Propagandiștii Puterii de la Kiev susțin că ucrainenii se apără și nu au cum să prevadă ce se întâmplă apoi cu rachetele și dronele la frontiera cu România. Doar că, așa cum s-a întâmplat și în Polonia în urmă cu vreo doi ani, regimul Zelenski dă dovadă de ipocrizie maximă când încearcă să inducă ideea că, de fapt, țările noastre au fost atacate direct de ruși, pentru a provoca un război cu NATO.

Dincolo de concluziile tehnice ale anchetei, cetățenii din Galați și din întreaga țară își pun o întrebare legitimă: cine răspunde pentru faptul că o astfel de amenințare a ajuns să lovească un oraș românesc?

România este stat membru NATO, iar cetățenii săi au dreptul să se simtă în siguranță în propriile locuințe. Cu toate acestea, în ultimii ani am asistat la numeroase incidente în care drone, fragmente de drone sau alte elemente provenite din zona conflictului de la granița de est au ajuns pe teritoriul național. De fiecare dată am primit explicații, justificări și promisiuni. Astăzi însă avem oameni răniți – o mamă și un copil – și un bloc de locuințe afectat.

Ca deputat de Galați, nu accept ca această tragedie să fie tratată ca un simplu accident inevitabil. Statul român avea obligația să prevină, să detecteze și să neutralizeze orice amenințare care pătrunde în spațiul aerian național. Dacă acest lucru nu s-a întâmplat, atunci cineva trebuie să își asume responsabilitatea?

Cer Guvernului, Ministerului Apărării Naționale, tuturor instituțiilor competente să prezinte public și complet cronologia incidentului: Când a fost detectată drona? Ce măsuri au fost luate? Ce proceduri au funcționat și care au eșuat? Și, mai ales, ce garanții au gălățenii că un asemenea eveniment nu se va repeta?

România trebuie să-și afirme hotărât interesele de securitate și să ceară tuturor actorilor implicați în conflictul din vecinătate să respecte pe deplin integritatea noastră teritorială și siguranța cetățenilor români. Nicio cauză și nicio justificare nu pot fi mai importante decât protejarea vieții românilor, care au văzut războiul apropiindu-se de casele lor.

Închei cu o veche vorbă românească: o pace strâmbă este mai bună decât un război drept!

The post Alexandru Bordian – Declarație politică – După explozia dronei de la Galați: cine răspunde pentru siguranța românilor? appeared first on AUR.

În timp ce guvernanții vorbesc despre stabilitate și reforme, românii își calculează fiecare leu înainte să intre într-un magazin. Facturile cresc, ratele cresc, alimentele sunt tot mai scumpe, iar salariile nu mai țin pasul cu inflația.

Cine plătește nota de plată pentru această guvernare? Nu cei privilegiați. Nu cei conectați politic. Ci românii care muncesc, antreprenorii mici, pensionarii și tinerii care își pierd speranța într-un viitor decent în această țară.

România produce tot mai puțin și importă tot mai mult. Industria românească este abandonată, agricultura este sufocată, iar investițiile strategice întârzie sau există doar pe hârtie.

Vedem acest lucru și la Galați, unde mii de oameni trăiesc cu teama zilei de mâine din cauza incertitudinilor de la Liberty. Vedem comunități întregi afectate de scumpiri, în timp ce statul vine doar cu taxe și birocrație.

În loc să susțină producția, economia reală și capitalul românesc, actuala putere a ales soluția cea mai simplă: împrumuturi uriașe și poveri mai mari puse pe umerii cetățenilor.

România are nevoie urgent de o schimbare de direcție economică.
Avem nevoie de investiții în industrie, infrastructură și agricultură. Avem nevoie de măsuri care să stimuleze producția internă și locurile de muncă bine plătite. Avem nevoie de un stat care să sprijine economia, nu să o pedepsească.

Nu putem construi viitorul unei țări doar din taxe, datorii și promisiuni.

