„Seceta severă din această vară ne arată cât de scump plătim lipsa unei strategii naționale coerente pentru acumularea și gospodărirea apei. În urmă cu trei luni am atras public atenția asupra blocării barajului Mihăileni și am formulat inclusiv un denunț penal, solicitând instituțiilor competente să verifice modul în care o investiție strategică, începută în 1987 și realizată în mare parte din bani publici, a ajuns nefuncțională și vulnerabilă juridic.

Astăzi vedem consecințele: debite critice pe Crișul Alb, ferme piscicole amenințate, sisteme de irigații afectate, ecosisteme degradate și comunități confruntate cu lipsa apei.

De ce este atât de important barajul Mihăileni?

Acumularea Mihăileni este cea mai importantă investiție de regularizare a debitelor din sub-bazinul Crișului Alb. Este amplasată direct pe cursul principal, în amonte de localitățile din Hunedoara și Arad și de priza Buteni, prin care este alimentat Canalul Morilor.

Acumularea are un volum total proiectat de aproximativ 10,33 milioane de metri cubi. Dacă ar fi funcțională și exploatată conform unui regulament actualizat, ar putea stoca o parte din apa disponibilă în perioadele cu precipitații și debite ridicate, mai ales iarna și primăvara, și ar permite evacuări controlate în lunile secetoase.

Ca ordin de mărime, 10,33 milioane m³ reprezintă echivalentul teoretic al unei evacuări medii de aproximativ 2 m³/s timp de 60 de zile.

Acesta este un calcul orientativ, raportat la volumul total. Debitul efectiv depinde de volumul util, gradul de umplere, aporturile naturale, debitul ecologic, rezerva de siguranță, pierderile pe traseu și celelalte folosințe autorizate. Barajul nu ar putea garanta singur debitul normal și nici nu ar elimina seceta meteorologică.

Dar ar putea face ceea ce astăzi statul nu poate face: să ofere o rezervă strategică și posibilitatea de a reduce controlat deficitul de apă pe Crișul Alb. Beneficiile nu s-ar opri la granița județului Hunedoara. Evacuările controlate ar putea susține debitul Crișului Alb până în județul Arad și ar putea îmbunătăți condițiile de alimentare a prizei Buteni și a Canalului Morilor, de care depind fermele piscicole din zona Bocsig–Ineu–Seleuș, sistemele de irigații și producția agricolă, activitățile economice care utilizează legal apa, ecosistemele acvatice și zonele umede, comunitățile și gospodăriile din aval.

Menținerea unui debit mai stabil ar putea contribui și la alimentarea pânzei freatice în sectoarele conectate hidraulic cu râul. Efectul concret asupra fântânilor trebuie însă stabilit prin studii hidrogeologice locale, nu prin promisiuni politice.

Cine poartă răspunderea pentru blocaj?

Acțiunea inițiată de un ONG a dus la oprirea lucrărilor în instanță. Hotărârile judecătorești trebuie respectate, iar protecția mediului nu este negociabilă.

Dar trebuie spus la fel de clar: vulnerabilitatea juridică nu a fost creată de instanță. A fost creată de instituțiile statului român, care, timp de aproape patru decenii, nu au fost capabile să actualizeze complet autorizațiile, studiile, evaluările de mediu și documentația tehnică.

Cum este posibil ca statul să investească zeci de ani într-un obiectiv de interes național, dar să nu îi asigure o bază juridică solidă?

Cine a răspuns de actualizarea documentelor?

Cine trebuia să urmărească respectarea legislației?

Cine a plătit pentru întârzieri, iar cine beneficiază de menținerea acestui blocaj?

Aceste întrebări trebuie lămurite transparent de instituțiile competente.

ONG-urile au dreptul să conteste proiectele și să solicite respectarea legii. Dar protecția mediului nu poate fi redusă la blocarea unei lucrări fără evaluarea consecințelor menținerii ei în stare nefuncțională.

