Domnului Tánczos BARNA, Viceprim-ministru, Ministrul Finanțelor

De către: Deputat Silviu-Titus PĂUNESCU

Circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.02.2025

Obiectul întrebării: Rezervele valutare ale României au scăzut

Domnule ministru,

Din nefericire, pentru a susține politicile lipsite de orice viziune politică ale Guvernului Ciolacu, rezervele valutare ale României, gestionate de eternul Mugur Isărescu, scad într-un ritm vertiginos, amenințând securitatea monetară a țării.

Astfel, domnule ministru, rezervele valutare, administrate de Banca Națională a României, au scăzut cu 1,3 miliarde de euro în ianuarie 2025, la cel mai redus nivel din ultimul an, de la 62,1 miliarde de euro la finele anului trecut, la 60,8 miliarde de euro în această lună.

Conform raportărilor, din rezervă au ieșit 4 miliarde de euro și au intrat 2,7 miliarde de euro, Banca Națională a României plătind 351 de milioane de euro în contul datoriei publice în valută în ianuarie și urmează să facă plăți de 543 de milioane de euro în februarie.

Având în vedere că la sfârșitul anului 2024, Banca Națională a României s-a confruntat cu o presiune de depreciere a leului, în contextul situației politicoelectorale, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați dacă posibilele ieșiri din rezervă, nespecificate în raportul BNR, sunt cele legate de administrarea cursului de schimb.

Solicit răspuns scris.

The post Silviu-Titus Păunescu – Întrebare parlamentară – Rezervele valutare ale României au scăzut appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naționale a României și președintele Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 13/09/2023

Obiectul întrebării: Clarificări privind sumele împrumutate de miniștrii Florin Cîțu (25 de miliarde de euro) și Adrian Câciu (40 de miliarde de euro), oportunitatea contractării lor și modul de utilizare din perspectiva interesului public privind economicitatea și eficacitatea.

Stimate domnule guvernator,

Este general cunoscută situația sensibilă a României din punct de vedere socio-economic. În luna mai a anului 2023, datoria publică a României a ajuns la 50,1% din PIB. Pentru prima dată în istorie, datoria publică a depășit pragul de 700 de miliarde de lei, adică peste 143 de miliarde de euro, dublu faţă de finalul anului 2018 şi triplu faţă de acum 10 ani. Altfel spus, statul a îndatorat fiecare român cu 7.500 euro.

Se știe că de 10 ani sau poate chiar mai mult România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Europa. În aceste condiții cheltuielile cu dobânzile s-au triplat: de la 12,1 miliarde de lei, în 2021, la peste 36 de miliarde de lei, în 2023. În ultimii 25 de ani, guvernele au achitat doar în contul dobânzilor echivalentul a 50 de miliarde de euro. Aproape jumătate din valoarea totală a dobânzilor din ultimii 25 de ani, aferentă datoriei publice, s-a acumulat în ultimii cinci ani. Altfel spus, datoria crește anual cu 20 de miliarde de lei din majorarea dobânzii. Bulgaria, de exemplu, se împrumută de șase ori mai ieftin decât noi.

Presa a identificat drept responsabil de risipa banului public, pe lângă Guvern, și pe guvernatorul Băncii Naționale a României, întrucât, din postura de președinte al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, nu a reacționat la dezechilibrarea bugetului prin împrumuturile masive făcute de miniștrii Florin Cîțu (în valoare de 25 mld. euro) și Adrian Câciu (în valoare de 40 mld. euro) – un total de 65 de mld. euro împrumutați în ultimii 2 ani despre care nicio instituţie de control a statului nu s-a sesizat.  

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați următoarele aspecte:

1. Dacă aveți cunoștință despre sumele împrumutate de către cei doi miniștri. Care sunt motivele care au justificat aceste împrumuturi?

• Care este dobânda la care s-au împrumutat și pe ce perioadă?

• Cum și de către cine au fost negociate condițiile de împrumut?

• Având în vedere contextul socio-economic pe care țara noastră îl traversează, considerați oportună contractarea acestor credite și justificat modul de utilizare din perspectiva interesului public privind economicitatea și eficacitatea?

• O analiză privind dinamica datoriei externe a României din ultimii 10 ani, cu specificarea masei credale contractate anual și a valorii absolute și procentuale a dobânzilor pe fiecare an al perioadei, precum și cu indicarea fiecăruia dintre creditorii externi.

         Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Clarificări privind sumele împrumutate de miniștrii Florin Cîțu (25 de miliarde de euro) și Adrian Câciu (40 de miliarde de euro), oportunitatea contractării lor și modul de utilizare din perspectiva interesului public privind economicitatea și eficacitatea. appeared first on AUR.

 Banca Națională a României, domnului guvernator Mugur Isărescu

De la: Georgel BADIU, deputat AUR, circumscripția electorală nr. 41, Vrancea

Subiectul întrebării: Informații privind datoria externă a României

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule guvernator,

Într-un articol apărut în această primăvară în presa națională sunt precizate următoarele: „Datoria externă a României a crescut în ianuarie 2023 cu 7,5 miliarde de euro, până la 150 miliarde de euro, ajungând astfel la aproape triplul rezervelor, care la finalul lunii februarie se află la 52 miliarde de euro.”

