De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Solicitare de clarificări privind proiectul de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare al AEP și reducerea personalului

                             Stimate domnule președinte,

În spațiul public au apărut informații privind proiectul de reorganizare a Autorității Electorale Permanente, care prevede reducerea semnificativă a numărului de posturi, inclusiv la nivelul structurilor teritoriale, reorganizare ce ridică serioase semne de întrebare privind capacitatea reală a instituției de a gestiona, în condiții normale, procesele electorale viitoare, administrarea Registrului electoral, verificarea finanțării partidelor politice și activitatea logistică desfășurată în teritoriu.

Având în vedere că diminuarea drastică a capacității teritoriale a AEP poate produce vulnerabilități majore exact într-un domeniu unde statul român ar trebui să ofere maximum de stabilitate, predictibilitate și încredere publică, precum și faptul că orice blocaj administrativ, lipsă de personal calificat sau pierdere de expertiză poate afecta direct organizarea proceselor electorale și credibilitatea acestora, stimate domnule președinte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este fundamentarea juridică exactă pentru reducerea numărului de posturi, în condițiile în care OUG nr. 7/2026 prevede și măsuri alternative?

2. Ce analiză de impact instituțional a fost realizată și cine a întocmit-o?

3. Există un studiu de impact privind efectele asupra proceselor electorale?

4. Care sunt criteriile obiective și cuantificabile pentru eliminarea posturilor?

5. A fost realizată o analiză comparativă între atribuțiile existente și capacitatea rămasă?

6. Care este fundamentul tehnic pentru reducerea cu aproximativ 50% a posturilor teritoriale?

7. Care este economia bugetară exactă estimată?

8. Ce alte măsuri de reducere a cheltuielilor au fost analizate?

9. Care sunt economiile rezultate din reducerea funcțiilor de conducere comparativ cu cele de execuție?

10. A fost analizat impactul financiar al eventualelor litigii?

11. Cum justificați reducerea personalului dacă cheltuielile erau deja în scădere?

12. Cum va gestiona AEP activitățile electorale cu structuri reduse la 3–4 posturi/județ?

13. Câte UAT-uri și secții de votare vor reveni unui funcționar?

14. Care este timpul estimat de răspuns în situații critice?

15. Ce mecanisme de rezervă există pentru suprapunerea mai multor procese electorale?

16. Cum va fi asigurată instruirea personalului electoral local?

17. Cine va prelua atribuțiile structurilor desființate?

18. Care este numărul minim de personal considerat necesar?

19. Vă asumați riscul afectării proceselor electorale?

20. Există o analiză privind impactul asupra Registrului electoral?

21. Cum va fi asigurată verificarea finanțării partidelor și campaniilor?

22. Cum va fi garantată integritatea proceselor electorale dacă expertiza se pierde?

23. Există o evaluare privind încrederea publică în alegeri?

24. Considerați că problemele AEP sunt generate de personal sau de reorganizări succesive?

25. Ce elemente demonstrează că problema este personalul de execuție și nu managementul?

26. De ce personalul teritorial suportă efectele reorganizării?

27. Cine își asumă răspunderea pentru eventuale blocaje?

28. Puteți garanta Parlamentului că reorganizarea nu va afecta alegerile viitoare?

29. Dacă nu puteți garanta acest lucru, de ce solicitați aprobarea regulamentului?

30. Dacă apar disfuncționalități majore, vă asumați demisia?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Solicitare de clarificări privind proiectul de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare al AEP și reducerea personalului appeared first on AUR.

Când AUR a tras atenția, în campania electorală din luna mai a anului trecut, cu privire la neregulile sesizate, propaganda sistemului a luat în bășcălie sesizarea noastră.

Anunțul făcut astăzi de noul șef al AEP ne ridică semne serioase de întrebare dacă alegătorii fictivi de pe liste nu au fost folosiți pentru o fraudă electorală majoră.

AEP avea obligația de a actualiza Registrul Electoral constant și cu celeritate, nu să vină după luni de zile și să admită că, da, sunt probleme.

