“Acum 113 ani, Ion I.C. Brătianu vorbea despre intervenţia statului pentru creşterea proprietăţii ţărăneşti. Astăzi, în România condusă de guvernarea Bolojan, statul face exact invers: în loc să apere omul care munceşte pământul, îl împovărează, îl taxează şi îl lasă să se bată singur cu un sistem economic în care cei mici şi mijlocii pornesc de la ani-lumină în spatele marilor jucători. România are pământ fertil, are fermieri pricepuţi şi are potenţial agricol uriaş, dar Guvernele care s-au perindat la Bucureşti au reuşit performanţa să transforme această bogăţie într-o dependenţă tot mai mare de importuri. Fermierul român suportă seceta, costurile uriaşe, lipsa finanţării şi concurenţa neloială, iar statul îi răspunde cu taxe, tăieri şi promisiuni. 90,2% dintre exploataţiile agricole din România au mai puţin de 5 hectare, în timp ce numai 1% dintre exploataţii, cele care depăşesc 50 de hectare, lucrează 53,1% din întreaga suprafaţă agricolă utilizată a ţării.
În loc să existe o strategie prin care fermele româneşti să fie sprijinite să crească, să se asocieze, să proceseze şi să ajungă direct la consumator, agricultura este lăsată la mâna pieţei şi a intereselor celor care au bani şi putere.
România nu trebuie să-şi piardă fermierii ca să câştige alţii. Nu trebuie să-şi importe mâncarea în timp ce propriul pământ rămâne nevalorificat. Şi nu trebuie să-şi abandoneze oamenii pentru a satisface nişte cifre şi nişte interese străine”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu – Declarație de presă – Guvernul Bolojan falimentează fermierul român şi distruge agricultura naţională appeared first on AUR.

Numai că, în urmă cu puțin peste o lună, chiar la Palatul Cotroceni, Grupul de Reflecție Strategică „România în UE”, constituit pe lângă Administrația Prezidențială și ale cărui lucrări sunt urmărite personal de președinte, prezenta un raport în care discursul suveranist era pus sub semnul populismului, „exaltarea naționalistă” era prezentată drept generatoare de extremism, identitatea românilor era pusă sub un semn de întrebare, iar soluția oferită românilor era un „patriotism civic” atent încadrat în valorile europene. Atunci naționalismul trebuia disecat de experți și delimitat cu grijă. Astăzi, când vorbește în fața a mii de tineri ortodocși, Nicușor Dan descoperă brusc că România are nevoie tocmai de naționalism.

Aici începe ipocrizia. Nu poți să construiești luni întregi o delimitare politică față de suveranism, iar apoi să îmbraci exact vocabularul pe care l-ai privit cu suspiciune doar pentru că ai în față un public conservator.

Nicușor Dan vorbește despre „demagogii” care se cațără pe simbolurile trecutului, dar riscă să ofere chiar el cea mai bună demonstrație a fenomenului: patriotismul folosit ca decor și adaptat audienței. Iubirea de țară nu este o formulă de discurs pe care o scoți din sertar la Catedrala Națională și o înlocuiești cu limbajul tehnocratic al „patriotismului civic” când te întorci la Cotroceni.

Poate că explicația este mai simplă. Nicușor Dan știe foarte bine că o parte importantă a societății românești rămâne atașată de credință, familie, istorie și identitate națională și încearcă să vorbească pe limba acestui electorat. Este dreptul lui. Dar românii au dreptul, la rândul lor, să întrebe care Nicușor Dan este cel autentic: președintele în jurul căruia se redactează rapoarte despre pericolele discursului suveranist sau politicianul care descoperă, în fața tinerilor ortodocși, că „nu venim de nicăieri” și că avem nevoie de naționalism? Diferența dintre patriotism și oportunism se vede tocmai atunci când aceleași valori sunt apărate și în fața unui public care nu aplaudă.

Nicușor Dan vorbește despre „farisei”. Poate că înainte să-i caute în societatea românească ar trebui să privească puțin mai atent spre propriul Palat Cotroceni. Naționalismul de fațadă rămâne naționalism de fațadă, chiar și atunci când este rostit de la tribuna Catedralei Naționale.

România nu are nevoie de politicieni care descoperă iubirea de țară atunci când le este electoral convenabil, ci de lideri care o demonstrează prin ceea ce fac pentru România, indiferent de publicul din fața lor”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Nicușor Dan a descoperit peste noapte „naționalismul sănătos”. Patriotism de Cotroceni, în funcție de sondaje” appeared first on AUR.

