De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Poziția și demersurile oficiale făcute de ANC către Ministerul Justiției privind mărirea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetățenie

Stimată doamnă secretar de stat,

La începutul lunii octombrie 2022 i-am adresat o întrebare parlamentară ministrului Justiției de la acea vreme, Cătălin Predoiu, având ca obiect: ”Necesitatea stringentă de întărire a capacității administrative a Autorității Naționale pentru Cetățenie prin dublarea personalului Comisiei pentru Cetățenie”.

În acea întrebare parlamentară am ținut să arăt, între altele: ”Una dintre rigorile legale este ca ANC să soluționeze în termenele prevăzute toate cererile de redobândire sau de dobândire a cetățeniei române. Este în interesul general, a statului și al solicitanților, ca aceste termene să fie respectate întocmai. Respectarea termenelor legale de soluționare depinde în mod direct de capacitatea administrativă a ANC, care a devenit o instituție strategică, întrucât contribuie efectiv și fundamental la consolidarea corpului social al națiunii și statului în condiții de criză demografică.

Comisia pentru Cetățenie (CC), entitate fără personalitate juridică din cadrul ANC, are obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române. CC are activitate permanentă și este formată în prezent dintr-un președinte și din 20 de membri, personal angajat în cadrul ANC.

Din discuțiile pe care le-am avut cu foști conducători ai ANC, precum și cu reprezentanți ai mediului asociativ românesc din țară și de peste hotare, rezultă fără echivoc că soluția corectă și realistă pentru depășirea situației în domeniu este consolidarea capacității administrative a ANC prin mărirea, eventual dublarea, numărului de membri ai CC. De exemplu, această soluție a făcut obiectul cererilor adresate Guvernului și Parlamentului României formulate în Rezoluția din 2022 a Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, for care ia anual în dezbatere problematica românilor din afara granițelor țării. Numitorul comun al tuturor celor cu care am abordat subiectul este că actualul număr de membri ai CC din cadrul ANC este insuficient pentru a face față sarcinii lor legale de mare responsabilitate și presiunii enorme, tot mai crescânde, determinată de numărul mare de cereri de dobândire și redobândire a cetățeniei române.

Mărirea numărului de membri ai CC din cadrul ANC se poate face fie prin ordin al Ministrului Justiției, conform Legii nr. 21/1991, fie prin modificarea legii în materie de către subiecții cu drept de legiferare (Parlament sau Guvern, în cazul adoptării unei Ordonanțe) în sensul stabilirii exprese în lege a numărului (mărit/dublat) de membri ai CC din cadrul ANC”.

Din răspunsul ministrului Justiției a rezultat că numărul membrilor Comisiei pentru Cetățenie a fost stabilit în ultimii ani astfel:

• 20 de membri (19+1) prin ordinul de ministru nr. 2332/c din 29 mai 2018;

• 18 membri (17+1) prin ordinul de ministru nr. 778/c din 14 februarie 2019;

• 20 de membri (19+1) prin ordinul de ministru nr.  24/c din 7 ianuarie 2020;

• 17 membri (16+1) prin ordinul de ministru nr. 7211/c din 10 decembrie 2020;

• 18 membri (17+1) prin ordinul de ministru nr. 1102/c din 17 februarie 2021;

• 18 membri (17+1) prin ordinul de ministru nr. 3003/c din 21 mai 2021 (în textul ordinului este indicată cifra de 25 de membri, cu toate că lista nominală este de 18 membri);

• 19 membri (18+1) prin ordinul de ministru nr. 776/c din 1 martie 2022.

Din discuțiile pe care le-am purtat anterior la sediul ANC am reținut că în ultimii ani Comisia pentru Cetățenie este subcapacitată și numărul ei de membri ar trebui cel puțin dublat pentru a putea face față presiunii la care aceasta este supusă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteţi:

1.    Care este, în opinia ANC și ținând cont de volumul real de activitate al Comisiei pentru Cetățenie, numărul optim de membri care ar trebui desemnați prin ordin de ministru în componența Comisiei pentru Cetățenie.

2. Dacă ANC i-a adresat ministrului Justiției, din momentul înființării ANC și până în prezent, demersuri oficiale, prin care să fi solicitat stabilirea unui număr mai mare de membri ai Comisiei pentru Cetățenie decât cel care a fost aprobat prin ordinele emise. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să indicați, pentru fiecare an aparte, numărul de membri solicitat și să ne prezentați copii ale acestor demersuri/solicitări oficiale.

