„Cum s-au dublat și triplat ratele românilor

În cazul în care sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței vor rămâne definitive în instanță, milioane de români ar putea descoperi că singura cale prin care își pot recupera eventualele sume plătite în plus este să își dea în judecată propria bancă sau propria firmă de leasing.
Statul va încasa amenda. Românul va merge la tribunal. Aceasta este realitatea.

După ani de investigații, Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni de aproximativ 700 de milioane de euro pentru 10 dintre cele mai mari bănci din România. Suma este uriașă și ridică o întrebare simplă: cum s-a ajuns aici? Ani la rând, românilor li s-a explicat că ROBOR reprezintă dobânda la care băncile se împrumută între ele și că ratele cresc sau scad în funcție de aceste împrumuturi. Orice om înțelege de aici că există tranzacții reale, efective, din care rezultă în mod natural prețul banilor. Tocmai aici apare problema.

Indicatorul după care au fost calculate creditele ipotecare, creditele companiilor și contractele de leasing nu era construit exclusiv pe baza unor împrumuturi efective între bănci, ci în principal pe baza cotațiilor comunicate de acestea, adică pe baza dobânzilor la care declarau că ar fi dispuse să se împrumute între ele. Cu alte cuvinte, ceea ce influența rata românului nu provenea întotdeauna din tranzacții efective desfășurate în piață, ci din valorile comunicate de participanții la mecanismul de calcul.

Importanța acestui lucru este uriașă, deoarece de la un ROBOR de aproximativ 1% în 2021 s-a ajuns la aproape 8% în mai puțin de doi ani. Pentru sistemul bancar poate fi doar un indicator. Pentru sute de mii de familii a însemnat rate duble sau triple, sute și uneori mii de lei în plus în fiecare lună, investiții abandonate, economii consumate și ani întregi în care o parte tot mai mare din venitul familiei a mers către bancă.

Dacă sancțiunile vor fi confirmate definitiv, nimeni nu va trimite automat cecuri de despăgubire către cei care au plătit credite sau leasinguri calculate după ROBOR. Fiecare client va trebui să își verifice propriul contract, să își calculeze eventualul prejudiciu și să deschidă un proces împotriva băncii sau a firmei de leasing pentru a încerca recuperarea sumelor pe care consideră că le-a plătit în plus.

Așadar, după ce statul constată fapte suficient de grave pentru a aplica sancțiuni de aproximativ 700 de milioane de euro, tot cetățeanul rămâne cel care trebuie să plătească avocatul, taxele și anii de proces necesari pentru a-și căuta dreptatea.

Poate că aceasta este întrebarea care contează cel mai mult: dacă statul a găsit motive să aplice una dintre cele mai mari amenzi economice din istoria României, de ce povara recuperării prejudiciului cade tot pe umerii celor care au suportat ani de zile ratele majorate?”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Românii au plătit rate duble și triple, iar acum tot ei sunt trimiși în instanță pentru a-și recupera banii” appeared first on AUR.

„România se zbate în stagflație, cu cea mai mare rată a inflației din UE (aproape 10% în ianuarie) și cu o recesiune dureroasă (PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV). În perioade ca acestea, am fi tentați să credem că toată lumea pierde sau măcar este în dificultate. Ei bine, nu este chiar așa.

Băncile au atins un nou record al profitului, 16 miliarde de lei, în 2025. Practic, în doar patru ani, profitul sistemului bancar s-a dublat: de la 8,2 miliarde de lei în 2021 la 16 miliarde de lei în 2025.

Și asta nu e nimic: dacă economia a avut cea mai mare scădere trimestrială din UE după pandemie (-1,9% în trimestrul IV), băncile au marcat cel mai ridicat profit din ultimii ani în același trimestru: aproximativ 4,5 miliarde de lei este profitul sistemului bancar în trimestrul IV din 2025.

Cum putem explica acest paradox? Economia este în recesiune, dar profiturile băncilor urcă la cer? Simplu, de tot: uitați-vă la cifrele uriașe pe care le împrumută statul: 265 de miliarde de lei doar în 2025.