Noi am semnalat public problemele, am trimis sesizări către AEP și Avocatul Poporului și am cerut verificări urgente. Care a fost reacția? Autoritățile au băgat sub preș reclamațiile, iar sistemul și-a activat presa de casă pentru a ne acuza de conspirații și dezinformare, în loc să investigheze suspiciunile.

Recunoașterea tardivă nu repară sabotarea procesului electoral. Cine răspunde pentru faptul că alegerile din România s-au desfășurat pe baza unor liste electorale care ridică serioase semne de întrebare?

Nu trebuie să tolerăm ca viitoarele alegeri să mai fie influențate de liste care nu sunt actualizate doar pentru că servesc intereselor sistemului, care a dovedit că este capabil să interzică candidați, să anuleze alegeri sau să inventeze alegători fictivi doar pentru a rămâne la putere. AEP trebuie ca de urgență să actualizeze aceste liste, astfel încât să avem alegeri corecte”, a declarat deputatul AUR, Lidia Vadim Tudor.

The post Lidia Vadim Tudor (deputat AUR): „Ce surpriză: AUR a avut, din nou, dreptate când a avertizat că sunt persoane decedate pe listele electorale!” appeared first on AUR.

Astfel, în prag de alegeri, partidele s-au trezit în conturile bancare cu 73 de milioane de lei în plus, subvenții acordate prin Autoritatea Electorală Permanentă. O majorare care pune presiune asupra bugetului național, dar care creează și o discriminare între partidele politice care primesc subvenție și cele care nu.

În ultimii opt ani, subvenția partidelor a crescut de 26 de ori: de la 14,5 milioane de lei în 2016, la aproape 380 de milioane de lei în 2024.

Încă din momentul în care am intrat în Parlament am spus că vrem să returnăm românilor acești bani care se alocă în neștire către partidele politice. Am cerut să ne lase să construim un spital! Nu s-a putut, nici în guvernarea PNL-USR, nici în guvernarea PSD-PNL. Ne-au acuzat că reprezintă deturnare de fonduri și ne-au amenințat că ne bagă la închisoare.

De ce? Pentru că vrem să facem bine românilor? În schimb, Victor Ponta, din banii aceștia de subvenție pentru partidele politice, și-a cumpărat și două mașini Tesla. Și atunci am decis să demarăm Caravana Medicală AUR prin care am venit în sprijinul a zeci de mii de români.

AUR a depus încă de la preluarea mandatelor din Parlament două proiecte care au vizat eliminarea subvenţiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat în scopul utilizării acestor sume pentru acoperirea unor nevoi de ordin social și acordarea posibilității ca veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat să poată avea ca destinaţie nu doar investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor, cum este prevăzut în prezent, ci şi investiţii destinate interesului general, anume aşezăminte culturale, medicale sau sociale. Ambele proiecte au fost respinse de majoritatea PSD-PNL-USR-UDMR.

Am încercat, de asemenea, reducerea limitelor procentuale aferente sumelor alocate anual partidelor politice de la bugetul de stat, în scopul utilizării diferenţelor rezultate pentru susţinerea financiară a altor domenii considerate ca fiind prioritare sau stabilirea pragului maxim al sumei alocate anual partidelor politice sub formă de subvenţie de la bugetul de stat la 0.01% din PIB faţă de 0,04% cum este reglementat în prezent, iar a celui minim la 0.0025% faţă de 0,01% din PIB, cât este în prezent. Cele două proiecte zac în sertarele din Camera Deputaților, ținute acolo de PSD și PNL.

AUR susține pe mai departe că banii alocați partidelor politice de la bugetul de stat pot fi folosiți în alte domenii esențiale pentru statul român precum educație, sănătate, infrastructură etc. Vom reuși să ducem acest deziderat la îndeplinire, însă pentru asta avem nevoie de o majoritate în Parlament, una care poate fi asigurată doar de români la alegerile din acest an. Doar așa putem scăpa și de PSD, și de PNL, și de întregul sistem pe care l-au păstorit timp de 35 de ani.

