„Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a ieșit public să declare că ei nu votează orice propunere a Președintelui Nicușor Dan și că îl susține în continuare pe Siegfried Mureșan, neamțul Ursulei von der Leyen. Asta după ce PSD a dat pe toate canalele minciuna că au voturile necesare pentru instalarea unui nou Guvern, iar ungurii ar urma să participe la prezumtiva nouă majoritate parlamentară.

Vă reamintesc că președintele AUR, George Simion, a afirmat clar și răspicat că nu există o majoritate parlamentară și că nu vom avea Guvern prea curând. Practic, în condițiile acestea România continuă să fie condusă de un Ilie Bolojan sărit de pe șine și de un Executiv șchiop și iresponsabil.

Singura variantă prin care se poate ieși din această situație ar fi ca Parlamentul (una dintre cele două Camere) să facă o sesizare către Curtea Constituțională prin care să evidențieze faptul că Președintele României, Nicușor Dan, încalcă flagrant Constituția neexercitându-și prerogativa desemnării unui nou Prim-ministru deși au trecut două luni și jumătate de la consultările formale cu partidele parlamentare. Cum e evident că PeNeLiștii nu vor să facă asta, președintele Senatului, Mircea Abrudean, nu va recurge la un astfel de gest. Dacă PeSeDiștii ar avea într-adevăr acea majoritate despre care au tot trâmbițat, atunci Sorin Grindeanu (președinte al Camerei Deputaților) ar trebui să sesize CCR. Evident, nici ei nu vor face asta, pentru că totul e un joc de poker la cacealma. Un fel de „ia majoritatea de unde nu e”.

Într-un fel, acest haos este bun pentru că el îi convinge pe tot mai mulți români că singura soluția este cea propusă de noi: alegeri parlamentare anticipate. Adică Nicușor Dan să desemneze un Prim-ministru pe care să-l respingem în Parlament așa cum s-a întâmplat cu Adrian Veștea și, ulterior, Legislativul să fie dizolvat. Este evident că, în actuala configurație politică, România nu poate avea o majoritate politică stabilă și atunci, având în vedere că oricum s-au încălcat toate promisiunile făcute, soluția este reîntoarcerea la popor”, a declarat Niculina Stelea, senator AUR.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Dezastru politic: s-ar putea să terminăm anul 2026 tot cu Bolojan la Guvern!” appeared first on AUR.

Au rămas videoconferințele, mesajele înregistrate și discursurile oficiale rostite între reprezentanții aceluiași aparat de stat. O reuniune a diplomației fără diplomați străini de rang înalt este imaginea exactă a izolării și irelevanței în care actuala putere a împins România. Din 2024 încoace, pașii irelevanței strategice au fost fermi și implacabili. În 2024, la RADR au fost prezenți ministru de externe al Luxemburgului, reprezentanți ai Ucrainei și R. Molodva. În 2025, doar reprezentantul R. Moldova. În 2026, nu a mai venit nimeni. (Ministrul de externe al Bahrainului a fost anunțat inițial drept „invitat special” – „invitatul special” nu a mai venit și a participat numai prin… videoconferință.)

În timp ce statele din regiune construiesc formate de cooperare, negociază, intermediază și propun proiecte, România repetă mecanic aceleași fraze scrise la Bruxelles sau în sediile Partidului Democrat din SUA și își confundă politica externă cu activismul ideologic.

Grupul de la Vișegrad își relansează cooperarea și discută proiecte concrete privind infrastructura Nord–Sud, energia, transporturile, digitalizarea și securitatea regională. Polonia își construiește sistematic profilul de putere regională. Turcia discută atât cu aliații occidentali, cât și cu actorii aflați în conflict și produce inițiative proprii pentru Marea Neagră. Bulgaria își definește interesele, dezvoltă cooperarea regională și încearcă să transforme poziția sa geografică într-un avantaj politic.

România ce proiect are?

Care este inițiativa regională concepută la București și asumată de alte capitale? Ce format diplomatic a creat România? Ce negociere importantă a inițiat? Ce dosar european a construit? Ce idee românească a fost preluată de partenerii noștri?