În 2025, băncile au creditat statul cu 169 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde au mers doar către guvern, restul ducându-se către administrația locală. În trimestrul IV, cel cu scăderea economică record, statul a împrumutat de la bănci 56 de miliarde de lei, din care 37 de miliarde au mers către guvern.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, între inflație record și scădere economică. Băncile ating cel mai mare profit din ultimii ani” appeared first on AUR.

Este, fără îndoială, șocant nivelul la care a ajuns datoria guvernamentală a României în doar șase ani: aproximativ 1140 de miliarde de lei, aproape triplu față de cele 372 de miliarde de lei de la finalul anului 2019. Poate vă întrebați cum ne-au adus în această situație un șir de guverne compuse din PNL, PSD, USR și UDMR?

Ei bine, iată un adevăr cât se poate de bine ascuns de către puterea politică instaurată în 2019: deși , teoretic, datoria publică crește în fiecare an cu valoarea deficitului bugetar care trebuie astfel finanțat, în cazul României guvernele au crescut datoria publică cu sume mult mai mari decât deficitul care trebuia acoperit.

În anul 2020, deficitul bugetar a fost de 102 miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 126 de miliarde de lei;

În anul 2021, deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 78 de miliarde de lei;

În anul 2022, deficitul bugetar a fost de 81 de miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 89 de miliarde de lei;

În anul 2023, deficitul bugetar a fost de 90 de miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 119 miliarde de lei;

În anul 2024, deficitul bugetar a fost de 153 miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 180 de miliarde de lei;

În anul 2025, deficitul bugetar a fost de 146 miliarde de lei, dar datoria guvernamentală a crescut cu 170 de miliarde de lei.

Dacă facem un calcul simplu, vom observa că, în ultimii șase ani, guvernele de la București au avut de finanțat un deficit total de 652 de miliarde de lei, dar împrumuturile luate au totalizat 762 de miliarde de lei. Așadar guvernele PSD PNL USR UDMR au împrumutat în plus față de cât aveau nevoie 110 miliarde de lei, 22 de miliarde de euro. La o dobândă medie anuală de 7%!

Oare din liota imensă a judecătorilor, procurorilor, consilierilor de conturi, ofițerilor de la nenumăratele servicii, ziariștilor și „influencerilor” nu s-a găsit nimeni să-i întrebe pe guvernanți ce s-a făcut cu cei 110 miliarde de lei împrumutați fără niciun scop aparent?”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Frăția partidelor de guvernare cu băncile a depășit orice linie roșie. Statul român a împrumutat 110 miliarde de lei de care nu avea nevoie” appeared first on AUR.

„Mai țineți minte când demonstra în Piața Victoriei un bancher olandez, țipând de mama focului de ziceai că moare de foame? Hai să vedem pentru ce „protesta” omul acela!

Guvernarea iresponsabilă a coaliției curcubeu PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități a distrus întreaga economie, astfel încât, de la o creștere economică de peste 4% s-a ajuns la o stagnare (creștere sub 1%) sau chiar la o recesiune .

Economia a pierdut, dar există și un mare câștigător: băncile. Băncile, altminteri veriga slabă a acestei țări, s-au îmbogățit fără să facă mai nimic, grație lăcomiei și nepriceperii tripletei Ciucă-Ciolacu-Bolojan. Dar au ruinat România!

Pentru că Banca Națională, condusă politic de același meșter Manole de 36 de ani, nu este interesată de combaterea inflației și menține o dobândă de referință de doar 6,5%, deși rata inflației este de 10%. Acest lucru le-a adus băncilor bani ieftini de la populație, bani plasați în depozite la dobânzi jumătate din rata inflației. Dar pentru că statul este în foame continuă de bani împrumutați, băncile au luat banii ieftini luați de la populație și au împrumutat scump, cu dobânzi mari, guvernul și economia reală.

Rezultatul: băncile, doar pe primele 9 luni ale anului, au plătit 15,5 miliarde de lei dobânzi pentru depozitele românilor. În aceeași perioadă, aceleași bănci au încasat dobânzi de 36,8 miliarde de lei pentru banii împrumutați statului și sărmanilor antreprenori!