Vă solicit să precizați, dacă aceste date prezentate sunt corecte și totodată, vă solicit să îmi comunicați de ce continuăm să ne împrumutăm în condițiile în care, în aceeași publicație este menționat faptul că România înregistrează „a treia cea mai bună creștere economică din UE” și este „campioana regiunii la început de 2023”.

Totodată, doresc să îmi comunicați care este destinația sumelor de bani împrumutate de către România și care au fost dobânzile pentru împrumuturile contractelor în anul 2023.

The post Badiu Georgel – întrebare către Ministerul Finanțelor/ Banca Națională a României – Informații privind datoria externă a României appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Guvernator al Băncii Naționale a României- Mugur Isărescu

De către: Senator Rodica Boancă

Circumscripția: nr. 23, Ialomița

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 22.02.2023

Obiectul întrebării: deschiderea unui cont pentru Ambasada Republicii Arabe Siria în vederea ajutorării victimelor cutremurului

Stimate domnule Guvernator,

Pe 6 februarie 2023, Dumnezeu parcă și-a întors fața de la omenire. Un cutremur de 7.8 grade pe scara Richter a lovit sudul și centrul Turciei, precum și nordul și vestul Siriei. Se estimează că au murit pe 45000 de oameni, iar o lume întreagă a fost zguduită de nenorocirea care s-a abătut peste cele două popoare.

          Comunitatea internațională a intervenit în spijinul populației, iar foarte multe dintre ajutoarele umanitare au ajuns cu precădere în Turcia. În tot acest timp, peste cinci milioane de sirieni ar putea rămâne fără adăpost după cutremurele devastatoare, iar ajutoarele ajung cu greutate la aceștia din cauza embargoului impus Siriei.

          Am depus la ambasada Siriei din București o serie de ajutoare umanitare și, în momentul în care am dorit să transfer o sumă de bani, am fost refuzată pe motiv că legislația actuală nu permite acest lucru. Suspiciunile legate de spălarea de bani sau folosirea lor în alte scopuri atârnă greu asupra instituțiilor siriene. Din acest motiv, conform prerogativelor dumneavoastră și în baza atribuțiilor conferinte de funcția pe care o dețineți, vă solicit răspuns la următoarea întrebare:

1. La solicitarea expresă a reprezentanților ambasadei Republici Arabe Siria, se poate deschide un cont bancar, în lei, în care să fie posibilă donarea sumelor de bani menite să ajute populația afectată de cutremurele din 6 februarie?

The post Rodica Boancă – Întrebare parlamentară -Deschiderea unui cont pentru Ambasada Republicii Arabe Siria în vederea ajutorării victimelor cutremurului appeared first on AUR.

De la: domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripţia electorală nr.23 IALOMIŢA

Obiectul întrebării:Planuri de urgență pentru situația unor pene de curent

                                                             Stimate Domnule ministru,

            Țările europene – Anglia, Italia, Elveția, Estonia, Lituania – au început să își facă planuri de urgență pentru situația unor pene de current, Franța fiind un exemplu de bune practici în domeniu – întreruperi programate de alimentare, pentru echilibrarea rețelelor și evitarea unor crize mai grave, avertizarea cu trei zile înainte dacă reţeaua electrică începe să fie suprasolicitată, prin “alerte roșii” transmise inclusiv la televiziuni etc.

            În plus, în Germania, Banca centrală a luat măsuri pentru a putea dispune de numerar în cazul în care bancomatele nu ar mai funcționa.

            Vă rog să îmi precizați, domnule guvernator, ce măsuri similare a adoptat Banca Națională a României, iar în cazul unui răspuns negativ, transmiteți-mi de ce nu se au în vedere astfel de măsuri care, în cazul unor pene majore de curent, ar fi în folosul cetățenilor.

The post Silviu-Titus PĂUNESCU – întrebare către Banca Națională a României – <strong>Planuri de urgență pentru situația unor pene de curent</strong> appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 13/04/2022

Obiectul întrebării: Valoarea datoriei externe totale a României în ultimele 60 de luni.

Stimate Domnule Guvernator,

Presa națională relatează în ultimele luni despre creșterea a datoriei externe totale a României.

În legătură cu acest fapt, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este valoarea datoriei externe totale a României la zi și cum se prezintă în dinamică, pe ultimele 60 de luni, valoarea datoriei externe totale a țării ?
2. Care este structura actuală a datoriei externe totale a României ?
3. Care sunt în prezent, în ordinea descrescătoare a valorii împrumuturilor acordate, principalii creditori ai României ?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Banca Națională a României – Valoarea datoriei externe totale a României în ultimele 60 de luni. appeared first on AUR.