În lipsa unor răspunsuri, MAE nu mai funcționează ca instituția care formulează și apără interesele unui stat. A devenit un ONG finanțat de stat: produce lozinci, organizează evenimente, distribuie comunicate, proclamă valori și execută teme ideologice, dar nu construiește putere, influență sau capacitate de negociere pentru România.

Ministerul Afacerilor Externe trebuie să fie centrul de gândire strategică al statului român. Astăzi, MAE se comportă ca o organizație de activism diplomatic plătită din bugetul public.

Față de evoluțiile din regiune, MAE este strident, belicos și isteric, fără ca această retorică să fie susținută de o strategie românească. A condamna agresiunea Rusiei și a apăra securitatea României sunt obligații firești. Dar politica externă nu înseamnă concurs de strigăte și nici multiplicarea mecanică a comunicatelor altora.

România trebuie să fie fermă, lucidă și puternică. Fermitatea fără proiect devine gălăgie. Belicismul verbal, atunci când nu este susținut de putere, inițiativă și obiective proprii, nu impresionează pe nimeni și nu apără niciun interes național.

Potăile sunt isterice. Dulăii nu sunt isterici. Statele puternice nu țipă: își definesc interesele, își construiesc alianțele, deschid canale, impun teme și obțin rezultate.

Actuala conducere a MAE confundă diplomația cu indignarea publică, iar politica externă cu semnalizarea morală. România nu are nevoie nici de ambiguitate față de Rusia, nici de obediență față de altcineva. Are nevoie de propria strategie.

România are nevoie de un proiect pentru Marea Neagră, de o politică articulată pentru Republica Moldova, de o strategie pentru Balcani, de o poziție coerentă în interiorul Uniunii Europene și de reconstruirea relației strategice cu Statele Unite. Are nevoie să transforme poziția geografică, dimensiunea, resursele energetice și apartenența la NATO într-o capacitate reală de influență.

AUR solicită conducerii MAE să prezinte public răspunsuri clare:

1. Care este proiectul regional major propus de România partenerilor săi?
2. Care sunt obiectivele proprii ale României la Marea Neagră?
3. Ce inițiativă diplomatică românească a fost acceptată în ultimul an de aliații noștri?
4. Care sunt rezultatele măsurabile ale diplomației române, dincolo de reuniuni, declarații și fotografii?
5. Cum explică MAE faptul că la principala reuniune anuală a diplomației române nu a fost prezent fizic niciun oficial străin de rang înalt?

Absența invitaților străini din sala Reuniunii Anuale a Diplomației Române nu este un simplu accident de protocol. Este diagnosticul unei instituții care vorbește tot mai tare și contează tot mai puțin.

MAE trebuie să redevină Ministerul Afacerilor Externe al României, nu un ONG ideologic finanțat de stat”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

The post Profesorul Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „MAE a devenit un ONG de stat!” appeared first on AUR.

Am dus și eu această bătălie, pe cale juridică și parlamentară, iar o parte din aceste lupte l-am consemnat în volumul „Bătălia juridică pentru limba română în Basarabia. Demantelarea redutelor moldovenismului statalist”. Sesizarea pe care am formulat-o în calitate de deputat și am susținut-o în fața Curții Constituționale de la Chișinău a stat la baza istoricei Hotărâri din 5 decembrie 2013, care a consfințit prevalența Declarației de Independență și, implicit, adevărul că limba noastră este limba română.

De aceea, 31 august este mai mult decât o sărbătoare a limbii: este o sărbătoare a unității noastre naționale. Prutul poate despărți două state, dar nu poate despărți o limbă, o cultură, o istorie și un neam.

Le doresc tuturor românilor, de la Chișinău la București și pretutindeni în lume, să poarte limba română cu demnitate și să o lase mai departe copiilor lor curată, vie și neînfrântă. La mulți ani, Limba Română! La mulți ani tuturor românilor care o vorbesc, o iubesc și o apără!”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Limba română nu are hotar la Prut” appeared first on AUR.

Modul în care a fost conceput și, ulterior, ratat, arată că așa zisa clasă politică „de maistream” s-a compromis definitiv. Regele e gol! Nu au viziune strategică, nu știu să guverneze, nu se pot organiza, nu au capacitate administrativă și, mai ales, oameni competenți!