Populația și firmele au sărăcit, băncile au ajuns la un profit maxim istoric de aproape 12 miliarde de lei la nouă luni. Vor ajunge, probabil, la 16 miliarde de lei pe tot anul.

Și dacă tot plasează banii cu ușurință în împrumuturi către guvern, la ce ar mai avea nevoie băncile de angajați sau de filiale? Motiv pentru care, doar în 2025, băncile și-au închis 152 de unități și au concediat peste 220 de oameni (cam 5% din personal). În vremea asta, guvernul a ajuns să aibă 5 (cinci) vice-premieri, iar numărul angajaților din administrație a rămas același.

Mai țineți minte când demonstra în Piața Victoriei un bancher olandez, țipând de mama focului de ziceai că moare de foame? Acum înțelegeți pentru ce „protesta” omul acela?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Băncile s-au îmbogățit fără să facă mai nimic, grație lăcomiei și nepriceperii tripletei Ciucă-Ciolacu-Bolojan. Dar au ruinat România!” appeared first on AUR.

În timp ce băncile raportează profituri record, românii sunt cei care plătesc nota de plată a unor măsuri economice și fiscale luate de Guvern, care au dus la scumpirea creditelor. Este inacceptabil ca cetățenii să fie singurii sacrificați, în timp ce instituțiile financiare prosperă.

Sunt oameni care riscă să-și piardă locuințele și alții care nu mai au resurse pentru a-și asigura traiul de zi cu zi. Aceasta este consecința directă a unei politici economice care nu are în centru cetățeanul și care lasă piața să dicteze fără niciun control.

România are nevoie de măsuri clare și imediate pentru protejarea debitorilor, fie prin scheme de sprijin, fie prin reglementări care să limiteze abuzurile. Nu putem vorbi despre stabilitate socială și economică atâta timp cât sute de mii de familii trăiesc sub povara ratelor tot mai împovărătoare și sub amenințarea nesiguranței financiare.

Guvernul are datoria să răspundă românilor și să explice ce soluții are pentru această criză care lovește direct în viața de zi cu zi a oamenilor”, a declarat Constantinescu Andra-Claudia, deputat AUR.

The post Constantinescu Andra-Claudia (deputat AUR): „Ratele explodează, băncile prosperă, românii se prăbușesc” appeared first on AUR.

„Partidul AUR oferă întotdeauna soluții pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Am depus încă din legislatura trecută un proiect de lege pentru înființarea de către stat, cu statul acționar, a trei noi bănci, cu care să putem interveni pe piață. Piața financiar-bancară din România este una restrânsă, cu aproximativ 30 de bănci, vorbim practic de oligopol, iar 4 dintre bănci dețin undeva la 70% din tranzacțiile care se fac pe piață.

Acest aspect este unul foarte grav, iar piața financiar-bancară din România trebuie să fie reglementată, pentru că astăzi ea nu lucrează ca partener pentru români și pentru antreprenori, ci jefuiește pur și simplu țara prin creditele date cu dobânzi extrem de ridicate de câteva ori mai mari decât cele din Uniunea Europeană. Tocmai de aceea AUR a depus un proiect de lege, pe care PSD-PNL-USR-UDMR îl blochează în parlament.

Este vorba de trei noi bănci. Banca agricolă, care să vină să ofere dobânzi corecte, de 1-2% pentru creditele acordate sau chiar programe guvernamentale cu finanțare 0, adică dobânzi care să fie subvenționate de către statul român pentru un domeniu cheie, domeniul agricol. De asemenea, banca pentru dezvoltare, o bancă care să susțină pe de o parte autoritățile publice pentru a-și face investiții, pe de cealaltă parte să ofere bani pentru antreprenori la dobânzi corecte. Avem domenii cheie unde importurile sunt extrem de ridicate și este nevoie să facem producție aici în România, însă antreprenorii români sunt decapitalizați. Tocmai de aceea avem nevoie de control asupra economiei țării, să facem planificare și, prin intermediul acestei bănci să putem finanța aceste domenii strategice.