Numai că, în urmă cu puţin peste o lună, chiar la Palatul Cotroceni, Grupul de Reflecţie Strategică “România în UE”, constituit pe lângă Administraţia Prezidenţială şi ale cărui lucrări sunt urmărite personal de preşedinte, prezenta un raport în care discursul suveranist era pus sub semnul populismului, “exaltarea naţionalistă” era prezentată drept generatoare de extremism, identitatea românilor era pusă sub un semn de întrebare, iar soluţia oferită românilor era un “patriotism civic” atent încadrat în valorile europene. Atunci naţionalismul trebuia disecat de experţi şi delimitat cu grijă. Astăzi, când vorbeşte în faţa a mii de tineri ortodocşi, Nicuşor Dan descoperă brusc că România are nevoie tocmai de naţionalism.
Aici începe ipocrizia. Nu poţi să construieşti luni întregi o delimitare politică faţă de suveranism, iar apoi să îmbraci exact vocabularul pe care l-ai privit cu suspiciune doar pentru că ai în faţă un public conservator.
Nicuşor Dan vorbeşte despre “demagogii” care se caţără pe simbolurile trecutului, dar riscă să ofere chiar el cea mai bună demonstraţie a fenomenului: patriotismul folosit ca decor şi adaptat audienţei. Iubirea de ţară nu este o formulă de discurs pe care o scoţi din sertar la Catedrala Naţională şi o înlocuieşti cu limbajul tehnocratic al “patriotismului civic” când te întorci la Cotroceni.
Poate că explicaţia este mai simplă. Nicuşor Dan ştie foarte bine că o parte importantă a societăţii româneşti rămâne ataşată de credinţă, familie, istorie şi identitate naţională şi încearcă să vorbească pe limba acestui electorat. Este dreptul lui. Dar românii au dreptul, la rândul lor, să întrebe care Nicuşor Dan este cel autentic: preşedintele în jurul căruia se redactează rapoarte despre pericolele discursului suveranist sau politicianul care descoperă, în faţa tinerilor ortodocşi, că “nu venim de nicăieri” şi că avem nevoie de naţionalism?
Diferenţa dintre patriotism şi oportunism se vede tocmai atunci când aceleaşi valori sunt apărate şi în faţa unui public care nu aplaudă.
Nicuşor Dan vorbeşte despre “farisei”. Poate că înainte să-i caute în societatea românească ar trebui să privească puţin mai atent spre propriul Palat Cotroceni. Naţionalismul de faţadă rămâne naţionalism de faţadă, chiar şi atunci când este rostit de la tribuna Catedralei Naţionale.
România nu are nevoie de politicieni care descoperă iubirea de ţară atunci când le este electoral convenabil, ci de lideri care o demonstrează prin ceea ce fac pentru România, indiferent de publicul din faţa lor.

The post Bogdan Velcescu – Declarație de presă – Nicuşor Dan a descoperit peste noapte “naţionalismul sănătos”. Patriotism de Cotroceni, în funcţie de sondaje appeared first on AUR.

De la: Domnul Deputat Florin-Bogdan VELCESCU, Deputat în Circumscripția electorală nr. 3, ARGEȘ

Subiectul: Atacul cibernetic asupra ANCPI din 14 iulie 2026

Stimate domnule ministru,

În data de 14 iulie 2026, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a fost victima unui atac cibernetic de tip ransomware, în urma căruia a fost compromisă aproape integral infrastructura informatică a agenției, iar sistemul e-Terra a rămas indisponibil timp de mai multe săptămâni, cu impact direct asupra a zeci de mii de tranzacții imobiliare și asupra activității notarilor, avocaților și cetățenilor.

Raportul preliminar al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) arată că ANCPI nu avea instalat un antivirus pe serverele care găzduiau aplicațiile critice ale instituției, nu dispunea de soluții specializate suficiente de protecție a acestor medii și nu se înscrisese în sistemul de siguranță NIS, deși avea această obligație legală începând cu 01.09.2025. Conducerea instituției ar fi fost avertizată, inclusiv în scris, cu privire la vulnerabilitățile sistemului informatic, avertismente ignorate de conducerea instituției.