Eșecul este pe toată linia! PNRR trebuia să reprezinte șansa unei modernizări accelerate a României: autostrăzi, infrastructură, reformarea administrației, o nouă lege a salarizării, consolidarea instituțiilor și investiții care să reducă decalajul dintre România și statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

În schimb, PNRR a devenit, sub guvernările susținute de actuala majoritate, cronica unor întârzieri, amânări, ținte ratate și miliarde scoase din plan pentru că România nu mai era capabilă să le folosească la timp.

PNRR-ul României avea, înaintea renegocierii, o valoare de 28,5 miliarde de euro. După renegociere, bugetul acestuia a fost redus la 21,410 miliarde de euro. Chiar actele Guvernului consemnează diminuarea planului și eliminarea unor investiții care înregistrau întârzieri în implementare.

Cu alte cuvinte, peste 7 miliarde de euro au dispărut din anvelopa inițială a PNRR.

Politic, realitatea este extrem de gravă: România a avut la dispoziție un plan de 28,5 miliarde de euro și a ajuns să gestioneze unul de numai 21,410 miliarde de euro, după ani în care autoritățile nu au reușit să pregătească și să execute toate investițiile în calendarul asumat.

La 23 iunie 2026, după cea de-a patra cerere de plată, Comisia Europeană arăta că România încasase doar 60,6% din alocarea totală revizuită, în condițiile în care toate jaloanele și țintele trebuiau îndeplinite până la 31 august 2026.  Aceasta este măsura reală a succesului cu care se laudă partidele guvernării.

DE LA 429 KM DE AUTOSTRADĂ LA PROIECTE SCOASE DIN PNRR 

Infrastructura rutieră este unul dintre cele mai clare exemple. Ținta inițială cuprinsă în documentele PNRR era de 429 km de infrastructură rutieră construită și pusă în funcțiune, incluzând proiecte de pe A7, A8, A1 și A3.

În loc să accelereze lucrările pentru a respecta această țintă, România a ajuns să renegocieze programul și să elimine proiecte.

Analizele stadiului final al PNRR arată că două componente importante, de pe A8 și A3, au fost eliminate din finanțarea PNRR, după renegocierea din 2025 iar kilometriajul prevăzut inițial s-a redus foarte mult. Din totalul de 132,4 kilometri de autostradă rămași în mecanismul de finanțare, doar 45,9 kilometri (aproximativ 46 km) vor fi finalizați la timp.

Adică… o treime! Din treimea rămasă. Aceasta este diferența dintre promisiune și guvernare: s-au promis autostrăzi, iar când termenele nu au mai putut fi respectate, s-au redus țintele.

În loc ca România să construiască ceea ce și-a asumat, guvernarea a ajuns să adapteze angajamentele la propria incapacitate de execuție.  Este exact inversul modului în care ar trebui administrat un program european de asemenea amploare.

LEGEA SALARIZĂRII: PATRU ANI DE AMÂNĂRI PENTRU UN JALON DE 770 DE MILIOANE DE EURO 

Cel mai mare eșec este cel al Legii salarizării unitare. Reforma era cunoscută de ani de zile. Nu a apărut în vara anului 2026. Era unul dintre jaloanele majore asumate prin PNRR.

La 22 mai 2026, PSD, PNL, USR și UDMR au semnat, sub coordonarea Administrației Prezidențiale, un acord prin care se angajau să adopte noua lege. Termenul anunțat pentru îndeplinirea jalonului era 1 iulie 2026.

Termenul a trecut. Legea nu a fost adoptată. Discuțiile au continuat până în ultimele zile ale lunii august, când România se apropiase deja de termenul final al PNRR, 31 august 2026.

Premierul interimar Ilie Bolojan avertiza chiar el, la 22 iulie 2026, că neadoptarea legii înseamnă pierderea a 770 de milioane de euro.

La 24 august 2026, șansele ca proiectul să mai ajungă în Parlament înainte de expirarea termenului erau descrise drept extrem de reduse, după ce Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor nu reușiseră nici măcar să se pună de acord asupra formei reformei.

Aceasta nu mai poate fi prezentată drept o simplă întârziere administrativă.

Este un eșec politic major. O reformă începută încă din 2022, discutată ani de zile, amânată în perioada electorală și reluată în 2026 în ultimele săptămâni înaintea expirării PNRR a fost tratată de guvernare ca și cum Bruxelles-ul urma să amâne termenul până când partidele de la București aveau să ajungă la o înțelegere.  Europa nu a întârziat. Guvernarea României a întârziat și a ratat!