Românii nu mai vor explicații. Vor soluții.
Iar cei care au adus România în această situație trebuie să răspundă politic pentru consecințe.

The post Alexandru Bordian – Declarație politică – România în recesiune tehnică – cine plătește nota de plată? appeared first on AUR.

Printre cei uciși s-au aflat și numeroși refugiați români din Basarabia, ținutul Herța și nordul Bucovinei, provincii ocupate de Uniunea Sovietică. Fugiseră din calea războiului și a deportărilor, căutând adăpost în capitala României. Destinul a făcut însă ca mulți dintre ei să-și găsească sfârșitul în incendiile și ruinele provocate de bombardamente în zona Gării de Nord.

Aceste victime civile au fost înhumate în gropi comune în Cimitirul Calvin din cartierul Giulești al Bucureștiului, cunoscut drept Cimitirul „4 Aprilie”.

Din păcate, la peste opt decenii de la această tragedie, locul în care odihnesc aceste victime civile ale războiului nu beneficiază de o amenajare memorială pe măsura sacrificiului lor.

Autoritățile centrale și locale au datoria de a corecta această nedreptate a memoriei. Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale și Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, împreună cu Primăria Municipiului București, trebuie să amenajeze corespunzător parcela gropilor comune din Cimitirul Calvin – Giulești, să ridice un monument memorial dedicat victimelor bombardamentului și să instituie o comemorare oficială anuală a zilei de 4 aprilie 1944. Un asemenea loc al memoriei ar reprezenta nu doar un gest de reparație morală, ci și un act de respect față de istoria Capitalei și față de miile de oameni nevinovați care și-au pierdut viața în acea zi.

Memoria celor care au murit în 4 aprilie 1944 nu trebuie lăsată să se piardă în uitare. Ea trebuie păstrată cu respect și demnitate.

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria miilor de victime civile din 4 aprilie 1944.

Amintirea lor din neam în neam!

The post Alexandru Bordian – Declarație politică – 4 aprilie 1944, o rană deschisă în memoria Bucureștiului și a românilor. appeared first on AUR.

Domnule ministru,

Colectarea veniturilor fiscale rămâne una dintre vulnerabilitățile structurale ale finanțelor publice din România, în special în ceea ce privește Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Conform evaluărilor publicate la nivel european privind așanumitul VAT Gap – diferența dintre TVA care ar trebui colectată și cea efectiv încasată – România continuă să se situeze pe ultimul loc în Uniunea Europeană.
Potrivit estimărilor pentru anul 2023, deficitul de colectare a TVA a fost de aproximativ 30% din totalul obligațiilor fiscale, ceea ce a generat pierderi bugetare de peste 9 miliarde de euro, în timp ce media Uniunii Europene se situează în jurul valorii de 9–10%.
Această situație afectează semnificativ capacitatea statului român de a finanța investiții publice și programe esențiale și ridică întrebări legitime privind eficiența măsurilor adoptate pentru combaterea evaziunii fiscale și modernizarea administrației fiscale.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este nivelul estimat al deficitului de colectare a TVA în România pentru anii 2024 și 2025, exprimat atât procentual, cât și în valoare absolută.
2. Cum a evoluat acest indicator în perioada 2023–2025.
3. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Finanțelor pentru reducerea deficitului de colectare a TVA.
4. Care este stadiul implementării principalelor sisteme de digitalizare fiscală (e-Factura, SAF-T, e-Transport) și impactul estimat al acestora asupra colectării TVA.
5. Care este situația actualizată privind aparatele de marcat electronice fiscale conectate la sistemele ANAF și gradul de conformare al operatorilor economici.
6. Pe ce poziție se situează România în Uniunea Europeană în ceea ce privește veniturile fiscale raportate la PIB, potrivit celor mai recente date disponibile.
   Orice alte informații relevante referitoare la acest subiect vor fi binevenite.

The post Alexandru Bordian – Întrebare – România continuă să se situeze pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA. appeared first on AUR.