În paralel, investigații jurnalistice au relevat că unul dintre contractele de securitate/supraveghere a peste 4.500 de stații de lucru ale ANCPI era deținut de o firmă cu doi angajați, iar ANCPI derulează trei contracte-cadru de mentenanță pentru aplicațiile sale, active, în valoare cumulată de peste 32 de milioane de lei. De asemenea, au fost semnalate public elemente privind atribuirea unui număr semnificativ de contracte publice, prin procedura de achiziție directă, către firme cu legături anterioare cu conducerea instituției.

În acest context, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care a fost conținutul avertizărilor scrise transmise conducerii ANCPI cu privire la vulnerabilitățile infrastructurii informatice înainte de data de 14 iulie 2026 și ce măsuri a dispus conducerea instituției ca urmare a acestora?

2. Din ce motiv ANCPI nu s-a înscris în sistemul de siguranță NIS, gestionat de DNSC, deși avea această obligație legală din septembrie 2025? Cine poartă răspunderea administrativă pentru această neconformare?

3. Vă solicit transmiterea raportul integral (sau, dacă anumite secțiuni fac obiectul unei anchete penale, un rezumat detaliat neconfidențial) privind cauzele tehnice ale atacului și gradul de compromitere a infrastructurii ANCPI.

4. Care este valoarea totală a contractelor active de securitate cibernetică și mentenanță IT ale ANCPI la data atacului, cine sunt operatorii economici contractanți, prin ce proceduri de achiziție au fost atribuite aceste contracte și ce clauze contractuale privind testarea periodică a securității sistemelor și obligația de raportare a vulnerabilităților conțineau?

5. A verificat ministerul, la momentul atribuirii sau ulterior, eventuale incompatibilități sau conflicte de interese privind operatorii economici contractanți pentru servicii de securitate cibernetică a ANCPI?

6. Ce măsuri de verificare a respectării regimului incompatibilităților și conflictelor de interese au fost aplicate în legătură cu atribuirea de contracte publice de către ANCPI și structurile sale teritoriale către operatori economici cu legături cu persoane din conducerea instituției sau cu rude ale acestora?
7. Ce măsuri disciplinare sau de altă natură intenționează ministerul să dispună față de conducerea ANCPI, având în vedere concluziile preliminare ale DNSC potrivit cărora incidentul putea fi prevenit?

1. Care este calendarul concret de repunere integrală în funcțiune a sistemului e-Terra și ce garanții tehnice suplimentare vor fi implementate pentru a preveni repetarea unui incident similar?

The post Florin-Bogdan VELCESCU – Întrebare – Atacul cibernetic asupra ANCPI din 14 iulie 2026 appeared first on AUR.

„Trebuie să subliniem și să fie clar pentru toată lumea că atunci când vă convin deciziile Curții Constituționale pe care voi ați numit-o acolo politic, pentru interes politic, prin consens politic și prin voință politică, toate acele hotărâri care vă convin le folosiți ca motivare atunci când vreți să amendați sau să retrimiteți niște legi.

Pe această cale ați reușit cumva, printr-un talent deosebit, să castrați și mai tare transparența pentru aceste declarații de avere și de interese, pentru că într-un final o să avem un rezumat mult mai vag și mai opac față de ce a trecut prima dată și a ajuns către Curtea Constituțională.

Am constatat în Comisia juridică un lucru nefăcut. Coaliția curcubeu a reușit să se activeze dintr-o dată și să-și revină în simțiri, astfel încât să voteze în consens. Politic, uman, constituțional și așa mai departe. Este evident pentru toată lumea că în continuare funcționează această coaliție PSD, PNL, USR, UDMR, doar într-un anumit moment, doar într-un anumit interes comun.

Evident, nu mai discutăm de declarații de avere și de interese pentru soții și pentru concubine și pentru toată lumea. Nu mai discutăm despre toate câmpurile respective în declarația de avere sau în rezumat, adică dacă deții acțiuni, dacă deții numerar, nu vorbim de valoarea exactă a bunurilor, vorbim doar de niște praguri.

Curios că USR-ul aici este de acord cu pragul. În altă parte avea niște probleme de prag, dar azi nu s-a mai pus problema. Foarte curios cum și de data asta AUR o să fie de vină pentru că n-a trecut forma corectă a legii”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR lovește din nou în transparență: declarațiile de avere devin tot mai opace” appeared first on AUR.