 LEGEA ANI: ÎNCĂ UN JALON TRANSFORMAT ÎN CRIZĂ POLITICĂ 

Același tipar s-a repetat în cazul reformei privind integritatea și al Legii ANI. În loc ca un jalon european cunoscut din timp să fie pregătit și adoptat într-o procedură normală, transparentă și predictibilă, România a ajuns din nou în ultimele zile ale PNRR, cu un proiect controversat, contestări constituționale și modificări adoptate în regim de urgență.

La 26 august 2026, Senatul a adoptat definitiv Legea integrității cu 106 voturi pentru, 19 împotrivă și nicio abținere, păstrând așa-numitul „amendament Fritz”.  Legea reprezintă un jalon al PNRR legat de aproximativ 770 de milioane de euro și trebuia finalizată până la 31 august 2026. Dar aici eșecul administrativ a fost dublat de un spectacol politic fără precedent pentru România.

DE LA „SĂ ATRAGEM BANII EUROPENI” LA „NU DAȚI BANII ROMÂNIEI” 

În momentul în care România se afla în ultimele zile în care mai putea salva jaloanele PNRR, liderii grupurilor PPE și Renew Europe din Parlamentul European – familiile politice europene în care se regăsesc PNL și, respectiv, USR – au transmis președintei Comisiei Europene o scrisoare în care au cerut condiționarea fondurilor și reținerea celor 770 de milioane de euro dacă problema privind Legea ANI și „amendamentul Fritz” nu era soluționată.

Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii și a anunțat că Legea integrității va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României.

Am ajuns astfel într-o situație politică profund absurdă.

Partidele care și-au construit întreaga legitimitate publică pe discursul accesării fondurilor europene au ajuns asociate politic, prin propriile familii europene, cu un demers prin care Comisiei i se cere să nu elibereze bani destinați României.

În loc să rezolve în România, prin dialog politic și prin proceduri parlamentare normale, o dispută privind o lege românească, conflictul a fost exportat la Bruxelles, cu 770 de milioane de euro ai României puși în joc.

Aceasta este imaginea finală a modului în care a fost administrat PNRR.

Mai întâi, guvernarea întârzie reformele. Apoi ratează termenele. Apoi renegociază și scoate proiecte din plan. Apoi ajunge în ultimele zile înainte de 31 august 2026 să adopte legi fundamentale pe repede-înainte. Iar la final, reprezentanții unor familii politice europene în care se regăsesc partide ale actualei puteri cer Comisiei Europene să condiționeze chiar banii pe care România încearcă disperat să-i mai salveze.

CINE RĂSPUNDE PENTRU BANII PIERDUȚI? 

PNRR nu a fost un cadou politic făcut unui guvern. Acești bani reprezentau o șansă istorică pentru România. Trebuiau să devină autostrăzi, spitale, școli, infrastructură, digitalizare, reforme și investiții. Un euro care putea fi atras pentru dezvoltarea României și nu a fost atras înseamnă fie o investiție care nu se mai face, fie o investiție pe care contribuabilul român va trebui să o plătească ulterior din bugetul național.

De aceea, eșecul PNRR nu este o discuție tehnică între ministere și Comisia Europeană. Este o problemă de responsabilitate politică. Cine răspunde pentru țintele ratate? Cine răspunde pentru proiectele eliminate? Cine răspunde pentru autostrăzile care au fost scoase din PNRR? Cine răspunde pentru faptul că o reformă precum Legea salarizării, cunoscută de ani întregi, a ajuns să fie negociată în ultimele zile înainte de expirarea termenului? Cine răspunde pentru faptul că România a ajuns să riște 770 de milioane de euro pentru că partidele puterii nu au fost capabile să își rezolve propriile conflicte politice?

Și, mai ales: cine răspunde pentru faptul că România a pornit de la un PNRR de 28,5 miliarde de euro și a ajuns la unul de 21,410 miliarde de euro?

 AUR CERE RĂSPUNDERE POLITICĂ PENTRU EȘECUL PNRR 

AUR consideră că gestionarea PNRR reprezintă una dintre cele mai mari ratări administrative și politice ale ultimilor ani.

