„Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, admite că nu poate garanta că medicamentele se află în depozite, deși susține că CNAS este cu plățile la zi și că, din perspectiva instituției pe care o conduce, „totul este în regulă”. Este o afirmație penibilă în raport cu realitatea unui pacient care ajunge la spital și constată că medicamentul de care depinde tratamentul său nu este disponibil. Degeaba își plătește bolnavul contribuțiile la zi și figurează corect în sistemul CNAS dacă, atunci când are nevoie de tratament, citostaticul prescris nu se găsește.

Dacă CNAS își face plățile, dar medicamentele nu ajung la pacient, atunci statul trebuie să explice unde se rupe lanțul și cine răspunde pentru această disfuncționalitate. Dacă problema este la producție, la achiziție, la distribuție sau în aprovizionarea spitalelor, responsabilitatea nu poate fi transferată pacientului. Un bolnav de cancer are deja o luptă grea de dus și nu poate fi transformat, pe lângă pacient, și în investigator al disfuncționalităților statului, căutând prin spitale, farmacii sau în străinătate medicamentul pe care sistemul ar trebui să i-l asigure.

Cu atât mai grav este că Horațiu Moldovan nu vorbește din afara sistemului și nici din poziția unui simplu observator. Este membru PNL și ocupă o funcție de conducere într-o instituție esențială pentru funcționarea sistemului public de sănătate, în cadrul guvernării actuale. Așadar, răspunderea nu este doar administrativă, ci și politică, iar atunci când pacienții reclamă lipsa tratamentelor, răspunsul nu poate fi o formulă birocratică prin care ni se spune că „totul este în regulă”.

Pandemia ar fi trebuit să ne lase o lecție foarte clară despre ce se întâmplă atunci când sistemul medical își concentrează aproape toate resursele asupra unei singure crize. Accesul la servicii medicale pentru numeroși pacienți cronici a fost perturbat, activitatea spitalicească s-a redus puternic, iar prevenția și diagnosticul precoce au avut de suferit într-o țară care avea deja unele dintre cele mai slabe rezultate din Europa în ceea ce privește screeningul. Tocmai de aceea, lecția acelor ani trebuia să fie că un pacient cu o boală gravă nu poate fi pus să aștepte până când statul își rezolvă problemele administrative.

Dacă un bolnav ajunge la spital și citostaticul prescris nu este disponibil, pentru acel om criza există, indiferent cum decide administrația să o numească. Poți să îi spui deficiență de producție, discontinuitate, problemă punctuală sau blocaj în aprovizionare, dar schimbarea denumirii nu îi pune medicamentul în mână și nu îi continuă tratamentul. Iar un stat care îi cere bolnavului de cancer să înțeleagă de ce nu există medicamentul este un stat care a inversat complet rolurile: pacientul nu trebuie să înțeleagă problemele sistemului, sistemul trebuie să rezolve problemele pacientului.

De aceea, Horațiu Moldovan ar trebui să răspundă foarte clar nu la întrebarea dacă CNAS și-a plătit facturile, ci la întrebarea care contează cu adevărat pentru pacient: unde este medicamentul și de ce nu ajunge la omul căruia i-a fost prescris? Pentru că în sănătate nu este suficient ca banii să circule între instituții dacă tratamentul nu ajunge la bolnav.

Românii nu au nevoie de șefi de instituții care declară că „totul este în regulă” în timp ce pacienții spun contrariul. Au nevoie de instituții care să urmărească întregul lanț, de la producție și achiziție până la distribuirea medicamentului în spital, să identifice blocajul și să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea lui”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butura.

The post Cristina Butura (deputat AUR): „Bolnavii de cancer nu își găsesc tratamentul dar președintele CNAS, Horațiu Moldovan spune că totul este în regulă” appeared first on AUR.

„Este strigător la cer să vezi cum bolnavii de cancer, oameni care luptă zilnic cu o boală nemiloasă, sunt abandonați de un sistem neputincios. Zeci de pacienți au fost trimiși acasă, fără tratamentul de care au nevoie pentru a supraviețui. Să-i lași să se descurce singuri, fără speranță, este echivalentul unei condamnări la moarte. Fiecare dintre acești oameni are o poveste, o familie, o viață care ar putea fi salvată, dar care este sacrificată pe altarul indiferenței și al incompetenței”, a declarat Claudiu Târziu.

AUR a atras frecvent atenția asupra problemelor majore din sistemul de sănătate românesc, inclusiv gestionarea deficitară a fondurilor publice și lipsa medicamentelor vitale. În acest context, propune o serie de măsuri urgente pentru a corecta aceste deficiențe:

1. Revizuirea și transparentizarea bugetului alocat sănătății – O mai bună gestionare a fondurilor publice, redirecționându-le spre achiziția de medicamente esențiale și echipamente medicale. „Trebuie să ne asigurăm că banii publici sunt cheltuiți corect și transparent, pentru a salva viețile celor mai vulnerabili dintre noi,” a subliniat Târziu.

2. Prioritizarea producției locale de medicamente – Investiții strategice în producția națională de medicamente, astfel încât România să nu mai fie dependentă exclusiv de importuri. Aceasta ar include și dezvoltarea unei infrastructuri farmaceutice solide, cândva activă.

3. Responsabilizarea managementului spitalelor – Evaluarea și responsabilizarea managerilor de spitale pentru problemele recurente de aprovizionare. „Nu putem tolera lipsa de responsabilitate în fața unor situații care afectează viețile pacienților”, a adăugat Târziu.

4. Îmbunătățirea condițiilor pentru personalul medical – Crearea unui sistem care să încurajeze personalul medical să rămână în țară și să sprijine pacienții din România, nu să emigreze în căutarea unor condiții mai bune.

5. Crearea unor mecanisme de urgență pentru aprovizionarea rapidă cu medicamente – AUR propune o legislație care să permită intervenții rapide în caz de criză, pentru a evita lipsurile critice de medicamente.

6. Parteneriate public-private și accesarea fondurilor europene – Dezvoltarea unor parteneriate pentru atragerea investițiilor externe și accesarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii medicale.

7. Monitorizarea și auditarea achizițiilor din sănătate – Audituri periodice și măsuri stricte de combatere a corupției în achizițiile publice, pentru a asigura că fondurile sunt utilizate eficient și transparent.

„Acest strigăt de disperare nu este doar al pacienților și al familiilor lor, ci al întregului popor român, care asistă neputincios la cum le este furat dreptul la viață. România are nevoie urgentă de un sistem de sănătate care să respecte viața și demnitatea fiecărui om. Aceasta nu este doar o problemă de sănătate, ci o problemă de justiție socială,” a concluzionat Claudiu Târziu.

AUR va continua să lupte pentru drepturile pacienților și pentru reformarea profundă a sistemului de sănătate din România, pentru ca niciun bolnav să nu mai fie abandonat în fața morții.

The post Claudiu Târziu: ”Strigător la cer! Bolnavii de cancer, abandonați în fața morții” appeared first on AUR.