Avem cereale pe care le vindem foarte ieftin, ele trebuie să fie prelucrate în zootehnie și apoi aduse în industria agroalimentară. Există multe ramuri de acest tip, care pot fi dezvoltate ca și fluxuri integrate în interiorul economiei naționale.

Și mai avem banca pentru locuințe, astăzi români cumpără locuințe la dobânzi foarte ridicate, de câteva ori mai mari decât media europeană.

Este nevoie ca tinerii să se simtă protejați, aici, în țară, și să plătească dobânzi corecte de 1-2%. Tocmai de aceea avem nevoie de programe guvernamentale care să asigure finanțarea achiziției de locuințe noi și la prețuri corecte, nu la prețuri încărcate cu un TVA imens de 19%, pentru că în cele din urmă ajung tinerii țării să plece pentru că aici în țară nu li se permite să-și întemeieze o familie și să protejeze familia.

Aceste proiecte de lege sunt proiecte bune, pe care partidul AUR le-a depus în Parlament ca alte proiecte de lege. Însă cei de la PSD-PNL-USR-UDMR refuză să voteze orice proiect care este bun pentru țară, care este bun pentru România”, declară Marius Lulea.

The post Marius Lulea (AUR): ”Cartelul bancar sufocă România. AUR vine cu soluții reale, dar sistemul le blochează” appeared first on AUR.

„Băncile obțin în România profituri colosale, record. Se împovărează firmele române și românii cu costuri ale creditelor ridicate pentru ca băncile să obțină profituri colosale.

Și ce face statul român? Statul român ar trebui să intervină prin programe care să permită investiții la costuri similare cu cele din spațiul european, însă refuză acest lucru. Statul român vine și spune așa: văd că băncile jefuiesc pe români și, în loc să oprească băncile, vor și ei bani din jaful care a fost executat, așa că vor crește anumite impozite pentru bănci. Impozitele se cresc pentru bănci, adică statul român vine și spune: știu că ai furat, știu că furați, știu că îi jefuiți pe români, arătați-mi ce aveți în traistă și împărțiți cu noi prada. Asta se întâmplă.

Noi nu aveam nevoie să existe taxe mai mari, impozite mai ridicate, pentru că tot românii vor ajunge să le plătească. Noi avem nevoie ca statul român să intervină prin legislație, să restrângă profiturile colosale ale băncii, să se practice dobânzi corecte, să avem programe guvernamentale de finanțare prin intermediul băncilor a mediului de afaceri, să facem dobânzi corecte de 1-2%. Nu aveam nevoie ca statul să vină să spună: din acest jaf pe care îl faceți asupra românilor, dați-ne și nouă o parte.

Această modalitate de abordare nu va opri niciodată băncile să ceară credite mai scumpe, să ceară dobânzi mai mari, să jefuiască în continuare poporul român, antreprenorii din România, fermierii din România. Statul român, asta face în schimb: a devenit complicele sistemului bancar.”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR.

The post Marius Lulea (AUR): „România sub controlul cartelului bancar: băncile fac profituri colosale, românii plătesc prețul” appeared first on AUR.

“Clienții din România nu au multe opțiuni, fiind obligați să accepte credite cu dobânzi mari, de trei ori mai mari decât în Germania. Mai mult, majoritatea creditelor încep cu o dobândă inițială atractivă, care apoi crește rapid, trimițând în sărăcie pe cei care au avut curajul să acceseze un credit.

Avem peste 2 milioane de români care datorează aproape 200 de miliarde de lei. Deși aceste cifre poate nu par ridicate, ele afectează în principal românii cu venituri medii și superioare, care ar trebui să fie clasa activă a societății. În schimb, aceștia sunt împinși în sărăcie.

Jumătate dintre aceste persoane au luat credite ipotecare, ceea ce înseamnă că un milion de români riscă să își piardă locuințele.

Creditarea ar trebui să fie un mijloc de stimulare a economiei și de asigurare a surselor corecte de finanțare, nu un instrument de sărăcire a populației și companiilor.