Nu putem accepta ca după ani de guvernare, după ministere întregi dedicate fondurilor europene, după structuri speciale, consultanță și mii de funcționari implicați în implementarea PNRR, explicația finală să fie că nu a mai fost timp.

Termenul de 31 august 2026 a fost cunoscut. Jaloanele au fost cunoscute.  Țintele au fost cunoscute. Banii au fost disponibili.  Ceea ce a lipsit a fost capacitatea politică și administrativă de a transforma aceste resurse în dezvoltare pentru România.

Guvernarea care le cere astăzi românilor taxe mai mari pentru a acoperi deficitul trebuie să explice mai întâi de ce nu a fost capabilă să folosească integral banii europeni pe care România îi avea la dispoziție.

Nu poți cere românilor să plătească mai mult după ce tu, ca stat, ai fost incapabil să atragi banii pe care îi aveai deja la dispoziție.

Acesta este adevăratul bilanț al PNRR: ținte reduse, reforme amânate, proiecte eliminate, bani puși în pericol și, în final, nota de plată transferată din nou către cetățenii României.

Guvernarea trebuie să plece! Partidele politice care au guvernat România vreme de decenii trebuie să plece de la guvernare!  Alegeri anticipate și resetarea României!

The post Eșecul PNRR – Radiografia unei clase politice incapabile să administreze România appeared first on AUR.

Reuniunea CNC a avut ca obiectiv atât evaluarea contextului în care România se află în prezent, cât și stabilirea priorităților prin care AUR își va consolida rolul de principală alternativă politică la partidele care au guvernat România în ultimii ani.

În urma dezbaterilor, Consiliul Național de Conducere a reafirmat identitatea doctrinară și programatică a partidului, a adoptat trei rezoluții politice privind situația economică și socială, bilanțul implementării PNRR și necesitatea organizării alegerilor anticipate, a stabilit poziționarea AUR față de viitoarea procedură de formare a Guvernului și a luat o serie de decizii privind activitatea parlamentară a partidului.

Direcția stabilită la Drobeta-Turnu Severin este una de continuitate și consecvență în raport cu mandatul primit de AUR din partea alegătorilor. Partidul va continua construcția unei alternative politice proprii, fără diluarea identității sale pentru obținerea unei acceptabilități conjuncturale și fără participarea la formule politice care ar perpetua actualul model de guvernare.

1. AUR își reafirmă identitatea doctrinară și programatică

O primă decizie a Consiliului Național de Conducere al AUR a vizat aprobarea viziunii strategice interne și externe a partidului și a reafirmat angajamentul AUR față de principiile, valorile și obiectivele consacrate prin Statut și Programul politic.

În cadrul dezbaterilor a fost subliniată necesitatea păstrării profilului politic care a stat la baza construcției AUR și pentru care partidul a primit încrederea românilor. Creșterea politică și electorală a AUR nu poate constitui un motiv pentru abandonarea sau relativizarea principiilor asumate, ci presupune o responsabilitate suplimentară pentru apărarea acestora.

AUR respinge, în consecință, orice tentativă de diluare a identității sale doctrinare pentru a deveni acceptabil fostelor partide de guvernare sau unor cercuri politice din afara țării. Partidul nu va urmări transformarea sa într-o formațiune care își modifică pozițiile fundamentale în funcție de oportunități de moment, de presiuni externe sau de perspectiva participării la diferite formule de putere.

De asemenea, AUR consideră că maturizarea politică nu înseamnă renunțarea la propriile principii, ci capacitatea de a transforma aceste principii într-un program coerent de guvernare.

Așa cum rezultă din decizia adoptată în cadrul CNC, mandatul partidului provine din votul românilor, iar responsabilitatea politică fundamentală a AUR este față de aceștia. Din acest motiv, partidul va continua să susțină obiectivele politice, economice și sociale asumate în fața electoratului și să construiască o alternativă de guvernare fundamentată pe propriul program.

AUR nu își va modifica identitatea pentru a primi un certificat de acceptabilitate din partea actualului sistem politic. Deschiderea către dialog și cooperare nu poate presupune abandonarea principiilor pentru care milioane de români au ales să susțină partidul.