3. Dacă, în cazul aprobării ordinelor de ministru mai sus indicate (nr. 2332/c din 29 mai 2018; nr. 778/c din 14 februarie 2019; nr.  24/c din 7 ianuarie 2020; nr. 7211/c din 10 decembrie 2020; nr. 1102/c din 17 februarie 2021; nr. 3003/c din 21 mai 2021; nr. 776/c din 1 martie 2022) ANC a fost sau nu consultată oficial și în prealabil de către Ministerul Justiției. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să indicați care au fost, în fiecare caz aparte, poziția și propunerile ANC în ceea ce privește numărul de membri ai Comisiei pentru Cetățeniei prevăzut în proiectele de ordine de ministru.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie – Poziția și demersurile oficiale făcute de ANC către Ministerul Justiției privind mărirea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetățenie appeared first on AUR.

 De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 14/12/2022

Obiectul întrebării: Numărul de persoane cărora li s-au aprobat cererile de dobândire și de redobândire a cetățeniei române în anul 2022, defalcat pe statele de proveniență a solicitanților și pe articolul în bază cărora a fost solicitată dobândirea sau redobândirea cetățeniei.

Stimată doamnă Secretat de stat,

Procesul de dobândire și de redobândire a cetățeniei române de către solicitanții din diverse state ale lumii contribuie la consolidarea demografică a corpului social al României în condițiile în care talia demografică a statelor este una determinantă atât pe planul reprezentării în organismele europene și internaționale, cât și pe cel al fondurilor europene alocate țărilor membre UE.

Totodată, procesul de redobândire a cetățeniei române de către foștii cetățeni români și urmașii acestora din fostele județe Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ şi Tighina, precum și o parte a județului Dorohoi, cunoscută ca ținutul Herța, contribuie la integrarea acestor persoane în corpul social al Uniunii Europene, implicând un întreg cortegiu de beneficii și facilități pentru aceste persoane, în mare parte etnici români față de care România, ca stat înrudit, are responsabilități constituționale și legale de asistență și sprijin.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. 1.    Numărul de cereri de dobândire și, respectiv, de redobândire a cetățeniei române aprobate de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) în anul 2022, defalcat pe fiecare articol în baza cărora a fost solicitată dobândirea/redobândirea cetățeniei române pe fiecare stat de proveniență a solicitanților.

• Numărul de persoane care au depus jurământul de credință față de România și poporul român în anul 2022, cu specificarea locurilor în care a fost depus jurământul (sediul ANC sau misiunile și oficiile consulare ale României, cu indicarea fiecăruia dintre statele de acreditare).

• Numărul  total de cereri aflate pe rolul ANC (în examinare sau în așteptare) la data de 1 ianuarie 2023, pentru care urmează să se dea o soluție după această dată.

• Numărul total de cereri de redobândire a cetățeniei române ale persoanelor originare din Republica Moldova soluționate pozitiv în perioada 1990 până în prezent și, eventual, numărul de persoane vizate de aceste cereri (părinți plus copii minori).

The post Boris Volosatîi – întrebare către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie – <em>Numărul de persoane cărora li s-au aprobat cererile de dobândire și de redobândire a cetățeniei române în anul 2022, defalcat pe statele de proveniență a solicitanților și pe articolul în bază cărora a fost solicitată dobândirea sau redobândirea cetățeniei</em>. appeared first on AUR.

           Președinte – Secretar de Stat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării: Acordarea cetățeniei române pentru un cetățean italian rezident

Doamnă Președinte,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În procedura audienței parlamentare, am fost sesizați de domnul Mario Gazzera, cetățean italian cu rezidența în România de aproximativ 5 ani. Acesta a arătat că dorește să aibă documente românești, dar a deplâns faptul că, deși s-a adresat autorităților din județul pe care îl reprezint în Parlament cu solicitarea de a fi îndrumat pentru a depune cererea de dobândire a cetățeniei române, nu a primit niciun răspuns până în prezent.

          Vă rugăm să ne răspundeți operativ care este procedura de obținere a cetățeniei române în cazul unui cetățean UE (italian) rezident în România.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Autoritatea Națională pentru Cetățenie – Acordarea cetățeniei române pentru un cetățean italian rezident appeared first on AUR.

