Acesta atrage atenția asupra proiectelor mutate pe alte programe europene, investițiilor rămase nefinalizate și fondurilor pierdute definitiv și cere asumarea răspunderii pentru gestionarea programului, susținând totodată organizarea de alegeri anticipate.

„Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, 01.09.2026, într-o conferință axată pe bilanțul PNRR, faptul că România a reușit o absorbție de peste 90% din componenta de granturi (bani nerambursabili) și de peste 95% din împrumuturi.

Concret, declarația acestuia a fost: „România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% din împrumuturi. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani. Presiunea mare a fost în acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte și jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”.

În realitate, există o diferență majoră între cifrele optimiste anunțate de Guvern și realitatea din teren, motiv pentru care aceste date prezentate nu reflectă adevărul economic.

Diferențele majore apar din cauza modului în care autoritățile raportează succesul programului, respectiv:

1. Absorbția pe hârtie vs. Banii intrați în țară:

a) Varianta Guvernului Bolojan: Se prezintă o rată de absorbție finală de peste 90% din granturi.

b) Situația concretă: Această rată de „peste 90%” se aplică la un buget total redus drastic prin renegocieri succesive.

Evoluția bugetului:

• Bugetul PNRR aprobat în anul 2021 a fost de 29.181.842.750 euro;
• Bugetul PNRR renegociat în anul 2023 a fost de 28.511.575.220 euro;
• Bugetul PNRR renegociat ulterior a fost redus la 20.106.860.700 euro.

În plus, România ocupă locul 21 din 27 în UE la gradul de absorbție financiară efectivă și locul 25 din 27 la îndeplinirea jaloanelor obligatorii asumate prin PNRR.

2. Proiecte mutate pe alte fonduri pentru a optimiza statisticile:

Pentru a nu recunoaște un eșec major la finalul PNRR (termenul limită fiind 31 august 2026), Guvernul a scos sute de proiecte blocate din PNRR și le-a mutat pe alte programe europene (cum ar fi Politica de Coeziune sau programul SAFE).

Ca si exemplificare, este cazul bugetului de 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și al finanțării pentru cele zece spitale/ Aceste fonduri au fost mutate din PNRR în alte bugete europene doar pentru ca PNRR să pară „îndeplinit” într-un procent mare.

3. Reforme structurale ratate și bani pierduți definitiv:

Statisticile oficiale ignoră impactul eșecurilor guvernărilor PNL – PSD – USR – UDMR din perioada 2021–2026. Spre exemplu, România a pierdut definitiv în jur de 770 de milioane de euro la finalul programului, deoarece nu a fost adoptată Noua Lege a Salarizării Unice.

4. Mii de proiecte de investiții au rămas nefinalizate:

Chiar dacă Guvernul declară „capitole închise”, la nivelul lunii august 2026 existau în jur de 2.500 de proiecte PNRR complet nefinalizate (aproape o șesime din total). Guvernul va trebui acum să finalizeze aceste investiții folosind bani din bugetul național, și nu din granturi nerambursabile.

În acest context, poziția oficială a Alianței pentru Unirea Romanilor (AUR) pe subiectul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este de critică severă la adresa actualei clase politice, considerând încheierea programului drept un eșec administrativ major și o dovadă a lipsei de viziune strategică.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită ca ministerele coordonatoare de granturi să își asume direct răspunderea politică și legală pentru sumele din PNRR pierdute definitiv de România.

De asemenea, corelat cu criza politică și cu gestionarea defectuoasă a programelor economice și europene, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că actualul legislativ și executiv și-au pierdut legitimitatea.

În consecință, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită organizarea de alegeri anticipate ca singură metodă de a scoate țara din impasul administrativ și economic”, a declarat Vlad Cațavei, președintele Comisiei AUR Investiții și Programe de Finanțare.

The post Victor Cațavei (AUR): „Bilanțul real al PNRR – Diferența majoră dintre cifrele optimiste anunțate de Guvernul Bolojan și realitatea din teren” appeared first on AUR.