Parlamentarul atrage atenţia că o analiză generală nu poate înlocui dovezile care să explice exact de ce scrutinul din 2024 a fost anulat şi ridică întrebări şi despre modul în care au fost tratate campaniile de influenceri, de la promovarea lui Nicolae Ciucă până la cazul lui Călin Georgescu.
“De aproape doi ani, românii aşteaptă răspunsul la o întrebare simplă: care sunt dovezile concrete care au justificat anularea alegerilor prezidenţiale din 2024? Nicuşor Dan a promis un raport, publicarea lui a fost amânată în repetate rânduri, iar acum aflăm că documentul îşi schimbă fundamental natura. În locul unui raport concentrat asupra scrutinului anulat, Administraţia Prezidenţială pregăteşte o analiză mult mai amplă, despre două decenii de acţiuni şi influenţe ruseşti în România, în interiorul căreia alegerile din 2024 vor reprezenta doar una dintre temele abordate. Schimbarea ridică o întrebare legitimă: de ce? După atâtea promisiuni, există riscul ca un raport general să ajungă să înlocuiască răspunsurile concrete pe care românii le aşteaptă. Faptul că un stat străin desfăşoară acţiuni de influenţă, propagandă sau spionaj poate reprezenta un context relevant, dar nu demonstrează, prin el însuşi, de ce a fost necesară anularea unui scrutin. Până astăzi, publicului i-au fost prezentate evaluări, suspiciuni şi acuzaţii, dar nu o demonstraţie publică suficient de clară a lanţului de fapte care a condus la măsura excepţională din decembrie 2024.
Dacă, aşa cum spune Nicuşor Dan, raportul trebuie să analizeze interferenţele ruseşti din ultimii 20 de ani, atunci apare o întrebare cât se poate de simplă: De ce au mai fost validate alegerile având în vedere că Rusia a interferat în mod constant la fiecare scrutin? Ar însemna că, timp de două decenii, am avut alegeri perfect valide în condiţiile unor ingerinţe despre care acum ni se spune că trebuie analizate retrospectiv. Iar dacă mergem pe această logică până la capăt, apare şi o concluzie cu adevărat incomodă: dacă alegerile din ultimii 20-30 de ani sunt puse sub semnul întrebării din cauza influenţelor externe, atunci trebuie să ne întrebăm dacă este validă inclusiv alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte şi, mai departe, legitimitatea politică a celor care au guvernat şi a coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR. Nu poţi descoperi retrospectiv că Rusia a încercat să influenţeze alegerile şi să pretinzi că problema începe şi se termină exact la scrutinul pe care l-ai anulat. Dacă regula este aceeaşi pentru toţi, atunci trebuie aplicată tuturor. Altfel, nu mai vorbim despre un raport care explică anularea alegerilor, ci despre o poveste construită să justifice retrospectiv o decizie deja luată.
Şi mai avem un episod care merită explicat foarte clar: Kensington Communication SRL şi cei aproximativ 120 de influenceri de pe platforma FameUp. Când mecanismul de promovare prin influenceri era folosit în campania lui Nicolae Ciucă, totul era legal, legitim şi în regulă. După ce aceiaşi influenceri ar fi fost “dirijaţi” de PNL să promoveze conţinut favorabil lui Călin Georgescu, brusc vorbim despre manipulare, ingerinţă şi operaţiuni ilegale. Dacă mecanismul era legal când promova un candidat şi devine ilegal în momentul în care promovează un alt candidat, atunci problema nu mai pare să fie mecanismul în sine, ci cine beneficiază de el. Iar românii merită să afle concret care este diferenţa juridică şi factuală dintre cele două situaţii: ce anume era legal atunci şi ce anume a devenit ilegal după aceea. Altfel, riscăm să ajungem la o logică în care aceeaşi faptă este legală când convine sistemului şi ilegală când nu mai convine. (ntz, ntz..)
Mai există o întrebare pe care autorităţile continuă să o evite: cine răspunde? Dacă procesul electoral a fost compromis atât de grav încât alegerile au trebuit anulate, cum se explică faptul că nu am văzut o asumare reală a responsabilităţii din partea instituţiilor însărcinate tocmai cu protejarea alegerilor şi a securităţii naţionale? Ce nu au văzut serviciile de informaţii? Ce nu a văzut AEP? Nu putem vorbi despre o ameninţare suficient de gravă pentru anularea alegerilor şi, în acelaşi timp, să constatăm că aproape nimeni dintre cei care trebuiau să prevină această situaţie nu răspunde pentru ea. Nicuşor Dan le-a promis românilor explicaţii despre anularea alegerilor, iar aceste explicaţii nu pot fi diluate acum într-o retrospectivă de două decenii. Dacă există dovezi, ele trebuie prezentate în măsura în care legea şi securitatea naţională permit acest lucru. Dacă anumite informaţii nu pot fi făcute publice, trebuie explicat de ce. Dar un raport general, indiferent cât de amplu şi bine documentat ar fi, nu poate înlocui răspunsul la întrebarea esenţială: care au fost faptele şi probele care au justificat anularea votului? După aproape doi ani, românii nu mai au nevoie de alte termene, alte promisiuni şi alte explicaţii generale. Le-au fost anulate alegerile şi au dreptul să afle, concret şi documentat, de ce. Oamenii vor dovezi, nu poveşti de adormit copiii”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu – Declarație de presă – Dacă Rusia a influenţat alegerile de 20 de ani, de ce au fost toate celelalte valide? Românii VOR dovezi pentru anularea scrutinului din 2024 appeared first on AUR.