În ultimele zile, presa națională și regională a relatat imagini greu de privit: animale vlăguite, căzute pe nisipul înghețat al Pădurii Letea, cai sălbatici morți de foame și de sete într-o arie naturală protejată, aflată sub administrarea directă a instituțiilor statului. Nu vorbim despre zvonuri sau exagerări. Vorbim despre zeci de exemplare pierdute într-un interval foarte scurt, într-un context perfect previzibil, cazuri bine documentate de presă.

Acești cai nu sunt o curiozitate locală și nici o problemă marginală. Caii sălbatici de la Letea reprezintă un caz unic în Europa: ultimii cai sălbatici care trăiesc într-o deltă, o populație formată în timp prin adaptare naturală, devenită parte a identității Deltei Dunării și a patrimoniului natural al României.

Ei nu au apărut peste noapte. De zeci de ani, specialiștii vorbesc despre specificul lor biologic, despre rolul lor ecologic, despre necesitatea unui management responsabil și etic. S-a știut dintotdeauna că iernile severe pot deveni fatale. S-a știut că înghețul prelungit blochează accesul la apă. S-a știut că resursele de hrană se reduc drastic. Totul a fost previzibil.

Și, tocmai de aceea, ceea ce s-a întâmplat nu este o fatalitate, ci o consecință a inacțiunii.

Când un stat își asumă administrarea unei rezervații a biosferei, nu o face simbolic. Nu pentru imagine. O face cu obligația clară de a interveni atunci când echilibrul natural este pus în pericol. Protejarea biodiversității nu înseamnă să privești de la distanță cum animalele mor, invocând neutralitatea naturii, ci să acționezi atunci când intervenția umană este necesară pentru a preveni un dezastru.

Moartea acestor cai ridică întrebări incomode, dar absolut legitime: Unde au fost autoritățile înainte ca primele animale să cadă? Ce planuri de intervenție există doar în documente, dar nu și pe teren? Cine răspunde atunci când administrarea unei arii protejate se dovedește incapabilă să protejeze viața?

Delta Dunării este unul dintre cele mai valoroase ecosisteme ale Europei, recunoscut internațional, monitorizat, finanțat și invocat în discursuri oficiale. Și totuși, în acest spațiu de importanță globală, animalele mor fără ca statul să intervină la timp.

Mai grav decât pierderea în sine este mesajul transmis: că viața sălbatică poate fi sacrificată în tăcere, că neglijența nu are consecințe și că responsabilitatea se dizolvă între instituții.

Am adresat o întrebare parlamentară doamnei ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor nu din dorința de polemică, ci din obligația de a cere clarificări, asumare și măsuri concrete. Nu ne mai putem mulțumi cu explicații generale, cu comunicate impersonale sau cu pase de responsabilitate.

Pentru că, dincolo de cifre și proceduri, rămâne un adevăr dur: acolo unde statul nu acționează, suferința se instalează. Iar în Delta Dunării, suferința a fost vizibilă, lentă și, din păcate, mortală.

Astăzi, nu vorbim doar despre cai. Vorbim despre credibilitatea instituțiilor, despre capacitatea statului de a-și proteja patrimoniul natural și despre respectul față de viață. Un stat care nu își poate proteja simbolurile vii își pierde autoritatea morală de a vorbi despre protecție, sustenabilitate și responsabilitate.

Cer public nu doar răspunsuri, ci schimbarea modului în care este gestionată această problemă. Cer măsuri urgente pentru a preveni continuarea mortalității. Cer revizuirea managementului populației de cai sălbatici de la Letea. Cer implicare reală, transparentă și responsabilă.

Pentru că Delta Dunării nu are voce. Dar noi avem. Și este de datoria noastră să ne-o ridicăm în apărarea Deltei.

The post Alexandru Bordian – Declarație politică – Indiferența care ucide: statul român și eșecul protejării cailor sălbatici din Delta Dunării appeared first on AUR.