O analiză de mediu serioasă trebuie să compare toate scenariile: impactul finalizării și exploatării acumulării, măsurile necesare pentru protejarea habitatelor, impactul abandonării investiției, efectele debitelor extreme și ale secetei prelungite, degradarea ecosistemelor acvatice, mortalitatea piscicolă, pierderea zonelor umede și scăderea nivelului apelor subterane.

Seceta este și ea un factor major de degradare a mediului. Râurile cu debite critice, apa supraîncălzită, scăderea oxigenului dizolvat și dispariția habitatelor acvatice nu înseamnă protecția naturii. Nu putem afirma, fără o evaluare comparativă actualizată, că impactul acumulării ar fi mai mare sau mai mic decât impactul nefinalizării sale. Tocmai de aceea cerem studii complete, date publice și decizii bazate pe măsurători, nu pe sloganuri.

Cazul Mihăileni arată o problemă națională. România nu are voie să își lase infrastructura strategică de apă vulnerabilă juridic și administrativ. Barajele, acumulările și amenajările hidroenergetice trebuie evaluate individual, pe baza datelor actuale, cu respectarea legislației și cu măsuri reale de protecție a mediului.

Dar ele nu pot fi abandonate prin pasivitatea statului. În condițiile schimbărilor climatice, acumularea apei în perioadele bogate și utilizarea ei rațională în perioadele secetoase reprezintă o necesitate de siguranță națională.

Solicit public:

Refacerea urgentă și legală a documentației pentru acumularea Mihăileni;
Un calendar clar pentru reautorizarea, deblocarea și punerea în funcțiune a obiectivului;
Actualizarea studiilor hidrologice, hidrogeologice și de mediu;
Simulări oficiale pentru secete cu durate de 30, 60 și 90 de zile;
Calcularea debitului care ar putea ajunge efectiv la priza Buteni și în Canalul Morilor;
Evaluarea beneficiilor pentru Hunedoara și Arad: apă, irigații, acvacultură, ecosisteme și siguranță la inundații;
Verificarea responsabilităților administrative și financiare care au făcut posibil acest blocaj;
O strategie națională privind acumulările și amenajările hidroenergetice, întemeiată pe securitatea apei, legalitate și protecția reală a mediului.

Barajul Mihăileni nu poate produce ploaie și nu poate rezolva singur toate efectele secetei. Dar ar putea stoca apa atunci când există și ar permite eliberarea ei controlată atunci când oamenii, agricultura și natura au cea mai mare nevoie. Astăzi, apa trece în lunile ploioase, iar vara statul ne spune că nu mai există.

Aceasta nu este doar o consecință a climei. Este și rezultatul incompetenței administrative, al lipsei de asumare și al incapacității statului român de a-și apăra și finaliza investițiile strategice.

Mihăileni nu este doar al Hunedoarei. Este vital pentru întregul sub-bazin al Crișului Alb, inclusiv pentru județul Arad”, a declarat Tiberiu Barstan, deputat AUR.

The post Tiberiu Barstan (deputat AUR): „Barajul Mihăileni nu este doar al Hunedoarei. Este o investiție vitală și pentru județul Arad” appeared first on AUR.

„Barajul Mihăileni nu este o problemă fără soluție. Soluțiile există. Problema reală este dacă există sau nu responsabilitate din partea celor care aveau obligația de a apăra interesele statului român.

Vorbim despre o investiție strategică a statului român, începută în anii ’80, realizată în proporție de peste 90% și finanțată din bani publici. O astfel de lucrare, cu rol esențial în protecția împotriva inundațiilor, gestionarea resurselor de apă și dezvoltarea economică a zonei, nu poate fi tratată cu superficialitate sau indiferență administrativă.

În spațiul public au apărut informații extrem de grave potrivit cărora, în procesul prin care a fost anulată autorizația de construire a Barajului Mihăileni, documente esențiale privind legalitatea și continuitatea investiției nu ar fi fost depuse la dosarul cauzei. Dacă aceste informații se confirmă, consecințele sunt deosebit de grave pentru interesele statului român.”