„De aproape doi ani, românii așteaptă răspunsul la o întrebare simplă: care sunt dovezile concrete care au justificat anularea alegerilor prezidențiale din 2024? Nicușor Dan a promis un raport, publicarea lui a fost amânată în repetate rânduri, iar acum aflăm că documentul își schimbă fundamental natura. În locul unui raport concentrat asupra scrutinului anulat, Administrația Prezidențială pregătește o analiză mult mai amplă, despre două decenii de acțiuni și influențe rusești în România, în interiorul căreia alegerile din 2024 vor reprezenta doar una dintre temele abordate.
Schimbarea ridică o întrebare legitimă: de ce? După atâtea promisiuni, există riscul ca un raport general să ajungă să înlocuiască răspunsurile concrete pe care românii le așteaptă. Faptul că un stat străin desfășoară acțiuni de influență, propagandă sau spionaj poate reprezenta un context relevant, dar nu demonstrează, prin el însuși, de ce a fost necesară anularea unui scrutin. Până astăzi, publicului i-au fost prezentate evaluări, suspiciuni și acuzații, dar nu o demonstrație publică suficient de clară a lanțului de fapte care a condus la măsura excepțională din decembrie 2024.

Dacă, așa cum spune Nicușor Dan, raportul trebuie să analizeze interferențele rusești din ultimii 20 de ani, atunci apare o întrebare cât se poate de simplă: De ce au mai fost validate alegerile având în vedere că Rusia a interferat în mod constant la fiecare scrutin? Ar însemna că, timp de două decenii, am avut alegeri perfect valide în condițiile unor ingerințe despre care acum ni se spune că trebuie analizate retrospectiv. Iar dacă mergem pe această logică până la capăt, apare și o concluzie cu adevărat incomodă: dacă alegerile din ultimii 20-30 de ani sunt puse sub semnul întrebării din cauza influențelor externe, atunci trebuie să ne întrebăm dacă este validă inclusiv alegerea lui Nicușor Dan ca președinte și, mai departe, legitimitatea politică a celor care au guvernat și a coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Nu poți descoperi retrospectiv că Rusia a încercat să influențeze alegerile și să pretinzi că problema începe și se termină exact la scrutinul pe care l-ai anulat. Dacă regula este aceeași pentru toți, atunci trebuie aplicată tuturor. Altfel, nu mai vorbim despre un raport care explică anularea alegerilor, ci despre o poveste construită să justifice retrospectiv o decizie deja luată.

Și mai avem un episod care merită explicat foarte clar: Kensington Communication SRL și cei aproximativ 120 de influenceri de pe platforma FameUp. Când mecanismul de promovare prin influenceri era folosit în campania lui Nicolae Ciucă, totul era legal, legitim și în regulă. După ce aceiași influenceri ar fi fost „dirijați” de PNL să promoveze conținut favorabil lui Călin Georgescu, brusc vorbim despre manipulare, ingerință și operațiuni ilegale. Dacă mecanismul era legal când promova un candidat și devine ilegal în momentul în care promovează un alt candidat, atunci problema nu mai pare să fie mecanismul în sine, ci cine beneficiază de el. Iar românii merită să afle concret care este diferența juridică și factuală dintre cele două situații: ce anume era legal atunci și ce anume a devenit ilegal după aceea. Altfel, riscăm să ajungem la o logică în care aceeași faptă este legală când convine sistemului și ilegală când nu mai convine. (ntz, ntz..)

