În atenția: Domnului ministru, Ambrozie-Irineu Darău 

De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara.    

Obiectul întrebării: Beneficiile concrete pentru industria națională de apărare rezultate din implementarea programului european SAFE.

                                                  Stimate Domnule Ministru,

Programul european SAFE (Security Action for Europe) pune la dispoziția statelor membre finanțări de până la 150 miliarde euro pentru dezvoltarea capacităților industriale și de producție din domeniul apărării. România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde euro, una dintre cele mai importante din Uniunea Europeană.

Având în vedere valoarea semnificativă a fondurilor care urmează să fie contractate și importanța strategică a industriei naționale de apărare, există un interes public legitim privind gradul în care aceste resurse financiare vor contribui la dezvoltarea capacităților de producție din România, la transferul de tehnologie și la crearea de locuri de muncă pentru cetățenii români.

În spațiul public au fost prezentate proiecte de achiziții și cooperări industriale de amploare cu operatori economici străini, ceea ce ridică întrebarea dacă România va deveni doar beneficiar final al unor produse realizate în afara țării sau dacă va reuși să valorifice această oportunitate pentru consolidarea propriei industrii de apărare. 

     În acest context, vă solicit să comunicați:

1. Care este procentul minim de participare industrială românească asumat de Guvern în proiectele finanțate prin SAFE? 
2. Ce companii românești din industria de apărare au fost incluse până în prezent în proiectele propuse pentru finanțare? 
3. Ce obligații de offset, transfer tehnologic sau producție locală au fost negociate în cadrul contractelor finanțate prin SAFE? 
4. Care este numărul estimat de locuri de muncă ce vor fi create sau menținute în România prin implementarea acestor proiecte? 
5. Ce măsuri va lua Guvernul pentru ca o parte cât mai mare din valoarea contractelor să fie executată pe teritoriul României? 
6. Ce mecanisme de transparență și control vor fi utilizate pentru monitorizarea modului în care fondurile SAFE contribuie efectiv la dezvoltarea industriei naționale de apărare? 

Având în vedere importanța strategică și bugetară a acestui program, consider necesar ca Parlamentul și opinia publică să cunoască în ce măsură fondurile europene contractate de România vor genera capacități industriale, locuri de muncă și valoare adăugată în economia națională.

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Beneficiile concrete pentru industria națională de apărare rezultate din implementarea programului european SAFE appeared first on AUR.

De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara

Obiectul întrebării: Eficiența măsurilor de protecție în cazurile de violență domestică cu ordin    de protecție.

                                                  Stimate Domnule Ministru,

În contextul evenimentelor recente din țară, inclusiv cazul grav petrecut în județul Cluj, în care o femeie și-a pierdut viața în urma unui atac comis de o persoană împotriva căreia exista un ordin de protecție, vă solicit următoarele clarificări:

1. Câte cazuri de încălcare a ordinelor de protecție au fost înregistrate în ultimele 12 luni la nivel național? 
2. Ce măsuri operative suplimentare au fost implementate pentru monitorizarea agresorilor aflați sub restricții judiciare? 
3. Există un sistem funcțional de alertare rapidă între poliție și victime în caz de încălcare a ordinului de protecție? 
4. Câte intervenții ale poliției au fost întârziate sau nu au fost finalizate cu sancțiuni în astfel de cazuri în ultimul an? 
5. Ce modificări legislative sunt avute în vedere pentru întărirea protecției victimelor violenței domestice? 

Având în vedere gravitatea situației și impactul social major, vă rog să precizați ce măsuri concrete intenționați să adoptați pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Eficiența măsurilor de protecție în cazurile de violență domestică cu ordin    de protecție appeared first on AUR.

         În atenția: Domnului, Prim-ministru Ilie Bolojan.

         De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara.                                                                                                    

         Obiectul întrebării: Rolul resurselor de cupru în dezvoltarea sectorului energetic.