De la: Doamna Raisa ENACHI, deputat ales în Circumscripția Nr. 39, Vaslui

Obiectul întrebării: Stadiul soluționării a trei dosare de cetățenie.

Stimată Doamnă Președinte,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

          În procedura audienței parlamentare, am fost sesizață de români (basarabeni) din Republica Moldova cu privire la problema pe care o întâmpină în perioada ultimilor 2 ani la nivelul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România.

          Domnul Coșer Constantin Constantin, soția sa doamna Coșer Veronica Ion și fiul lor Coșer Constantin (student la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași) sunt românii noștri din Basarabia, care așteaptă un răspuns.

          Din octombrie 2020, nu mai are nicio informație legată de cele trei dosare.

          După aproape 2 ani de la depunerea cererii pentru obținerea redobândirii cetățeniei Țării Mame, acești români apreciază, pe bună dreptate, că cererile lor ar fi trebuit soluționate.

          Vă rugăm să ne răspundeți:

1. Dacă s-a primit punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe – dosare depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie Biroul Teritorial Galați pe cele trei cereri și dacă acesta este pozitiv?

2. Dacă cele trei cereri formulate de familia Coșer au fost soluționate de Comisia pentru cetățenie, iar în caz contrar de cât timp se află în așteptare și care este motivul întârzierii?

The post Raisa Enachi – întrebare parlamentară către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie – <strong>Stadiul soluționării a trei dosare de cetățenie</strong> appeared first on AUR.

           Președinte – Secretar de Stat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie

De la: Ringo Dămureanu,

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării: Acordarea cetățeniei române etnicului român Milan Iovanovici

          Doamnă Președinte,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

          Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modif. și compl. ult., persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.

          În procedura audienței parlamentare, am fost sesizați de mai mulți etnici români din Serbia cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în perioada ultimilor ani la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România.

          În urmă cu 8 luni, prin adresa Biroului parlamentar Deputat Ringo Dămureanu nr. 282 din 29 iulie 2021, v-a fost adusă la cunoștință situația domnului Milan Jovanović (Iovanovici), etnic român din Valea Timocului, cu domiciliul actual la Belgrad, născut în orașul majoritar românesc Iagubița (Zagobica), cu tată etnic român vorbitor de limbă română.

          Am menționat cu respectiva ocazie că petentul este absolvent de studii superioare economice la Novi Sad, 2009, iar în 2019 a înființat Camera de Comerț Româno-Sârbă, cu sediul la Belgrad, al cărei președinte este și în prezent. Are afaceri în Serbia și în România.

          În Craiova deține firma Oltehno SRL, înființată din 2003, profil intermedieri cu produse import-export, cu 2 angajați români și autoturism de firmă cu număr de România (DJ 10 DON), fiind și masterand la Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, secția PR Comunicare, în limba Engleză.

          Acesta a deplâns atunci că a depus la Consulatul general al României de la Zajecar cererea (dosarul) pentru dobândirea cetățeniei române încă din luna iunie 2018, la care însă nu a primit număr de înregistrare de la consulat. Menționează că la momentul depunerii i s-a spus verbal de consulul general că va trebui să aștepte un an, însă răspuns nu a primit.

          S-a interesat la Autoritatea Națională pentru Cetățenie la începutul anului 2020, însă a aflat că nu fusese înregistrat niciun dosar pe numele său, venind dinspre Consulatul din Zajecar. Nu cunoaște situația cererii sale, motivul pentru care nu i s-a dat număr de înregistrare la Zajecar și motivul nelucrării cererii sale de peste 3 ani.

          Aceste împrejurări sunt de natură să determine o reacție mai rapidă a autorităților românești, nicidecum o atitudine de sfidare la adresa românilor care își afirmă identitatea românească în comunitatea istorică din care fac parte.

          Unterior, petentul a depus la ANC cererea nr. 23530/A/2020, pe data de 28 Octombrie 2020, însă și aceasta este nesoluționată de ANC, de 1 an și 5 luni.

          Cu respectiva ocazie,v-am cerut să ne comunicați stadiul soluționării cererii domnului Milan Jovanović de acordare a cetățeniei române și să urgentați soluționarea acesteia, având în vedere că acesta efectuează studii și are afaceri în Țara Mamă, cu angajați români, și conduce Camera de Comerț Româno-Sârbă.