Mai există o întrebare pe care autoritățile continuă să o evite: cine răspunde? Dacă procesul electoral a fost compromis atât de grav încât alegerile au trebuit anulate, cum se explică faptul că nu am văzut o asumare reală a responsabilității din partea instituțiilor însărcinate tocmai cu protejarea alegerilor și a securității naționale? Ce nu au văzut serviciile de informații? Ce nu a văzut AEP? Nu putem vorbi despre o amenințare suficient de gravă pentru anularea alegerilor și, în același timp, să constatăm că aproape nimeni dintre cei care trebuiau să prevină această situație nu răspunde pentru ea.
Nicușor Dan le-a promis românilor explicații despre anularea alegerilor, iar aceste explicații nu pot fi diluate acum într-o retrospectivă de două decenii. Dacă există dovezi, ele trebuie prezentate în măsura în care legea și securitatea națională permit acest lucru. Dacă anumite informații nu pot fi făcute publice, trebuie explicat de ce. Dar un raport general, indiferent cât de amplu și bine documentat ar fi, nu poate înlocui răspunsul la întrebarea esențială: care au fost faptele și probele care au justificat anularea votului?
După aproape doi ani, românii nu mai au nevoie de alte termene, alte promisiuni și alte explicații generale. Le-au fost anulate alegerile și au dreptul să afle, concret și documentat, de ce.
Oamenii vor dovezi, nu povești de adormit copiii”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Dacă Rusia a influențat alegerile de 20 de ani, de ce au fost toate celelalte valide? Românii VOR dovezi pentru anularea scrutinului din 2024” appeared first on AUR.

„Declarațiile președintelui CNA, Valentin Jucan, despre nevoia unei legi împotriva „fake news” pornesc de la un caz grav, atacarea unei ambulanțe în județul Cluj după răspândirea pe TikTok a teoriei că ambulanțele răpesc copii, dar soluția propusă riscă să creeze o problemă mult mai mare decât cea pe care încearcă să o rezolve. În momentul în care statul primește puterea de a decide ce informație este suficient de falsă încât să fie eliminată sau sancționată, întrebarea esențială devine inevitabilă: cine stabilește adevărul și cine răspunde atunci când arbitrul greșește?

În cazul de la Cluj lucrurile sunt destul de clare. Oamenii care au atacat ambulanța trebuie să răspundă pentru ceea ce au făcut, iar dacă cineva a instigat direct la violență, există deja instrumente legale pentru intervenția autorităților. De aici și până la transformarea unei „informații false” într-o categorie generică de conținut pe care statul să o poată sancționa este însă o distanță enormă. Constituția nu garantează libertatea de exprimare doar pentru afirmațiile adevărate, inteligente sau convenabile. Articolul 30 spune că libertatea exprimării este inviolabilă și că cenzura de orice fel este interzisă, stabilind în același timp limite pentru situațiile în care exprimarea intră în conflict cu alte drepturi sau cu legea.

Valentin Jucan spune că „avem libertatea de a fi proști”. Corect. Tocmai aceasta este una dintre consecințele libertății. Dacă cineva crede că Pământul este plat, că extratereștrii au construit piramidele sau că o ambulanță este folosită pentru răpirea copiilor, statul trebuie să poată demonstra că informația este falsă, nu să primească automat dreptul de a o interzice. Situația se schimbă în momentul în care același om îi îndeamnă pe alții să ia topoarele și să atace ambulanța. Atunci nu mai discutăm despre prostie sau despre o teorie absurdă, ci despre o faptă care poate intra sub incidența legii.

Discuția devine cu atât mai sensibilă în România de astăzi, unde statul care solicită mai multe instrumente pentru combaterea „dezinformării” traversează el însuși o criză profundă de credibilitate. Au trecut aproape doi ani de la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, una dintre cele mai grave decizii luate într-o democrație, iar autoritățile nu au reușit până acum să ofere publicului o explicație completă, bazată pe un ansamblu transparent de probe, care să închidă controversele privind motivele și mecanismul anulării. Indiferent ce opinie avem despre candidații de atunci, problema instituțională rămâne: același stat care nu a reușit să convingă o parte importantă a societății că poate justifica transparent o asemenea decizie cere acum și mai multă putere pentru a stabili ce informații sunt adevărate și ce informații trebuie combătute.