                                          Stimate Domnule Ministru interimar,

           Cuprul reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, a rețelelor electrice și a proiectelor industriale strategice. În acest context, având în vedere exploatarea de la Roșia Poieni și necesitatea integrării resurselor naționale în economia românească, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este rolul estimat al cuprului românesc în dezvoltarea infrastructurii energetice naționale?
2. Există o strategie privind utilizarea cuprului românesc în proiectele energetice?
3. Ce cantități de cupru utilizează anual sectorul energetic din România?
4. Care este gradul de dependență al României de importurile de produse pe bază de cupru?
5. Există proiecte strategice privind utilizarea cuprului în rețele electrice și infrastructură energetică?
6. Ce impact are lipsa procesării interne asupra securității energetice?
7. Există discuții privind integrarea României în lanțurile europene pentru baterii și tehnologii verzi?
8. Ce măsuri sunt prevăzute pentru stimularea industriei de cabluri și componente electrice?
9. Există colaborări interministeriale privind dezvoltarea unei industrii integrate a cuprului?
10. Care este impactul estimat al exploatării de la Roșia Poieni asupra independenței energetice a României?

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Rolul resurselor de cupru în dezvoltarea sectorului energetic. appeared first on AUR.

         De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara.

           Obiectul întrebării: Situația exploatării resurselor de cupru de la Roșia Poieni.

                                                  Stimate Domnule Ministru,

         Zăcământul de cupru de la Roșia Poieni reprezintă una dintre cele mai importante resurse minerale ale României. Având în vedere importanța economică și strategică a acestei resurse, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de procesare și valorificare internă, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este strategia Ministerului Economiei privind valorificarea resurselor de cupru din România?
2. Care este situația juridică actuală a exploatării de la Roșia Poieni?
3. Există intenții de privatizare totală sau parțială a Cupru Min S.A.?
4. Care este cantitatea estimată a rezervelor de cupru existente?
5. Care este valoarea estimată a rezervelor la prețurile actuale?
6. Există un plan național pentru procesarea internă a concentratului de cupru?
7. Există discuții cu investitori strategici pentru construirea unei rafinării sau topitorii moderne?
8. Care este poziția Guvernului privind exportul de concentrat de cupru versus procesarea internă?
9. Ce măsuri sunt prevăzute pentru creșterea valorii adăugate realizate în România?
10. Există proiecte pentru dezvoltarea unei industrii integrate a cuprului?
11. Ce investiții au fost realizate în ultimii 10 ani?
12. Ce investiții sunt planificate în următorii 5–10 ani?
13. Există studii de fezabilitate pentru rafinarea internă și producția de catod de cupru?
14. Care sunt principalele obstacole identificate în dezvoltarea industriei cuprului?
15. Ce măsuri sunt prevăzute pentru susținerea industriei românești care utilizează cupru produs în România?
16. Există proiecte finanțabile prin fonduri europene?
17. Care este contribuția actuală a sectorului cuprului la PIB-ul României?
18. Au fost analizate modele internaționale privind administrarea resurselor strategice?
19. Există un mecanism prin care veniturile rezultate din exploatarea resurselor minerale să fie reinvestite în economia națională?
20. Consideră Guvernul cuprul o resursă strategică de interes național?

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Situația exploatării resurselor de cupru de la Roșia Poieni appeared first on AUR.

The post Tiberiu Barstan – Declarație politică – Liberalizarea pieței gazelor – încă o lovitură dată românilor sub pretextul „pieței libere” appeared first on AUR.

Potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, peste 56 de milioane de lei proveniţi din ajutorul de stat destinat închiderii şi punerii în siguranţă a exploatărilor miniere ar fi fost utilizaţi pentru cheltuieli considerate neeligibile. Printre acestea se regăsesc prime şi sporuri nejustificate, plăţi acordate unor persoane pensionate, beneficii oferite conducerii peste limitele contractuale, precum şi achiziţii fără legătură directă cu activitatea minieră.
Dacă aceste constatări se confirmă în urma analizării documentelor oficiale, ne aflăm în faţa unei situaţii extrem de grave, care poate reprezenta o deturnare a scopului fondurilor publice şi o încălcare flagrantă a principiilor de legalitate, transparenţă şi responsabilitate în administrarea banului public.
“În calitate de deputat AUR de Hunedoara şi secretar al Comisiei pentru industrii şi servicii, voi solicita în regim de urgenţă transmiterea raportului integral al Curţii de Conturi, clarificări oficiale din partea Ministerului Energiei, identificarea persoanelor responsabile pentru aceste cheltuieli, prezentarea situaţiei prejudiciilor constatate şi a măsurilor de recuperare, dar şi convocarea conducerii Complexului Energetic Valea Jiului şi a reprezentanţilor Ministerului Energiei în cadrul Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor”, a declarat Tiberiu Claudiu Barstan.
Totodată, acesta anunţă că, după analizarea tuturor documentelor oficiale, va solicita sesizarea instituţiilor competente pentru stabilirea eventualelor responsabilităţi administrative, civile sau penale.
“Această situaţie reprezintă consecinţa directă a anilor de incompetenţă, nepăsare şi pasivitate politică în gestionarea sectorului energetic şi a mineritului din Valea Jiului. În locul unei strategii energetice bazate pe valorificarea resurselor României şi protejarea capacităţilor energetice naţionale, am asistat la închiderea accelerată a exploatărilor miniere, distrugerea locurilor de muncă, cresterea dependenţei de importuri şi degradarea unei zone esenţiale pentru securitatea energetică a ţării.
Valea Jiului şi judeţul Hunedoara merită respect, transparenţă şi responsabilitate. Fondurile publice trebuie gestionate exclusiv în interesul cetăţenilor şi al siguranţei energetice naţionale, iar cei care au administrat defectuos aceste resurse trebuie să răspundă conform legii”, a concluzionat deputatul AUR.

The post Tiberiu Barstan – Declarație de presă – Valea Jiului şi judeţul Hunedoara merită respect, transparenţă şi responsabilitate! Fondurile publice trebuie gestionate exclusiv în interesul cetăţenilor şi al siguranţei energetice naţionale appeared first on AUR.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, peste 56 de milioane de lei proveniți din ajutorul de stat destinat închiderii și punerii în siguranță a exploatărilor miniere ar fi fost utilizați pentru cheltuieli considerate neeligibile. Printre acestea se regăsesc prime și sporuri nejustificate, plăți acordate unor persoane pensionate, beneficii oferite conducerii peste limitele contractuale, precum și achiziții fără legătură directă cu activitatea minieră.

Dacă aceste constatări se confirmă în urma analizării documentelor oficiale, ne aflăm în fața unei situații extrem de grave, care poate reprezenta o deturnare a scopului fondurilor publice și o încălcare flagrantă a principiilor de legalitate, transparență și responsabilitate în administrarea banului public.

„În calitate de deputat AUR de Hunedoara și secretar al Comisiei pentru industrii și servicii, voi solicita în regim de urgență transmiterea raportului integral al Curții de Conturi, clarificări oficiale din partea Ministerului Energiei, identificarea persoanelor responsabile pentru aceste cheltuieli, prezentarea situației prejudiciilor constatate și a măsurilor de recuperare, dar și convocarea conducerii Complexului Energetic Valea Jiului și a reprezentanților Ministerului Energiei în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților”, a declarat Tiberiu Claudiu Bârstan.

Totodată, acesta anunță că, după analizarea tuturor documentelor oficiale, va solicita sesizarea instituțiilor competente pentru stabilirea eventualelor responsabilități administrative, civile sau penale.

„Această situație reprezintă consecința directă a anilor de incompetență, nepăsare și pasivitate politică în gestionarea sectorului energetic și a mineritului din Valea Jiului. În locul unei strategii energetice bazate pe valorificarea resurselor României și protejarea capacităților energetice naționale, am asistat la închiderea accelerată a exploatărilor miniere, distrugerea locurilor de muncă, creșterea dependenței de importuri și degradarea unei zone esențiale pentru securitatea energetică a țării.

Valea Jiului și județul Hunedoara merită respect, transparență și responsabilitate. Fondurile publice trebuie gestionate exclusiv în interesul cetățenilor și al siguranței energetice naționale, iar cei care au administrat defectuos aceste resurse trebuie să răspundă conform legii”, a concluzionat deputatul AUR.