Doamnei Diana BUZOIANU, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2026

Obiectul întrebării: Moartea a zeci de cai sălbatici în Rezervația Biosferei Delta Dunării: cauze, responsabilități instituționale și măsuri urgente de intervenție și prevenție

Doamnă ministru,

În ultimele zile, presa națională și regională a semnalat, în mod repetat și alarmant, zeci de cazuri de cai sălbatici găsiți morți în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în special în zona Pădurii Letea, cauzele invocate fiind gerul extrem, lipsa hranei și imposibilitatea accesului la surse de apă.

Conform informațiilor publicate de numeroase instituții media, inclusiv de presa centrală și locală, ar fi vorba despre aproximativ 40 de exemplare decedate într-un interval foarte scurt de timp, existând riscul real ca fenomenul să continue, în lipsa unor măsuri urgente și coordonate din partea autorităților competente.

Caii sălbatici de la Letea reprezintă un caz unic la nivel european, fiind considerați ultimii cai sălbatici care trăiesc într-o deltă. Aceștia nu constituie o rasă pură, ci descind din cai domestici abandonați sau scăpați de sub control uman în diferite perioade istorice, care au trecut printr-un proces remarcabil de adaptare evolutivă rapidă la un mediu extrem de ostil.

Această populație cabalină a dezvoltat caracteristici anatomice și comportamentale distincte (precum copite mai late, adaptate solului nisipos și mlăștinos, o dietă bazată pe stuf, papură și scoarță de copac, precum și o structură socială strict organizată) devenind parte integrantă a ecosistemului unic din Pădurea Letea, cea mai veche rezervație naturală de pe teritoriul României.

Prezența cailor a contribuit, de-a lungul timpului, la modelarea habitatului, menținând deschise anumite luminișuri și coridoare ecologice, cu impact direct asupra biodiversității locale. În același timp, gestionarea populației lor a fost recunoscută ca o problemă sensibilă, necesitând soluții etice, științifice și bine coordonate, inclusiv prin colaborarea cu organizații internaționale de profil.

Cu atât mai îngrijorător este faptul că, potrivit relatărilor din presă, moartea acestor animale ar fi fost previzibilă, având în vedere iarna severă, înghețul prelungit al canalelor și reducerea drastică a resurselor naturale de hrană, situație în care intervenția umană de urgență ar fi fost nu doar justificată, ci necesară pentru prevenirea unui dezastru ecologic.

În acest context, având în vedere valoarea ecologică, simbolică și patrimonială a cailor sălbatici din Delta Dunării, precum și impactul negativ major pe care asemenea evenimente îl au asupra imaginii României în plan intern și internațional, vă adresez respectuos rugămintea să îmi transmiteți:

1. Care este evaluarea oficială a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării cu privire la numărul exact al cailor sălbatici decedați și la cauzele concrete ale acestor decese?

2. Ce măsuri preventive au fost adoptate de către instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea ministerului, anterior instalării episodului de ger sever, pentru asigurarea accesului animalelor la hrană și apă?

3. A existat sau există un plan de intervenție de urgență pentru situații meteorologice extreme care afectează fauna sălbatică din Delta Dunării? Dacă da, de ce acesta nu a prevenit pierderile semnalate?

4. Cine poartă responsabilitatea instituțională pentru lipsa intervenției sau pentru intervenția insuficientă, în condițiile în care aceste animale se află într-o arie naturală protejată, aflată sub administrarea statului român?

5. Au fost sesizate organele de control sau de cercetare penală cu privire la eventuale fapte de neglijență, inacțiune sau management defectuos al ariei protejate?

6. Ce măsuri imediate intenționează ministerul să adopte pentru a preveni continuarea mortalității în rândul cailor sălbatici în perioada următoare?

7. Există intenția de a revizui cadrul de management al populației de cai sălbatici de la Letea, inclusiv din perspectiva obligațiilor statului român privind protejarea biodiversității și a patrimoniului natural?