          Prin adresa Dvs. nr. 33719/ANC/2021, referitor la stadiul dosarului de acordare a cetățeniei române nr. 23530/A/2020 al domnului Milan Jovanović, ne-ați comunicat că acesta se află în curs de soluţionare, conform procedurii legale și că prin adresele nr. 47601/ANC/14.12.2020 și nr. 33834/ANC/02.08.2021, ați solicitat MAE punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, urmând ca, după primirea avizului Ministerului Afacerilor Externe, dosarul va fi examinat de Comisie.

          Prin prezenta, vă rugăm să ne comunicați dacă MAE v-a răspuns celor două solicitări pe care le-ați formulat la data de 14.12.2020, respectiv 02.08.2021, iar în caz negativ dacă vi s-a comunicat care este motivul lipsei răspunsului.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Autoritatea Națională pentru Cetățenie – Acordarea cetățeniei române etnicului român Milan Iovanovici. appeared first on AUR.

 De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 03/02/2022

Obiectul întrebării: Numărul de persoane din Republica Moldova cărora li s-au aprobat cererile de redobândire a cetățeniei române, defalcat pe ani și pe statele de proveniență a solicitanților.

Stimată doamnă președinte,

Potrivit unor informații neconfirmate, procesul de redobândire a cetățeniei române de către solicitanții din Republica Moldova s-ar fi încetinit în ultimii doi ani atât din cauza restricțiilor de circulație pe timp de pandemie, cât și din cauza modificării condițiilor legale de depunere a actelor necesare.

Având în vedere aceste informații neconfirmate, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul de cereri de redobândire a cetățeniei române aprobate de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), defalcat pe fiecare dintre anii de funcționare a ANC și pe fiecare stat de proveniență a solicitanților.
2. Numărul de persoane care au depus jurământul de credință față de România și poporul român în fiecare dintre anii 2019, 2020 și 2021, cu specificarea locurilor în care a fost depus jurământul (sediul ANC sau misiunile și oficiile consulare ale României, cu indicarea fiecăruia dintre statele de acreditare).
3. Numărul la zi al persoanelor cărora li s-au aprobat cererile de redobândire a cetățeniei române și nu au avut încă posibilitatea să depună jurământul de credință față de România și poporul român, cu indicarea cauzelor acestor întârzieri.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Autoritatea Națională pentru Cetățenie – Numărul de persoane din Republica Moldova cărora li s-au aprobat cererile de redobândire a cetățeniei române, defalcat pe ani și pe statele de proveniență a solicitanților. appeared first on AUR.

Către: Doamna Gabriela LENGHEL

          Președinte – Secretar de Stat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării:          Stadiul soluționării a două cereri de cetățenie

          Stimată Doamnă,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

          Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modif. și compl. ult., persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.

          În procedura audienței parlamentare, am fost sesizați de mai mulți etnici români din Republica Serbia cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în perioada ultimilor ani la nivelul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România.

          Domnul Ioșa Stanciu, pe numele oficial Josa Stanću (JOCA CTAHЧY) este etnic român din Banat (Voivodina), Serbia, cetățean sârb, născut la data de 16.09.1952.

          Acesta este vorbitor nativ de limbă română, în familie și societate, fiind născut și trăind în comuna Sânmihaiu (srb. Lokve), cel mai mare sat românesc din regiune, recunoscut oficial de Statul sârb ca român, în această regiune autonomă a țării vecine.

          În audiența pe care i-am acordat-o în Serbia, la data de 14 octombrie 2021, acesta a susținut că în anul 2019, luna aprilie, ziua probabilă 8, împreună cu soția sa Maria Stanciu (oficial Marija Stanću), au depus la Consulatul general al României de la Vârșeț cererile pentru acordarea cetățeniei române, în baza articolului 8 indice 1 din Legea cetățeniei române.

          Petentul a apreciat că documentele depuse o dată cu cererea principală sunt suficiente și relevante spre a dovedi contribuția acestora la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.

          Petentul a mai arătat că nu este interesat să emigreze în România, UE sau în alte state, nici domnia sa, în vârstă de 69 de ani, nici soția acestuia.