În cele șapte luni de activitate, Caravana Medicală AUR a ajuns în 29 de județe, respectiv 90 de localități. Au fost consultați și tratați 16.244 de pacienți, pentru care s-au efectuat 11.703 seturi de analize medicale complete, 10.498 consultații oftalmologice, 6.309 ecografii, 8.720 EKG și 1.247 consultații stomatoloice. În total, au fost efectuate peste 38.400 de investigații medicale.

„Este un proeict pe care îl inițiasem sub forma unui spital. Nu ne-au lăsat să îl facem. Ne-au zis că este deturnare de fonduri și că vom fi legați, că vom ajunge la închisoare pentru că vrem să facem bine românilor. Ideea ne-a venit de la domnul Victor Ponta, care și-a cumpărat din banii de subvenții două mașini Tesla. Am întrebat și noi AEP dacă putem cumpăra autovehicule și dacă există limită la preț, tonaj sau dotări. Ni s-a spus că nu există în lege astfel de limite și că nu avem probleme. De aceea am creat acest spital mobil care funcționează. Nu este o acțiune electorală. Va continua până la uzura fizică a autovehiculelor și a dotărilor de la bord. Nu ne-au lăsat să cumpărăm din subvenție aparatură medicală, dar am cumpărat-o din donații. În programul de guvernare al AUR este cuprins un program de Screening prin care o să ajungem la toți cetățenii României. Nu vă imaginați ce au găsit colegii pe parcursul celor șase zile în Cluj, unde ni se spune că e prosperitate, bogăție și că lucrurile merg bine. Poate pentur o pătură privilegiată. Sunt mari discrepanțe aici, situații peste care am dat și în Botoșani, Vaslui sau Galați, județe prin care a trecut Caravana. Am reușit să ajutăm oameni care nu își permiteau să facă operații de cataractă. Mulți bătrâni au probleme cu ochii și nu se pot opera după ce au plătit taxe o viață întreagă”, a declarat președintele AUR, George Simion, în cadrul conferinței de presă.

Acesta a anunțat un nou proiect în zona municipiului Cluj Napoca.

„Aseară am mai făcut un pas. Aici, în piața Timotei Cipariu va funcționa un centru oftalmologic pentru toți clujenii și românii. Am reușit prin donații într-un eveniment de strângere de semnături organizat seara trecută să adunăm banii necesari pentru echipamente. Medicii vor veni cum vin și în Spitalul Mobil AUR, fără remunerație” a completat George Simion.

Alături de Caravana Medicală AUR au fost până în prezent 406 medici voluntari, 564 asistenți, 78 optometriști și 54 medici rezidenți. Printre voluntari se află și Oana Macarie, o tânără care s-a întors din Franța ca să îi ajute pe români.

„Sistemul actual românesc este învechit, cu infecții nosocomiale, aparatură veche, care nu mai lucrează eficient. În Franța se obișnuiește ca după 30 de ani spitalul să fie demolat și ridicat unul nou, cu aparatură nouă. Asta trebuie făcut și în politica românească. Avem nevoie de o formațiune cu idei noi, în slujba cetățeanului, cu valori creștine, tradiționale, să facă bine unui popor neglijat de peste 30 de ani”, a susținut Oana Macarie, în cadrul conferinței.Caravana Medicală nu se oprește aici.

„Vom continua de luni, de mâine, în județul Sălaj, după care mergem mai departe în Bihor, Satu Mare, Maramureș, Bistrița, apoi vom coborî în sudul României pentru a merge în cele patru județe unde nu am ajuns: Dâmbovița, Prahova, Buzău și Vrancea. Asigurăm pe toată lumea ca mergem până la capăt cu acest proiect și după ce vom încheia primul calendar o vom lua de la început”, a anunțat Mihai Enache, coordonatorul proiectului și candidatul AUR la Primăria Capitalei.

The post Peste 16.000 de români au fost consultați și tratați de Caravana Medicală AUR appeared first on AUR.