8. În ce măsură sunt implicate comunitățile locale și organizațiile de mediu în monitorizarea și protejarea acestor animale, având în vedere și importanța lor pentru turismul ecologic și pentru economia locală?

Orice alte informații relevante referitoare la acest subiect vor fi binevenite.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul în scris, în termenul legal.

The post Alexandru Bordian – Întrebare parlamentară – Moartea a zeci de cai sălbatici în Rezervația Biosferei Delta Dunării: cauze, responsabilități instituționale și măsuri urgente de intervenție și prevenție appeared first on AUR.

Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, prim-ministru al României

Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne

Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru al Afacerilor Externe

Domnului András István DEMETER, ministru al Culturii

Domnului Ioan Aurel POP, președinte al Academiei Române

De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.02.2026

Obiectul întrebării: Pregătirea și organizarea manifestărilor dedicate zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România, în anul 2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 36/2017

Stimați membri ai Guvernului,

Stimate domnule Academician,

Prin Legea nr. 36/2017, Parlamentul României a consacrat data de 27 martie drept Ziua Unirii Basarabiei cu România, sărbătoare națională cu profundă semnificație istorică, identitară și simbolică pentru statul român și pentru comunitățile de români de pe ambele maluri ale Prutului, precum și pentru românii din afara granițelor țării.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, Guvernul României, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și reprezentanțele României în străinătate/peste hotare au responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru marcarea acestei zile, inclusiv prin arborarea drapelului național, intonarea imnului național și organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural-științifice dedicate acestui moment istoric.

Consider că marcarea corespunzătoare a Zilei Unirii Basarabiei cu România reprezintă nu doar o obligație legală, ci și un act de responsabilitate națională, cu impact direct asupra educației civice, a memoriei colective și a relației statului român cu românii de pretutindeni.

Având în vedere că anul 2026 marchează împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, precum și importanța specială a acestei zile pentru consolidarea memoriei istorice, a coeziunii naționale și a legăturilor cu românii din Republica Moldova și din diaspora, vă rog respectuos să îmi comunicați, fiecare în partea sa de competență:

1. Ce măsuri concrete a dispus sau intenționează să dispună Guvernul României, la nivel central, pentru organizarea și coordonarea manifestărilor oficiale prilejuite de ziua de 27 martie 2026.

2. Ce instrucțiuni sau recomandări au fost transmise sau urmează a fi transmise autorităților administrației publice locale pentru marcarea acestei sărbători naționale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 36/2017.

3. Care este rolul Ministerului Afacerilor Interne și al Prefecturilor din subordine în asigurarea cadrului organizatoric, logistic și de ordine publică necesar desfășurării manifestărilor dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România.

4. Ce demersuri concrete întreprinde Ministerul Afacerilor Externe pentru ca misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României de peste hotare, inclusiv din Republica Moldova și alte state ex-sovietice, să marcheze în mod corespunzător această zi, inclusiv prin evenimente dedicate comunităților românești din afara granițelor țării.

5. Care dintre Muzeele din România vor organiza în martie 2026 manifestări și evenimente dedicate Zilei Unirii Basarabiei cu România și despre ce manifestări și evenimente anume este vorba.

6. Cum va marca în 2026 Academia Română, filialele sale și institutele componente, prin evenimente și manifestări cultural-științifice, Ziua Unirii Basarabiei cu România.

7. Dacă există un calendar național orientativ al manifestărilor dedicate zilei de 27 martie 2026 și un mecanism de sprijin material și logistic, conform art. 4 din Legea nr. 36/2017, pentru inițiativele autorităților locale, ale instituțiilor de cultură și ale organizațiilor neguvernamentale. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rog să detaliați.

Orice alte informații relevante referitoare la acest subiect vor fi binevenite.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul coordonat interinstituțional, în scris, în termenul prevăzut de lege.

The post Alexandru Bordian – Întrebare parlamentară – Pregătirea și organizarea manifestărilor dedicate zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România, în anul 2026, în conformitate cu prevederile Legii nr. 36/2017 appeared first on AUR.

Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru al Afacerilor Externe

Domnului Liviu Sebastian JICMAN, președinte al Institutului Cultural Român

De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.02.2026

Obiectul întrebării: Demersurile Ministerului Afacerilor Externe pentru obținerea drepturilor de difuzare în România a filmului japonez „Dor” și posibilitatea editării în limba română a romanului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe, opere care îl au ca erou central pe românul Anatolie Arhip

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule președinte,

Diplomația culturală reprezintă un instrument esențial al promovării imaginii României în plan extern, precum și al consolidării relațiilor bilaterale cu state partenere, inclusiv prin valorificarea unor opere artistice cu puternic impact emoțional și istoric.

În acest context, doresc să aduc în atenția dumneavoastră filmul documentar „Dor”, realizat și difuzat de televiziunea națională japoneză, care a impresionat până la lacrimi milioane de telespectatori din Japonia. Filmul spune povestea unei prietenii de-o viață legate în condiții dramatice, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, într-un lagăr sovietic din Siberia, între Anatolie Arhip, prizonier de război român și veteran al conflagrației mondiale, și Toshio Watanabe, prizonier japonez.

Cei doi camarazi de suferință și-au promis că se vor revedea după eliberare, notânduși, cu cărbunele, pe bucăți de pânză, adresele din România și Japonia. Povestea lor, redată cu sensibilitate și profunzime în filmul „Dor”, a contribuit la trezirea unui interes deosebit pentru România în rândul publicului japonez.

Subiectul filmului a făcut și obiectul unei cărți semnate de Toshio Watanabe, intitulate „Promisiunea din țărmul înghețat”. Din câte cunoaștem, această operă nu a fost tradusă în limba română și, respectiv, nu a văzut lumina tiparului în România.

Ca recunoaștere a acestei legături umane și simbolice, fostul președinte al României, domnul Traian Băsescu, i-a conferit cetățeanului japonez Toshio Watanabe Ordinul Național „Serviciul Credincios”, distincție înmânată la 30 noiembrie 2005 de către ministrul afacerilor externe de la acea vreme, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, cu prilejul unei vizite oficiale în Japonia.

Consider că aducerea acestui film în atenția publicului românesc ar reprezenta nu doar un act de recuperare simbolică a memoriei istorice, ci și un demers firesc de promovare a valorilor umane, a solidarității și a prieteniei dintre popoarele român și nipon. Susțin acest lucru și datorită faptului că Ministerul Afacerilor Externe a comunicat oficial în anul 2005 că „intenționează să obțină de la televiziunea japoneză drepturile de difuzare a filmului „Dor” pentru ca acesta să fie vizionat și de către publicul românesc”.

Având în vedere valoarea istorică, umană și culturală a acestei producții cinematografice și a cărții „Promisiunea din țărmul înghețat” care a oglindit același subiect, precum și interesul legitim al publicului românesc de a cunoaște această poveste emoționantă în care un cetățean român ocupă un rol central, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Afacerilor Externe, iar mai nou și Institutul Cultural Român de la Tokio, au întreprins sau intenționează să întreprindă demersuri oficiale pe lângă partea japoneză, respectiv pe lângă televiziunea națională din Japonia, în vederea obținerii drepturilor de difuzare a filmului „Dor” în România;

2. Care este stadiul actual al eventualelor discuții sau negocieri purtate în acest sens;

3. Dacă MAE are în vedere implicarea misiunii diplomatice a României la Tokio sau a altor instituții publice românești în facilitarea accesului publicului român la această producție cinematografică;

4. Dacă există perspective concrete ca filmul „Dor” să fie difuzat pe posturi publice de televiziune din România sau prezentat în cadrul unor evenimente culturale oficiale româno-japoneze.

5. Dacă ICR Tokio are sau nu în vedere traducerea din limba niponă în limba română și publicarea în editura sa din București a volumului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Solicit răspuns în scris.

