica Moldova şi sprijinirea aspiraţiilor europene ale acesteia reprezintă priorităţi speciale ale politicii externe a României.

În anul 2023 Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Republica Moldova.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

Câte dintre obiectivele pe care și le-a propus Grupul C4 au fost realizate până în prezent și care anume.

Când și unde va avea loc următoarea reuniune a Grupului C4.

Dacă România ia în considerare posibilitatea de a propune și invita oficial Republica Moldova, stat candidat la aderarea la UE, să se alăture Grupului C4 cu ocazia următoarei reuniuni a Grupului.

În cazul unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, ce demersuri va întreprinde România pe planul consultărilor cu celelalte state participante la Grupul C4.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Guvernului României/ M.A.E. – Cvadrilaterala Grupul de la Craiova. Invitarea Republicii Moldova de a se alătura acestei inițiative regionale. appeared first on AUR.