          Ca răspuns la solicitarea nr. 313/23.10.2021, pe care v-am formulat-o prin Biroul nostru parlamentar, ne-ați comunicat numerele Cererilor: 3659/A/2021 (STANČU JOSA) și  3707/A/2021 (STANČU MARIJA) și faptul că acestea sunt înregistrate la Direcția Secretariatul Tehnic al Comisiei pentru cetățenie, în curs de soluţionare la Comisia pentru cetățenie, în ordinea înregistrării solicitărilor, fiind urmată procedura legală, inclusiv analizarea punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe.

          De la acea dată însă, nu mai are nicio informație legată de cele două dosare.

          După aproape 3 ani de la depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei Țării Mame, acești români apreciază pe bună dreptate că, cererile lor ar fi trebuit soluționate.

          Vă rugăm să ne răspundeți:

1. dacă s-a primit punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe – Consulatul general de la Vârșeț pe cele două cereri și dacă acesta este pozitiv;

2. dacă cele două cereri formulate de soții Stanču Josa și Marija au fost soluționate de Comisia pentru cetățenie, iar în caz contrar de cât timp se află în așteptare și care este motivul întârzierii.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Autoritatea Națională pentru Cetățenie – Stadiul soluționării a două cereri de cetățenie. appeared first on AUR.

           Președinte – Secretar de Stat, Autoritatea Națională pentru Cetățenie

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării: Situație cerere Bombaj Ilia – eliberare pasaport

          Doamnă Președinte,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

          Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modif. și compl. ult., persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.

          În procedura audienței parlamentare, am fost sesizați de mai mulți etnici români din Albania cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în perioada ultimilor ani la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România.

          Domnul BOMBAJ Ilia este etnic român din Albania (aromân), cetățean albanez, născut la data de 26.11.1964 în Selenița (Selenice), a cărui cerere de acordare a cetățeniei române a fost aprobată prin Ordin al Președintelui ANC nr. 1815/P/2018 din 07.11.2018.

          La data de 15.01.2019, petentul a depus jurământul de cerință față de Țara Mamă, România, conform prevederilor legale în vigoare, dată la care acesta a dobândit cetățenia română, potrivit legii, primind în acest sens Certificatul de cetățenie Nr. 121-19-12/2/215.01.2019.

          Acesta este vorbitor de limbă română în dialect, dar și de limbă română literară, fiind profesor de limba română – dialect aromân – în comuna Selenița din Albania.

          În audiența pe care i-am acordat-o în Albania, la data de 23 septembrie 2021, în comuna Selenița, cu ocazia deschiderii primei școli românești din Albania, eveniment la care petentul a participat, acesta a susținut că nici până în prezent nu a primit pașaportul românesc și că dorește să îl primească la sediul Ambasadei României la Tirana.

          Prin adresa nr. 305/28 Septembrie 2021, biroul nostru parlamentar v-a cerut informații referitoare la aceasta situație, dar nu ați formulat niciun răspuns.

          Vă rugăm să ne răspundeți:

1. Care este motivul pentru care nu ați răspuns la adresa Biroului nostru parlamentar nr. 305 din 28 Septembrie 2021 ?
2. Ați efectuat toate demersurile legale aferente atribuțiilor instituției Dvs. în vederea emiterii pașaportului domnului Bombaj Ilia ?
3. Cunoașteți care este motivul pentru care petentul nu a primit acest document nici până în prezent ?
4. Care este procedura pe care i-o recomandați petentului să o urmeze ?

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie – Situație cerere Bombaj Ilia – eliberare pașaport. appeared first on AUR.

          PREȘEDINTE – Secretar de Stat – Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

De la: Ringo Dămureanu

          Deputat ales în Circumscripția Nr. 17, Dolj

          Președinte al Comisiei pentru Constituționalitate

Obiectul întrebării:

          Situația cererii domnului Darjan Karabasevic, etnic român din Serbia,

          de acordare a cetățeniei române

          Stimată Doamnă,

          În temeiul Art. 69 din Constituția României, cu privire la Mandatul reprezentativ, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

          Potrivit Legii nr. 96/2006, rep., privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, deputaţii şi senatorii sunt reprezentanţi aleşi ai poporului român, prin care acesta îşi exercită suveranitatea, iar în exercitarea mandatului deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni.