The post Tiberiu Claudiu Bârstan (deputat AUR): „Valea Jiului și județul Hunedoara merită respect, transparență și responsabilitate! Fondurile publice trebuie gestionate exclusiv în interesul cetățenilor și al siguranței energetice naționale” appeared first on AUR.

De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală nr.22, Hunedoara.

Obiectul întrebării: Evaluarea impactului liberalizării pieței gazelor naturale și clarificarea mecanismelor de protecție a consumatorilor și economiei naționale în perioada 2026–2027.

                                           Stimate Domnule Ministru,

Începând cu data de 1 aprilie 2026, cadrul de plafonare și compensare a prețurilor la gaze naturale aplicat în anii anteriori a fost înlocuit cu un mecanism tranzitoriu orientat către revenirea la funcționarea pieței concurențiale.

Această tranziție are loc într-un context caracterizat de volatilitate persistentă pe piețele energetice europene, de presiuni bugetare semnificative generate de schemele de sprijin anterioare și de riscuri reale privind accesibilitatea energiei pentru populație și competitivitatea economiei românești.

Totodată, existența unor mecanisme tranzitorii, bazate inclusiv pe valorificarea stocurilor achiziționate anterior la prețuri reglementate, precum și diferențele semnificative între ofertele comerciale existente pe piață ridică probleme privind predictibilitatea costurilor și funcționarea transparentă a pieței.

În aceste condiții, consider necesară clarificarea unor aspecte esențiale pentru stabilitatea energetică și economică a României.

1. Care este calendarul complet asumat de Guvern pentru finalizarea procesului de liberalizare a pieței gazelor naturale și care sunt etapele concrete prevăzute pentru perioada 2026–2027?
2. Care este estimarea oficială privind evoluția prețului mediu la gaze naturale pentru consumatorii casnici și non-casnici până la finalul anului 2026 și pentru sezonul rece 2026–2027?
3. Care este impactul financiar estimat asupra bugetelor gospodăriilor, exprimat în valori medii lunare, în urma eliminării mecanismelor de plafonare aplicate anterior?
4. Care este valoarea totală estimată a obligațiilor bugetare restante aferente schemelor anterioare de compensare și plafonare a prețurilor la energie și gaze naturale și care este termenul estimat pentru achitarea integrală a acestora către furnizori?
5. Care este nivelul actual al stocurilor de gaze naturale în depozitele naționale și care este procentul estimat de umplere ce urmează a fi atins până la data de 1 noiembrie 2026?
6. Ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru asigurarea securității aprovizionării în cazul unor evoluții nefavorabile pe piețele internaționale sau al unor episoade de consum ridicat în sezonul rece?
7. Care este structura actuală a pieței de furnizare a gazelor naturale din perspectiva gradului de concentrare și ce măsuri sunt adoptate pentru prevenirea comportamentelor speculative sau a formării unor poziții dominante în piață?
8.  Ce mecanisme de control și monitorizare utilizează ANRE pentru verificarea modului de formare a prețurilor și pentru prevenirea eventualelor creșteri nejustificate ale tarifelor practicate de furnizori?
9. Care este impactul estimat al creșterii costurilor cu gazele naturale asupra sectoarelor industriale cu consum intensiv de energie și ce măsuri concrete sunt prevăzute pentru menținerea competitivității industriei românești?
10. Ce programe sunt prevăzute pentru sprijinirea consumatorilor          vulnerabili și care este numărul estimat de gospodării care ar putea intra în categoria de sărăcie energetică în perioada 2026–2027?
11. Care este strategia Guvernului pentru reducerea dependenței de importurile de gaze naturale și pentru valorificarea eficientă a resurselor interne, inclusiv în contextul dezvoltării infrastructurii de transport și depozitare?
12. Ce investiții sunt planificate pentru modernizarea și extinderea infrastructurii de distribuție a gazelor naturale și care este valoarea totală estimată a acestora pentru perioada 2026–2030?
13. Care este impactul bugetar total estimat pentru perioada 2022–2026 al schemelor de plafonare și compensare aplicate în sectorul gazelor naturale și ce lecții instituționale au fost identificate pentru evitarea unor situații similare în viitor?
14. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru creșterea transparenței pieței energetice și pentru îmbunătățirea accesului consumatorilor la informații clare privind ofertele disponibile și structura prețurilor?