Experiența campaniilor electorale recente ar trebui să ne facă și mai precauți. În timpul prezidențialelor au existat mecanisme prin care instituții publice, platforme online și organizații implicate în verificarea informațiilor au semnalat conținut, pagini sau conturi considerate propagandă ori dezinformare, uneori în cadrul unor mecanisme de cooperare create tocmai pentru integritatea spațiului informațional. Chiar presupunând că intenția declarată a fost protejarea procesului electoral, asemenea precedente ridică o întrebare legitimă: ce garanții avem că mecanismul construit pentru eliminarea unei operațiuni străine de influență nu va ajunge să lovească opinii politice perfect legale, jurnalism incomod sau pur și simplu interpretări pe care instituțiile statului le consideră greșite?

Mai există o problemă pe care susținătorii unor asemenea mecanisme o evită aproape întotdeauna: cine îl controlează pe cel care controlează informația? CNA, Guvernul, Ministerul de Interne, o structură specială, un ONG de fact-checking? Ce se întâmplă atunci când jurnalistul spune că Guvernul urmează să majoreze TVA, Guvernul neagă, informația este declarată falsă, iar peste trei luni TVA chiar crește? Între minciună și adevărul demonstrabil există un teritoriu imens format din opinii, predicții, informații incomplete, surse anonime, interpretări, ipoteze și greșeli. Exact acolo se desfășoară o mare parte a jurnalismului și a dezbaterii politice.

Testul cel mai simplu pentru o asemenea lege este să ne întrebăm dacă am fi dispuși să oferim aceeași putere celui mai detestat adversar politic. Nu celui care conduce CNA astăzi, ci celui care îl va conduce peste cinci sau zece ani. Dacă partidul pe care îl considerăm cel mai periculos ar câștiga alegerile și ar ajunge să controleze instituțiile statului, am mai considera o idee bună existența unei autorități capabile să stabilească oficial ce este „dezinformare”? Legile nu trebuie construite pornind de la presupunerea că la butoane vor fi întotdeauna oamenii în care avem încredere.

Mai mult, apelul la cenzură poate fi privit și ca o recunoaștere a slăbiciunii statului. Un stat puternic nu este acela care se teme de un clip stupid de pe TikTok, ci acela care are suficientă credibilitate încât cetățenii să creadă informația pe care o oferă atunci când acel clip apare. România are ministere, purtători de cuvânt, instituții specializate, televiziune și radio publice, site-uri oficiale, conturi pe toate rețelele sociale și acces imediat la presă. Dacă, având toate aceste instrumente, instituțiile pierd competiția pentru credibilitate în fața unui anonim de pe TikTok, prima întrebare ar trebui să fie de ce oamenii nu mai au încredere în stat, nu cum poate statul să-l reducă la tăcere pe anonim.

Nu avem nevoie de un internet fără reguli și nimeni nu trebuie să poată amenința, șantaja, frauda sau instiga la violență sub pretextul libertății de exprimare. Avem însă nevoie de o delimitare foarte clară între ceea ce este ilegal și ceea ce statul consideră pur și simplu fals, stupid sau periculos. Într-o democrație, statul trebuie să pedepsească infracțiunea și să combată minciuna prin informație și dovezi. În clipa în care îi acordăm și dreptul de a hotărî ce reprezintă adevărul, mai ales unui stat care încă se luptă să-și recâștige propria credibilitate, nu mai discutăm doar despre combaterea dezinformării, ci despre cine primește puterea de a controla dezbaterea publică”, a declarat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

The post Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Nu avem nevoie de o lege a adevărului, ci de un stat care să aibă încrederea românilor” appeared first on AUR.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin, desfăşurată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în scopul compensării parţiale a pierderilor generate de creşterea costurilor îngrăşămintelor şi combustibililor.

Grupul parlamentar AUR a votat în favoarea proiectului de lege, dar au criticat modul în care sunt tratate inițiativele legislative din domeniul agriculturii.

Deputatul AUR Bogdan Velcescu a declarat că formațiunea susține orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români, indiferent de sectorul agricol vizat. Totodată, acesta a criticat ceea ce consideră a fi o diferență de tratament între proiectele susținute de AUR și cele promovate de alte formațiuni politice, precum cele ale UDMR.

„Grupul parlamentar AUR va vota pentru orice ajutor, indiferent de ce ramură a agriculturii este. Ne dorim să avem următoarea generație de fermieri care să preia frâiele fermelor din România, dar, din păcate, asta se întâmplă doar cu acord politic.
Interesant cum pentru acest domeniu se bate UDMR-ul și câștigă de fiecare dată.