          În temeiul Art. 7 din Constituție, România sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.

          Prin Legea nr. 299/2007, rep., privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu modif. și compl. ult., persoanele care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoane de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi, precum: rumâni, valahi, vlahi, vlasi etc. şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus, sunt denumite români de pretutindeni.

          În procedura audienței parlamentare, am fost sesizați de mai mulți etnici români din Valea Timocului cu privire la problemele pe care le-au întâmpinat în perioada ultimilor ani la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), cu ocazia solicitării de a li se acorda cetățenia Țării Mame, România.

          Prin adresa nr. 287 din 13 August 2021 emisă de Biroul parlamentar Deputat Ringo Dămureanu, la care în mod nejustificat și impardonabil pentru Dvs., ca instituție, nu ați răspuns în termen legal și nici până la data prezentei, nici nouă și nici direct petentului,

          v-am adus la cunoștință situația domnului Prof. Dr. Darjan Karabašević (al lui Cărăbaș), etnic român din Valea Timocului, Serbia, Doctor în științe – Neutrosofie, cadru didactic universitar la Universitatea din Novi Sad (Serbia), care a arătat că nu vrea să părăsească țara natală, Serbia, însă dorește să fie recunoscut ca ROMÂN.

          Acesta a deplâns faptul că a depus la Consulatul general al României de la Zajecar cererea (dosarul) pentru dobândirea cetățeniei române pe data de 23 Aprilie 2018, iar ulterior a fost informat, printr-un email primit de la ANC București, că solicitarea sa a fost înregistrată la ANC abia în anul 2021, cu nr. de Dosar 339/A/2021. Petentul a deplâns faptul că solicitarea sa a întârziat nejustificat peste 3 ani.

          Acesta ne-a pus la dispoziție următoarele documente cu care la vremea respectivă a demonstrat că a contribuit și contribuie în mod deosebit la protejarea și promovarea științei, culturii, civilizației și spiritualității românești, pe care le-am atașat adresei mai sus menționate, la care nu ne-ați răspuns până în present, și pe care acesta susține că le-a depus o dată cu solicitarea de acordare a cetățeniei române:

1.       INVITAȚIA din data de 31.07.2006, emisă de ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ a României și semnată personal de Președintele României de la vremea respectivă, adresată domnului Darjan Karabasevic, prin care a fost invitat la Școala de Vară a tinerilor români de pretutindeni, cu tema ”Comunități românești și identitate europeană”, în perioada 14 – 27 august 2006, în tabăra Eforie Sud, județul Constanța.

2.       DIPLOMA din august 2006, emisă de ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ a României și semnată personal de Președintele României pe numele domnului Darjan Karabasevic, pentru participarea la Școala de Vară menționată la punctul anterior.

3.       INVITAȚIA pentru Ziua Națională a României, emisă de Consulul general al României la Zajecar pe numele domnului Darjan Karabasevic la data de 30.11.2015.

4.       ADEVERINȚA din 18.08.2016 emisă de Protopopiatul Ortodox Român al Daciei Ripensis, aparținând Bisericii Ortodoxe Române – Episcopia Dacia Felix, semnat de pr. Ștefan Șarampoi, secretarul Protopopiatului, prin care se arată contribuția domnului Darjan Karabasevic la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.

5.       DIPLOMA de Membru de Onoare emisă la data de 14 ianuarie 2017 de Asociația Internațională a Științelor Neutrosofice, SUA, pentru domnul Darjan Karabasevic, semnată de Președintele Universității din New Mexico, Prof. Dr. Florentin Smarandache.

6.       ADEVERINȚA din 20.03.2018 emisă de Partidul Neamului Românesc din Serbia (Vlaska Narodna Stranka), semnat de Dr. Predrag Balasevic, Președintele partidului, care include un RAPORT privind contribuția domnului Darjan Karabasevic la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.

8.       ADEVERINȚA din 20.03.2018 emisă de Asociația pentru Cultura Românilor-Vlahilor din Serbia ”Ariadnae Filum”, semnat de dl. Zavișa Jurj, Președintele asociației, prin care se descrie pe larg contribuția domnului Darjan Karabasevic la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești.

9.       RECOMANDAREA din 22.04.2018 emisă de Prof. Dr. Florentin Smarandache, PhD, Postdoc, de la Universitatea din New Mexico, SUA, Departamentul Matematici, care arată contribuția deosebită a domnului Darjan Karabasevic la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești și a științei românești în străinătate.