   Având în vedere importanța strategică a sectorului gazelor naturale pentru securitatea energetică, stabilitatea economică și protecția socială, consider că răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale pentru fundamentarea unor politici publice predictibile și responsabile.

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Evaluarea impactului liberalizării pieței gazelor naturale și clarificarea mecanismelor de protecție a consumatorilor și economiei naționale în perioada 2026–2027 appeared first on AUR.

Această situație ridică întrebări grave și legitime despre modul în care au fost negociate și asumate contractele pentru achiziția vaccinurilor în perioada pandemiei.
Nu discutăm astăzi despre utilitatea vaccinurilor în combaterea pandemiei. Discutăm despre responsabilitatea față de banul public, despre decizii administrative și politice care au generat obligații financiare uriașe pentru statul român și, implicit, pentru fiecare contribuabil român.
Cum a fost posibil ca România să ajungă în situația de a comanda cantități atât de mari de doze, mult peste necesarul real al populației? Cine a decis aceste cantități? Pe ce bază s-au făcut estimările? Au fost luate în calcul scenarii alternative sau riscurile financiare asociate acestor contracte?
Astăzi, românii riscă să plătească sute de milioane de euro pentru produse care nu au mai fost utilizate, într-un moment în care sistemul de sănătate are nevoie de investiții, spitalele au nevoie de dotări, iar cetățenii resimt presiunea economică a inflației și a costurilor tot mai ridicate.
Consider că este imperativ să existe transparență totală asupra acestor contracte. Cetățenii României au dreptul să știe cine a semnat, în ce condiții, și care au fost clauzele asumate în numele statului român.
De asemenea, solicit inițierea unei anchete parlamentare care să analizeze în detaliu modul în care au fost realizate aceste achiziții, responsabilitățile instituționale și eventualele erori administrative sau decizionale care au condus la această situație.
Nu putem accepta ca astfel de decizii majore, cu impact bugetar uriaș, să rămână fără clarificări și fără asumarea responsabilității.
Este esențial ca autoritățile române să informeze transparent Parlamentul și opinia publică asupra stadiului apelului în acest proces și asupra măsurilor luate pentru a limita impactul financiar asupra bugetului național.
România are nevoie de responsabilitate, de transparență și de respect față de banul public.
Nu putem construi încredere publică fără adevăr, fără claritate și fără asumarea deciziilor.

The post Tiberiu Barstan – Declarație politică – Nota de plată a pandemiei: cine răspunde pentru pierderea procesului privind vaccinurile? appeared first on AUR.

     De la: Deputat, Barstan Tiberiu-Claudiu, Circumscripția electorală, nr.22, Hunedoara

     Obiectul întrebării: Impactul bugetar al obligațiilor financiare rezultate din contractele cu compania Pfizer.

                                          Stimate Domnule Ministru,

      Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind obligația estimată a statului român de a achita aproximativ 600 milioane euro în urma pierderii, în primă instanță, a unui litigiu cu compania Pfizer, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care este valoarea totală a obligațiilor financiare asumate de statul român față de compania Pfizer?
2. Care este valoarea totală a sumelor achitate până în prezent?
3. Care este valoarea sumelor ce urmează a fi achitate în urma deciziilor instanțelor?
4. Din ce capitole bugetare urmează a fi suportată suma estimată de aproximativ 600 milioane euro?
5. Care este impactul estimat asupra deficitului bugetar și datoriei publice?
6. Au fost constituite rezerve bugetare pentru plata eventualelor despăgubiri?
7. Ce măsuri au fost adoptate pentru limitarea impactului financiar asupra bugetului public?
8. Au fost inițiate proceduri pentru recuperarea eventualelor prejudicii de la persoanele responsabile?

The post Barstan Tiberiu-Claudiu – Întrebare – Impactul bugetar al obligațiilor financiare rezultate din contractele cu compania Pfizer appeared first on AUR.