Interesant cum propunerile AUR rămân blocate în comisii sau sunt preluate de UDMR și transformate în legi – vedeți subvenția pentru apicultori. Dar ce vreau eu să vă comunic și vreau să vă rămână bine întipărit în minte: nu putem mânca petrol, nu putem mânca rețele sociale, nu putem mânca nanocipuri, nu putem mânca microprocesoare și, peste 20-30 de ani, s-ar putea să ne trezim că nu mai avem capacitatea de a ne hrăni acest popor. Nu mai avem capacitatea de producție decentă, astfel încât să nu fim nevoiți să importăm. (…) Noi stăm să ne punem întrebarea dacă vom mai fi hrăniți natural de către poporul nostru. E ciudat că ajungem să ne gândim la asta. Și e și mai ciudat că permitem orice, dar orice, numai ce vrem noi nu se permite”, a afirmat deputatul AUR, Bogdan Velcescu.

La rândul său, deputatul AUR Călin Matieș a criticat poziția parlamentarilor PNL în dezbaterile din Comisia pentru agricultură, susținând că aceștia nu au sprijinit proiectul, deși finanțarea provine din fonduri europene.

„De foarte multe ori arătați cu degetul către AUR, că sunt antieuropeni, că nu susțin Europa. Dar ieri, în Comisia de agricultură, pe bani europeni, pentru că în acest proiect de lege este vorba de bani europeni, deputații PNL fie s-au abținut, fie nu au participat la vot. Adică nici la bani europeni? Domnilor de la PNL, nu sunteți cumva dumneavoastră antieuropeni? Nu vreți să vină banii în țară pentru fermierii români, pentru crescătorii de suine?”, a spus deputatul AUR.

The post Bogdan Velcescu, după votul pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin: „AUR va vota pentru orice ajutor, indiferent de ce ramură a agriculturii este” appeared first on AUR.

„Mă simt obligat să vă aduc și dumneavoastră mesajul ciobanilor pe care i-am văzut ieri pe culmile disperării, protestând în București și nici măcar băgați în seamă de președintele ANSVSA. Mă așteptam să fie măcar trimis adjunctul sau cineva să le spună despre ce e vorba. Mi se pare cel puțin ciudat cum, rând pe rând, se interzic diverse metode de a exporta. Ba că e în viu, ba că e în Uniunea Europeană dacă e carcasă, ba că nu mai vin destule subvenții în direcția respectivă. Da, mi se pare și mai ciudat cum apare, dintr-o dată, consensul politic atunci când cere UDMR ceva. Aici am eu o nelămurire. S-a făcut o sesiune extraordinară pentru jaloanele PNRR și am ajuns să votăm ce vrea UDMR-ul.

Unele lucruri sunt bune. Le votăm și noi. Dar nu pot să înțeleg de ce nu ne aplicăm atenția și asupra ovinelor, și asupra ciobanilor care au mari probleme, pentru că în toamnă-iarnă nu vor avea cu ce să hrănească efectivele de mieluțe. De ce? Pentru că nu au putut să le vândă. De ce? Pentru că nu au putut să exporte. De ce? Pentru că nu au abatoare, nu au sacrificare, nu poate să exporte în viu.

Ne mirăm de ce nu mai crește nimeni animale în țara asta. Simplu! Nu mai este fezabil din punct de vedere economic și al forței de muncă. Nu mai vrea nimeni să stea lângă animal atâta timp cât nu are niciun beneficiu. Are numai obligații și numai piedici din partea statului român”, a declarat deputatul AUR.

Bogdan Velcescu a răspuns și celor care au criticat prezența reprezentanților AUR la protestul ciobanilor.

„Îmi cer scuze dacă mi-am permis aroganța de a participa la acel protest. Îmi cer scuze dacă am lucrat pământul 22 de ani și că am și eu o pretenție la rândul meu să-mi duc copiii, la un moment dat, pe pământul ăla și să muncească și ei mai departe”, a afirmat deputatul AUR.

În încheiere, parlamentarul AUR a făcut apel la autorități să trateze cu mai multă responsabilitate problemele agricultorilor și crescătorilor de animale. „Fiți mai atenți! Puteți! Puteți mai mult!”

The post Bogdan Velcescu (AUR): „Statul român pune piedici crescătorilor de ovine, iar ciobanii sunt lăsați fără soluții” appeared first on AUR.