          Aceste dovezi sunt apreciate a fi de natură să determine o reacție mai rapidă a autorităților românești, nicidecum o atitudine de sfidare la adresa românilor care își afirmă identitatea românească în comunitatea istorică din care fac parte.

          În ultima audiență parlamentară pe care i-am acordat-o, domnul Darjan Karabasevic ne-a adus la cunoștință că pe data de 12.08.2021 a fost emisă de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie adresa nr. 35704 / 12.08.2021, atașată adresei mai sus referite, prin care, în vederea ”soluționării cu celeritate” a cererii sale de dobândire a cetățeniei române, i se cere să ”completeze dosarul” cu documente relevante din care să reiasă faptul că a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, în original sau în copie legalizată, însoțite de traducere legalizată, după caz.

          Din conținutul adresei mai sus amintite, petentul a arătat că nu a înțeles, și de aceea solicită să i se precizeze, inclusive prin răspuns la prezenta:

1.  Care este motivul pentru care nu ați răspuns în termen legal la adresa nr. 287 din 13 August 2021 emisă de Biroul parlamentar Deputat Ringo Dămureanu ?

2. Dacă ați primit sau nu, o dată cu cererea principală și documentele pe care petentul Darjan Karabasevic susține că vi le-a depus în original la vremea respectivă și pe care vi le-a înaintat din nou, în copie / scanate ?

3. Dacă documentele menționate la pct. 2 sunt sau nu suficiente și relevante spre a dovedi contribuția domnului Prof. Dr. Darjan Karabasevic la protejarea și promovarea științei, culturii, civilizației și spiritualității românești.

The post Ringo Dămureanu – întrebare parlamentară către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie – Situația cererii domnului Darjan Karabasevic, etnic român din Serbia, de acordare a cetățeniei române. appeared first on AUR.

                   Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                   Doamnei Gabriela LENGHEL, secretar de stat, președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC)

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Termene nerezonabile și cereri ultimative ale Autorității Naționale pentru Cetățenie de natură să împiedice redobândirea cetățeniei române de către etnicii români din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina și parțial Dorohoi (Ținutul Herța) anexate de către fosta URSS.

Stimați domnilor miniștri,

Stimată doamnă secretar de stat, președinte al ANC,

Astăzi, 16 iunie 2021, am fost sesizat oficial, în cadrul unei audiențe la sediul Parlamentului României, de către un etnic român originar din fostul județ Ismail și rezident legal în București, absolvent, ca bursier al statului român, al Facultății de Istorie a Universității București (licență și master), căsătorit legal cu o cetățeană română născută în România, că Autoritatea Națională pentru Cetățenie, instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Justiției, a instituit de curând practici ilegale și abuzive menite să împiedice, efectiv, redobândirea cetățeniei române de către etnicii români din fostele județe Ismail și Cetatea Albă. Sesizarea s-a făcut cu prezentarea de acte doveditoare emise de către ANC.

Astfel, într-o scrisoare datată cu 4 iunie 2021, trimisă cu poșta la 7 iunie 2021 (ștampila oficiului de expediție), primită de oficiul poștal de destinație din București la 8 iunie 2021 și primită efectiv de către destinatar la 14 iunie 2021 (fapt confirmat prin semnătură), ANC cere expres ca, până la data de 18 iunie 2021, adică în maximum 5 zile calendaristice, destinatarul să completeze dosarul de redobândire a cetățeniei române, depus acum 3 ani (în anul 2018), cu următoarele documente:

”1. Toate actele de stare civilă pentru dvs., pentru părinți și ascendenți (certificate de naștere/extrase originale privind nașterea, certificate de căsătorie), cu aplicarea apostilei ÎN ORIGINAL conform prevederilor Convenției de la Haga din 1961, cu traducerea în limba română, legalitată, cu traducerea autentificării în limba română și cu aplicarea apostilei ÎN ORIGINAL pe în încheierea de legalizare a actelor de stare civilă (nu sunt acceptate adeverințe de arhivă, și nici certificate de deces cu mențiuni privind data și locul nașterii);

2. Cazier judiciar emis de autoritățile din Ucraina, în original, cu aplicarea apostilei ÎN ORIGINAL conform prevederilor Convenției de la Haga din 1961, cu traducerea în limba română, legalizată” (Notă: ortografia și sublinierile aparțin ANC).