The post Alexandru Bordian – Întrebare parlamentară – Demersurile Ministerului Afacerilor Externe pentru obținerea drepturilor de difuzare în România a filmului japonez „Dor” și posibilitatea editării în limba română a romanului „Promisiunea din țărmul înghețat” de Toshio Watanabe, opere care îl au ca erou central pe românul Anatolie Arhip appeared first on AUR.

Bătălia de la Cahul din 1574 este o pagină vie a destinului comun și adesea tragic al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Iar Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei nedivizate, este un simbol al unității noastre de neam, de limbă și de credință.

După căderea comunismului, acest ansamblul monumental, nefiind întreținut corespunzător și lăsat în paragină, ajunsese într-o stare avansată de degradare, după cum m-am putut convinge în mod repetat la fața locului.

Astăzi, ansamblul monumental de la Roșcani are șansa de a fi salvat și redat demnității sale. În mai 2025, autoritățile județene și locale au anunțat demararea unui amplu proiect de restaurare a ansamblului monumental de la Roșcani, cu finanțare europeană, în valoare de peste un milion de euro. Proiectul, intitulat „Istoria care ne unește”, va fi realizat în parteneriat cu autoritățile din raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația Euroregiunea Dunărea de Jos.

Ca român basarabean și deputat de Galați, salut călduros semnarea contractului pentru proiectare și demararea etapelor tehnice ale acestui proiect rezultat din voința reală de a reconstrui monumentul de la Roșcani.

Susțin public și ferm acest proiect și solicit ca Ministerul Culturii să acorde toată atenția cuvenită avizării, monitorizării și sprijinirii lucrărilor.

Îmi doresc ca monumentul de la Roșcani să redevină un loc al educației, al recunoștinței și al demnității naționale. Restaurarea lui este o investiție în sufletul națiunii române.

The post Alexandru Bordian – Declarație politică – Istoria care ne unește. Salut restaurarea complextului monumental de la Roșcani, județul Galați, dedicat Domnitorului Moldovei Ioan vodă cel Viteaz! appeared first on AUR.

Domnului Ciprian-Constantin ȘERBAN, Ministru al Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 02.12.2025

Obiectul întrebării: Stadiul de executare a lucrărilor necesare pentru redeschiderea circulației feroviare pe linia CF 703 Galați – Târgu Bujor – Bârlad

Domnule Ministru,

Linia de cale ferată Galați-Bârlad, cu o lungime de 109 kilometri, este una secundară și neelectrificată aparținând domeniului public al statului.

În data de 10 octombrie 2024 a fost emisă o Autorizație de Construire (nr. 57/10.10.2024) pentru lucrări de linii necesare pentru redeschiderea circulației feroviare pe linia CF 703 Galați – Târgu Bujor – Bârlad, afectată de calamitățile naturale din perioada 14-15 septembrie 2024.

La sfârșitul anului 2024 a fost lansată procedura de licitație pentru atribuirea contractului de proiectare și execuție a lucrărilor aferente pentru această linie de cale ferată. Procedura s-a încheiat în luna februarie 2025 cu declararea ofertei câștigătoare, în valoare de 55 989 500 lei (peste 10 milioane de Euro), cu TVA.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor de proiectare și execuție a lucrărilor aferente pentru linia CF 703 Galați – Târgu Bujor – Bârlad.

2. Care este în structura costurilor acestor lucrări de proiectare și execuție partea revenind fondurilor de la bugetul de stat al României și, respectiv, cea revenind fondurilor europene.

3. Care este orizontul concret de timp pentru reluarea circulației pe acest tronson de cale ferată din județul Galați.

Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite.

Solicit răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de lege.

The post Alexandru Bordian – Întrebare parlamentară – Stadiul de executare a lucrărilor necesare pentru redeschiderea circulației feroviare pe linia CF 703 Galați – Târgu Bujor – Bârlad appeared first on AUR.