The post AUR denunță triplarea alocării de bani pentru partidele politice appeared first on AUR.

Adresată: Toni GREBLĂ, președintele Autorității Electorale Permanente

De către: Senator Gheorghe Adrian CĂTANĂ, membru al Comisiei pentru administrație publică

Circumscripția electorală: nr. 34 Sibiu

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 11/10/2023

Obiectul interpelării: numărul cetățenilor români cu drept de vot

Stimate domnule președinte,

              În anul 2024 vor avea loc patru runde electorale în România, respectiv alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Urmează un an electoral intens care necesită pregătiri îndelungate din partea partidelor și a instituțiilor statului.

              Un element cheie al întregului proces electoral îl constituie numărul votanților din România. Pe baza acestei informații se stabilesc numărul secțiilor de votare, pragul electoral și ponderea aleșilor români în viitoarele poziții.

              Luând în considerare cele de mai sus, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul total al cetățenilor români cu drept de vot din prezent?
2. Când au fost actualizate ultima oară listele cetățenilor români cu drept de vot?
3. Care este procesul prin care se actualizează listele cetățenilor români cu drept de vot?
4. Ce instituție/instituții își asumă responsabilitatea pentru actualizarea listelor cetățenilor români cu drept de vot?

The post Gheorghe-Adrian Cătană – Întrebare parlamentară – Numărul cetățenilor români cu drept de vot appeared first on AUR.

          domnului Președinte Toni GREBLĂ

De la: Georgel BADIU,

          Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 41, Vrancea

Subiectul întrebării: Precizări privind sumele încasate lunar de către PSD și PNL în perioada 2018-2022

Stimate domnule Președinte,

Vă rog să îmi comunicați care sunt sumele încasate lunar, în anii 2018-2022, de către Partidul Social Democrat și de către Partidul Național Liberal, de la bugetul de stat.

The post Badiu Georgel – întrebare către Autoritatea Electorală Permanentă – Precizări privind sumele încasate lunar de către PSD și PNL în perioada 2018-2022 appeared first on AUR.

De la: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş

Subiectul întrebării: Actualizarea Registrului Electoral în conformitate cu datele Recensământului din 2022

Stimate domnule Vicepreședinte,

          Conform datelor ultimului recensământ, populația României este de 19.053.815 persoane, informațiile au fost publicate de către Institutul Național de Statistică și prezintă unele neconcordanțe majore. De asemenea, datele INS arată că procesul de îmbătrânire a populației s-a adâncit, comparativ recensământul din 2011. Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1.067,8 mii persoane), arată INS. Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov, care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava, care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.

          În același timp, instituția dumnevoastră afirmă că în prezent totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2023 este de 18.891.066, cu 984 mai puțini față de ultima informare publică.

          Constatăm așadar că cifrele prezintă unele contradicții incredibile și anume

–        INS, la ultimul recensământ declara că România are o populatie de 19.038.098 persoane;

–        AEP în același timp afirmă că au drept de vot 18.891.066 de persoane, din care 18.065.718 cu domiciliul în țară și 822.082 cu domiciliul în străinătate.

Așadar, din calculul dumneavoastră rezultă că avem 18.887.800 de persoane cu drept de vot și doar 150.298 de copii până la 18 ani. În acelși timp, conform INS, avem 3.189.646 copii intre 0-14 ani. Această diferență între statistica prezentată de către Institutul Național de Statistică în urma recensământului și cea prezentată de către Autoritatea Electorală Permanentă este considerabilă! Totodată subliniem faptul că rezultatele viitoarelor alegeri vor putea fi influențate într-un mod determinant de aceste date dacă nu sunt actualizate și coroborate.

          Vă rog așadar, domnule Vicepreședinte, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

• Cum puteți explica o evidență de doar 150.298 fără drept de vot?

• Sunt consultate alte instituții precum INS sau datele aflate în evidențele MAI?

The post Dan Tanasă – întrebare către A.E.P. – Actualizarea Registrului Electoral în conformitate cu datele Recensământului din 2022 appeared first on AUR.