În acest context, deputatul Tiberiu Claudiu Barstan a decis să sesizeze Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, depunând un denunț prin care solicită efectuarea de cercetări penale pentru a stabili împrejurările în care statul român a pierdut acest litigiu și dacă există persoane responsabile pentru această situație.

Sesizarea vizează posibile fapte de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, precum și orice alte infracțiuni care ar putea rezulta în urma cercetărilor.

„Barajul Mihăileni reprezintă o investiție de interes public major, iar clarificarea acestei situații este esențială pentru protejarea intereselor statului român și pentru identificarea eventualelor responsabilități.

Interesul public nu poate fi sacrificat prin neglijență, incompetență sau lipsă de responsabilitate. Este nevoie de o anchetă serioasă care să stabilească adevărul și să arate dacă interesele statului român au fost sau nu apărate corespunzător”, a declarat deputatul AUR, Tiberiu Barstan.

The post Deputatul AUR Tiberiu Barstan a depus denunț la Parchetul General privind situația Barajului Mihăileni appeared first on AUR.

„La Ora Guvernului ar fi trebuit ca doamna Diana Buzoianu să răspundă întrebărilor pe care parlamentarii le-au adresat cu privire la barajul de la Mihăileni. Doar că doamna ministru a ales, ca întotdeauna, să fugă de răspunsuri.

Două lucruri i-am solicitat doamnei ministru. Unu: să spună dacă ea, în calitate de ministru, știa apărarea pe care urmează să o folosească în instanță cei de la A.B.A. Crișuri. Dacă s-a interesat cumva de apărarea din instanță, pentru că a spus că, după decizia instanței s-au găsit soluții pentru autorizație, s-au găsit soluții pe care să le pună în practică. De unde? De ce nu s-au putut aplica sau de ce nu au căutat soluții și înainte, ca să nu ajungem în această situație?

Al doilea lucru: am întrebat-o pe doamna ministru ce a discutat cu Declic, ONG-ul care a mers în instanță împotriva construcției la barajul Mihăileni, pe data de 3 februarie anul acesta. La câteva zile după întâlnirea pe care a avut-o doamna ministru cu reprezentanții acestui ONG, a venit și decizia instanței. Tot un reprezentant al Guvernului, dar, de data aceasta, domnul Andrei Lupu, a avut întâlnire cu cei de la DECLIC, dar anul trecut, în luna decembrie. Sunt lucruri care pot fi verificate pe RUTI, Registrul Unic al Transparenței Intereselor.

De ce fuge doamna ministru de aceste răspunsuri? De ce nu vrea să clarifice relația pe care o are sau ce discută dumneaei cu reprezentanții Declic, având în vedere toate procesele pe care această organizație le are împotriva statului român? Sunt lucruri simple și nu cred că îi ia foarte mult să ne lămurească. Ar fi benefic atât pentru români, cât și pentru dumneaei să clarifice această problemă”, a declarat Ștefănița Avrămescu, deputat AUR.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „De ce fuge ministrul Buzoianu de răspunsuri în cazul barajului Mihăileni?” appeared first on AUR.

„Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, trebuie să vină astăzi în Parlament, la Ora Guvernului, pentru a da explicații cu privire la faptul că statul român nu a fost în stare să apere în instanță continuarea lucrărilor la barajul Mihăileni, o investiție cu valoare strategică majoră pentru România.

Nu vorbim despre un proiect ilegal, inutil sau care mai poate aștepta. Lucrările, începute încă din anul 1987, trebuiau finalizate de mult. România are nevoie de acest baraj pentru a preveni inundațiile, pentru a asigura apă pentru populație și pentru a susține producția de energie.

