De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Regimul rezervelor internaționale la adoptarea euro și costul întârzierii convergenței

Domnule guvernator,

Banca Națională a României administra la 30 iunie 2026 rezerve valutare de 63,493 miliarde de euro și o rezervă de aur de 103,6 tone, evaluată la 11,766 miliarde de euro. Legislația națională atribuie BNR competența de stabilire și administrare a rezervelor internaționale, inclusiv efectuarea operațiunilor cu aur și active externe. Adoptarea euro modifică însă cadrul instituțional în care sunt exercitate aceste competențe.

Potrivit Statutului SEBC, banca centrală a statului care intră în Eurosistem transferă către BCE o parte din activele sale de rezervă proporțional cu participația la capitalul BCE, primește o creanță corespunzătoare, iar administrarea rezervelor rămase este supusă regulilor Eurosistemului pentru operațiunile care depășesc limitele stabilite.

România se află încă înaintea acestei etape. Raportul de convergență al BCE din iunie 2026 arată că leul nu participă la ERM II, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025, datoria publică este proiectată să depășească pragul de 60% din PIB în 2026, iar procedura de deficit excesiv are termen de corectare în 2030. România trebuie să participe cel puțin doi ani la ERM II înainte de adoptarea euro, iar existența unei proceduri de deficit excesiv împiedică îndeplinirea criteriului privind finanțele publice.

În aceste condiții, solicit Băncii Naționale a României următoarele clarificări:

1. Care ar fi, raportat la structura actuală a rezervelor BNR și la regulile aplicabile Eurosistemului, efectul concret al intrării României în zona euro asupra celor 103,6 tone de aur și asupra rezervelor valutare? Vă solicit să precizați distinct ce se schimbă la intrarea în ERM II și ce se schimbă numai la adoptarea euro, valoarea și structura estimativă a activelor care ar trebui transferate BCE dacă România ar adopta moneda unică în condițiile actuale, cantitatea de aur care ar putea face parte din transfer, regimul juridic al activelor transferate și al creanței primite în schimb, precum și competențele pe care BNR le-ar păstra asupra rezervelor rămase.
2. A evaluat BNR costul economic pe care România îl suportă prin amânarea îndeplinirii criteriilor de convergență și, implicit, a intrării în ERM II și în zona euro, pe fondul dezechilibrelor fiscale persistente? Vă solicit să precizați, în măsura în care există asemenea evaluări, efectele cuantificate asupra costului finanțării statului și economiei, primei de risc, necesarului de rezerve valutare și intervențiilor pentru stabilitatea cursului, costurilor de schimb și de acoperire a riscului valutar suportate de companii, investițiilor și comerțului, precum și orizontul minim pe care BNR îl consideră realist pentru intrarea României în ERM II dacă traiectoria fiscală actuală este respectată.

The post Silegeanu Cătălin – Întrebare – Regimul rezervelor internaționale la adoptarea euro și costul întârzierii convergenței appeared first on AUR.