În continuare, ANC îl avertizează categoric pe etnicul român originar din fostul județ Ismail și rezident legal în București: ”În cazul în care nu veți da curs prezentei solicitări de a depune actele solicitate apostilate cererea dvs. va fi respinsă ca nejustificată. Actele pe care le veți depune vor fi însoțite de o copie a prezentului document” (Notă: ortografia și sublinierile aparțin ANC).

De fapt, ANC îi cere acestui român să redepună întregul dosar, cu apostilarea tuturor actelor depuse, în condițiile legii și cu respectarea acesteia, încă acum trei ani. Este, de asemenea, evident că acest dosar de redobândire a cetățeniei române este examinat cu încălcarea de către ANC a termenului prevăzut expres de legea română.

Constatăm că între 4 iunie (ziua datării scrisorii ANC) și 18 iunie (ziua limită pentru prezentarea repetată a tuturor actelor din dosar, apostilate în original) sunt 14 zile calendaristice (dintre care doar 10 zile lucrătoare), iar timpul dintre primirea scrisorii și data limită fixată nerezonabil de către ANC este de doar 5 zile calendaristice.

În cazul concret al etnicului român născut în fostul județ Ismail și rezident legal în București, până la clarificarea situației generale privind noile condiții impuse de către ANC, intervenim respectuos pentru prelungirea termenului ultimativ foarte scurt fixat de către ANC, prin scrisoarea nr. 24127/ANC/4.06.2021, pentru redepunerea întregului dosar cu apostilarea în original.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți următoarele informații:

1. 1.    Dacă Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a depus instrumentele de denunțare a acordurilor cu Ucraina și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă a cetățenilor din cele două state, care să facă imposibilă recunoașterea de către autoritățile statului român a actelor de stare civilă neapostilate ale foștilor cetățeni români și urmașilor acestora din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina și parțial Dorohoi (Ținutul Herța) anexate de către fosta URSS. În cazul unui răspuns negativ, solicităm un punct de vedere oficial al MAE, din perspectiva cadrului juridic bilateral al României cu Republica Moldova și Ucraina, în legătură cu cererile ultimative ale ANC privind redepunerea în termen foarte scurt a tuturor actelor din dosarele de redobândire a cetățeniei române cu apostilare în original.

• Care este temeiul legal al cererilor ultimative/categorice pentru schimbarea din mers de către Ministerul Justiției și, implicit, de către ANC a condițiilor de depunere a cererilor de redobândire a cetățeniei române și a actelor din dosar cu apostilare în original?

• Din ce dată concretă ANC a început a trimite asemenea cereri ultimative de completare a dosarelor de redobândire a cetățeniei române (practic de redepunere în termen ultimativ foarte scurt a tuturor documentelor din dosar, apostilate în original)?

• Câtor foști cetățeni români și urmași ai acestora din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina și parțial Dorohoi (Ținutul Herța) anexate de către fosta URSS le-au fost trimise cereri ultimative de redepunere a actelor din dosar, apostilate în original?

• Cum este respectat interesul legitim al foștilor cetățeni români și al urmașilor acestora din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina și parțial Dorohoi (Ținutul Herța) anexate de către fosta URSS de a se conforma în termen legal și rezonabil cerințelor suplimentare ale autorităților române, în speță celor ale ANC de prezentare repetată, într-un termen ultimativ foarte scurt (sub limita prevăzută de legile române), cu apostilare originală, a tuturor actelor din dosar?

• Cum este corelat de către Ministerul Justiției, implicit, de către ANC termenul ultimativ foarte scurt (sub limita termenelor prevăzute de legile române) cu termenele legale din Republica Moldova și Ucraina pentru demersurile și procedurile necesare apostilării tuturor actelor din dosarele de redobândire a cetățeniei române de către foștii cetățeni români și urmașii acestora din fostele județe Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț, Tighina și parțial Dorohoi (Ținutul Herța) anexate de către fosta URSS?

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie/ Ministerul Justiţiei/ Ministerul Afacerilor Externe – Termene nerezonabile și cereri ultimative ale Autorității Naționale pentru Cetățenie! appeared first on AUR.