Faptul că PSD o cheamă acum pe Diana Buzoianu pentru a da explicații este o nouă dovadă că hoții strigă „prindeți hoața”. PSD a avut, în cei 30 de ani în care a condus România, suficiente majorități parlamentare, guverne și miniștri care puteau asigura finalizarea la timp a investițiilor și proiectelor majore, dar au preferat să doarmă pe arătură.

La rândul său, USR este direct vinovat pentru blocajele de la hidrocentralele care nu au primit avize de mediu sau care se află pe rolul instanțelor de judecată. Din cauza activiștilor de mediu cu o agendă ideologizată, susținuți ani la rând de USR, securitatea energetică a României riscă să fie pusă pe făraș.

Dacă România ar fi cu adevărat o țară democratică, în care instituțiile contează, atunci Diana Buzoianu nu ar mai fi fost ministru al Mediului din momentul în care senatorii României au votat o moțiune simplă împotriva sa, în contextul crizei apei din județele Prahova și Dâmbovița.

AUR este de partea românilor, de partea hidroenergiei, de partea securității energetice”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu trebuie să răspundă în fața Parlamentului pentru blocarea Barajului Mihăileni” appeared first on AUR.

Vorbim despre o investiție începută în 1987, realizată astăzi în proporție de aproximativ 90%, cu corpul principal finalizat integral, cu rol esențial în prevenirea inundațiilor pentru peste 30.000 de oameni, în asigurarea apei pentru populație și industrie și cu potențial energetic real. Un obiectiv strategic, aproape finalizat, ajunge blocat în instanță pentru că statul român nu a fost capabil să își apere propriul proiect.

Curtea de Apel Cluj a anulat autorizația, constatând caducitatea celei din 1987. Dar întrebarea legitimă este: cine poartă responsabilitatea pentru faptul că acest proiect nu a fost finalizat până acum?

Nu putem da vina doar pe activiști, cei care nu sunt la primul blocaj de acest gen în privința barajelor, a hidrocentralelor. Vina aparține și celor care trebuiau să apere investiția statului în instanță.

Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Crișuri au formulat o apărare slabă, insuficient fundamentată juridic. Într-un dosar de asemenea importanță strategică, nu poți merge în instanță cu argumente fragile și să speri că judecătorii vor trece cu vederea.

Mai mult, doamna ministru al Mediului, Diana Buzoianu, care este avocat, ar fi trebuit să știe că o asemenea apărare nu are cum să reziste în fața instanței.

Asistăm, din nou, la un scenariu deja cunoscut: ONG-uri bine organizate, bine finanțate și extrem de active în instanță reușesc să oprească proiecte strategice. Am mai văzut situații similare la Răstolița, iar acum la Mihăileni. De fiecare dată, statul pierde în instanță pentru că nu își face temele juridice la timp.

România are nevoie urgentă de energie ieftină, stabilă și produsă intern. Barajele, hidrocentralele nu sunt un moft, sunt o componentă esențială a securității energetice. Într-un context regional complicat, în care importăm energie la prețuri ridicate și românii plătesc facturi tot mai mari, blocarea unor capacități aproape finalizate este o iresponsabilitate.

Statul român trebuie să învețe să își construiască apărarea juridică profesionist și să nu mai lase investiții de sute de milioane de euro vulnerabile procedural.

Barajul Mihăileni nu trebuia să fie blocat la 90% realizare. Dacă astăzi este blocat, este pentru că instituțiile statului au tratat superficial un obiectiv strategic.

Protecția mediului este esențială. Dar ea nu poate fi transformată într-un instrument de paralizare a dezvoltării. Soluția nu este blocajul permanent. România are nevoie de energie, de infrastructură hidrotehnică și de protecție împotriva inundațiilor. Dar are nevoie și de competență administrativă. Fără aceasta, vom continua să pierdem procese, bani publici și timp prețios, în timp ce românii plătesc prețuri tot mai mari la facturile la energie”, a spus Ștefăniță Avrămescu, deputat AUR.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Barajul Mihăileni, încă o investiție strategică blocată din incompetență și pasivitate” appeared first on AUR.