Partidele politice și instituțiile statului ar fi trebuit să acționeze în favoarea cetățenilor, însă acest lucru nu se întâmplă. În condiții de monopol, amenzile nu sunt suficiente.

Avem trei milioane de români care nu sunt eligibili pentru credite de achiziție a unei locuințe. Ce facem cu ei? Și aici statul ar fi trebuit să intervină.

În spațiul public, falși specialiști în economie susțin că statul nu trebuie să intervină, că piața trebuie lăsată liberă. Atunci de ce mai avem stat? Statul are tocmai scopul de a organiza societatea și de a acționa spre binele colectiv. Toate statele își planifică economia și serviciile prin mijloacele de care dispun.

În Germania, Olanda sau Franța, statul este cel mai mare investitor în economie, nu doar prin activele de producție deținute, ci și prin investițiile realizate. În România, statul cheltuiește 93% din buget pe salarii, pensii, ajutoare sociale și administrarea clădirilor.

Statul se împrumută permanent de la bănci. Principala datorie a statului este către bănci și fondurile de pensii private. Nu se construiesc suficiente școli, spitale și autostrăzi comparativ cu nevoile și sumele cheltuite. Statul concurează cu cetățenii și mediul privat.

Acest concubinaj între statul PSD-PNL și bănci ne-a adus în situația actuală, în care dobânzile au crescut excesiv și românii sunt sărăciți”, a explicat Marius Lulea.

The post Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: “Sărăcie, dobânzi mari și cartel bancar!” appeared first on AUR.

În continuare, în minister pare să domnească haosul, urmare a deceniilor de proastă gestionare și de dezinteres din partea autorităților statului român. Având în vedere că, în ciuda așteptărilor optimiste ale conducerii ministerului, situația epidemiologică din România pare să se înrăutățească, Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) îi cere doamnei ministru Monica Cristina Anisie să ia măsuri urgente și energice pentru a pregăti școala românească pentru noul an școlar, ce se va desfășura, cel mai probabil, tot în condiții epidemiologice speciale.

Așa cum a demonstrat experiența semestrului al doilea al anului școlar încheiat, școala online nu este școală. Tehnologia nu poate suplini decât în prea mică măsură necesitatea interacțiunii directe dintre elevi și dascălii lor. Calitatea învățământului are de suferit, iar acum, în plus, părinții care se întorc la serviciile lor, sunt puși în imposibilitatea de a-și mai supraveghea copiii, așa cum au făcut-o în lunile de carantină. Elevii trebuie să se întoarcă în bănci, profesorii trebuie să se întoarcă la catedră.

Pentru asigurarea condițiilor de igienă și de distanțare epidemică, AUR recomandă conducerii ministerului:

1. Să folosească clădirile liceelor dezafectate ca urmare a reducerii numărului de elevi din ultimii ani (consecință a scăderii natalității și a plecării românilor din țară) ca spațiu de desfășurare a cursurilor pentru clasele cu număr mare de elevi care trebuie divizate pentru a fi asigurată distanțarea socială și care nu au posibilitatea să învețe în mai multe schimburi
2. Să angajeze, pe perioadă determinată, de un an, profesori, învățători și educatori, pentru a preda la clasele apărute temporar, ca urmare a divizării sus-menționate. Asigurarea cu personal nu reprezintă o problemă, deoarece reducerea constantă a numărului de elevi din România, în ultimii ani, a creat o presiune crescută asupra corpului profesoral, mulți absolvenți de facultăți, bine pregătiți, negăsind un loc de muncă în sistem.

În ceea ce privește efortul bugetar, nici acesta nu ar trebui să reprezinte o problemă, având în vedere faptul că de ani de zile legea prevede o alocare bugetară de 6% din PIB pentru învățământ, fapt niciodată respectat până acum. Situația dată se constituie, astfel, într-o ocazie pentru autorități, de a respecta legea în materie și, sperăm, o ocazie pentru ca doamna ministru Monica Anisie să își folosească energia și timpul mai cu folos decât prin repetatele apariții TV.

The post NOUL AN ȘCOLAR TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ CU ELEVII ÎN BĂNCI ȘI CU PROFESORII LA CATEDRĂ appeared first on AUR.