            Domnului guvernator Mugur Isărescu

De la: Dumitru-Viorel Focșa,

Deputat AUR, circumscripția electorală 14 Constanța

Subiectul întrebării: Detalii cu privire la atacul speculativ asupra leului din anul 2008

Stimate domnule guvernator,

Vă rog să îmi răspundeți la întrebarea cu nr.2604A/11.10.2021, prin care vă solicitam să îmi comunicați numele băncilor locale care au cauzat disfuncționalitățile tranzitorii ale pieței prin cumpărarea excesivă de valută, numele băncilor locale care au mizat pe creșterea cursului leu/euro, numele băncilor locale cărora Direcția de Supraveghere a BNR le-a solicitat măsuri de corecție ca urmare a descoperirilor de cont ale acestora la nivelul trezoreriilor, ca urmare a atacului speculativ asupra leului înregistrat în anul 2008.

The post Focșa Dumitru-Viorel – Reiterarea întrebării parlamentare Nr. 2604A către Banca Națională a României – Detalii cu privire la atacul speculativ asupra leului din anul 2008 appeared first on AUR.

             Domnului guvernator Mugur Isărescu

De la: Dumitru-Viorel Focșa

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța

Subiectul întrebării: Detalii cu privire la atacul speculativ asupra leului din anul 2008

Stimate domnule guvernator

Încep prin a vă mulțumi pentru răspunsul cu nr.XIV/3011/24.09.2021. Plecând de la ultimele două paragrafe ale acestuia, vă solicit să îmi comunicați numele băncilor locale care au cauzat disfuncționalitățile tranzitorii ale pieței prin cumpărarea excesivă de valută, numele băncilor locale care au mizat pe creșterea cursului leu/euro, numele băncilor locale cărora Direcția de Supraveghere a BNR le-a solicitat măsuri de corecție ca urmare a descoperirilor de cont ale acestora la nivelul trezoreriilor.

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către Banca Naţională a României – Detalii cu privire la atacul speculativ asupra leului din anul 2008. appeared first on AUR.

           Mugur Constantin ISĂRESCU

De la:  Gl.mr. prof.univ.dr. Nicolae N. ROMAN

            Deputat AUR, circumscripția electorală nr.10 Buzău

Obiectul întrebării: Cum gestionează BNR presiunea pe cursul valutar?

În conformitate cu dispoziţiile art.2 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, printre principalele atibuții ale Băncii Naționale a României sunt și:”elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb“.

România se împrumută constant și frenetic, la cote record de dobândă, fiind pe primul loc în topul celor mai scumpe împrumuturi.

Având în vedere că moneda națională s-a depreciat în raport cu euro, iar această tendință continuă de la sfârșitul lunii august, că rata inflației a crescut la 5,3% conform Institutului Național de Statistică, și că datoria externă a crescut în perioada ianuarie – iulie 2021 cu 6,58 miliarde euro și a ajuns la 131,98 miliarde.

 Ținând cont de cursul de schimb euro-leu care poate închide anul acesta sub 5 lei, urmând ca anul viitor să depăşească acestă valoare, ceea ce determină pe de o parte inflația, care este mai mare decât cea din zona euro, iar pe de altă parte dezechilibre macroeconomice la nivelul României, în special cele de cont curent.

Deși în ultimul timp, România a înregistrat o creștere economică mai mare decât unele țări dezvoltate, a avut loc creșterea deficitului bugetar la 8% din PIB și a datoriei publice la 49,7% din PIB, acestea au dus la reapariția inflației prin intrări de capital străin și creșterea dobânzilor ceea ce poate declanșa o spirală salarii – prețuri care va provoca o inflație de amploare și durată mai mare.

Luând în considerare că în data de 26.08.2021 moneda naţională a atins un nou maxim istoric în raport cu leul, în condiţiile în care cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,9386 lei/euro, în creştere cu 0,41 bani (0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9345 lei.

Vă rog să aveți amabilitatea de a îmi comunica, dacă aveți indicii că a avut loc un atac speculativ asupra mondei naționale a României în perioada august-septembrie a a.c. sau situația deprecierii leului este generată de alte cauze?    

The post Roman Nicolae – întrebare parlamentară către Banca Naţională a României – Cum gestionează BNR presiunea pe cursul valutar. appeared first on AUR.

           Domnului guvernator Mugur Isărescu

De la: Dumitru-Viorel Focșa

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța

Subiectul întrebării: Clarificări despre atacul speculativ din anul 2008

Stimate domnule guvernator,

          Având în vedere că în spațiul public se vorbește, din nou, despre atacul speculativ asupra leului ce s-a produs în anul 2008 și la care ar fi participat și actualul prim-ministru, domnul Florin Cîțu, atunci în calitate de trezorier al ING Bank, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care a fost scopul și cine a avut de câștigat de pe urma acestui atac speculativ?
2. Cum a fost resimțit atacul pe piața financiară, precum și la nivelul dobânzilor atât la creditele în lei, cât și la cele mai importante valute?
3. Care sunt băncile care au coordonat și desfășurat acest atac?
4. Care au fost măsurile adoptate de BNR pentru contracararea efectelor acestui atac?
5. A fost indicele ROBOR manipulat în anul 2008?
6. De atunci și până în prezent, a mai fost supus leul vreunui atac speculativ? Dacă da, când, de către cine, cu ce scopuri și care au fost efectele?

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către Banca Naţională a României – Clarificări despre atacul speculativ din anul 2008. appeared first on AUR.