2. Adoptarea a trei rezoluții programatice pentru perioada următoare

Un punct important al reuniunii Consiliului Național de Conducere l-a reprezentat adoptarea a trei rezoluții politice și programatice. Documentele sintetizează evaluarea AUR asupra principalelor probleme cu care se confruntă România și stabilesc direcții de acțiune pentru partid.

Cele trei rezoluții privesc situația economică și socială a țării, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și soluția politică propusă de AUR pentru depășirea actualei crize.

În cadrul primei rezoluții adoptate, intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, AUR propune schimbarea politicilor economice care au împovărat populația și mediul privat. Această primă rezoluție reprezintă o evaluare a deteriorării situației economice și sociale și, în același timp, o reconfirmare a soluțiilor economice pe care AUR le propune pentru schimbarea actualei direcții.

În viziunea AUR, România nu poate continua pe termen lung cu o politică bazată predominant pe majorări de taxe, creșterea poverii fiscale, reducerea puterii de cumpărare și transferarea costurilor dezechilibrelor bugetare către cetățeni și mediul privat.
Corectarea dezechilibrelor economice trebuie realizată printr-o reformă reală a statului, reducerea risipei, stimularea producției și investițiilor, susținerea capitalului românesc și crearea unui cadru fiscal predictibil.

AUR consideră că dezvoltarea economică nu poate fi obținută prin penalizarea permanentă a celor care muncesc, produc și investesc. România are nevoie de o economie care să încurajeze inițiativa privată, de un stat care să cheltuiască responsabil și de politici publice care să urmărească creșterea nivelului de trai.

Rezoluția va constitui unul dintre documentele de referință pentru activitatea parlamentară și programatică a partidului în noua sesiune.

Cea de-a doua rezoluție adoptată de CNC, intitulată „Eșecul PNRR – radiografia unei clase politice incapabile să administreze România”, analizează atât cantitativ, cât și calitativ modul în care PSD, PNL, USR și UDMR au gestionat fondurile și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

PNRR a fost prezentat societății drept una dintre cele mai importante oportunități de modernizare a României. Din perspectiva AUR, bilanțul implementării sale arată însă probleme grave de planificare, negociere și administrare, întârzieri în realizarea investițiilor și dificultăți în îndeplinirea jaloanelor asumate.

Rezoluția analizează inclusiv efectele unor reforme asumate de guvernele succesive în numele PNRR și consecințele acestora asupra economiei și societății românești.

AUR consideră că responsabilitatea pentru situația actuală nu poate fi transferată către români, autorități locale sau mediul privat. Partidele care au negociat, aprobat și implementat Planul, în speță, PSD, PNL, USR și UDMR, trebuie să răspundă politic pentru propriile decizii.

Pentru AUR, fondurile europene reprezintă un instrument de dezvoltare, nu justificarea pentru adoptarea unor politici care afectează competitivitatea economiei românești sau pentru introducerea unor obligații care nu țin cont de realitățile economice și sociale ale țării.

Cea de-a treia rezoluție adoptată la Drobeta-Turnu Severin, intitulată „Alegeri anticipate. România are nevoie de un nou început”, definește poziția AUR privind soluția pentru depășirea actualei crize politice.

AUR consideră că prelungirea negocierilor și construirea unei noi formule guvernamentale în jurul acelorași partide și mecanisme politice nu pot oferi stabilitatea și legitimitatea necesare pentru următorii ani.

Într-o democrație, atunci când instituțiile politice nu mai reușesc să producă o majoritate stabilă și o guvernare capabilă să își asume un program pe termen lung, soluția trebuie să rămână întoarcerea la cetățeni. Din acest motiv, CNC a reconfirmat obiectivul organizării alegerilor parlamentare anticipate.

AUR consideră că un nou scrutin poate oferi României un Parlament cu legitimitate politică reînnoită și poate crea premisele formării unui Guvern cu un mandat complet de patru ani. Problemele structurale ale țării, de la deficit și fiscalitate până la energie, educație, administrație și marile investiții, necesită o guvernare stabilă și o majoritate care să își poată asuma responsabilitatea pentru propriile politici.

Alegerile anticipate nu reprezintă, în viziunea AUR, un obiectiv în sine, ci mecanismul democratic prin care cetățenii pot decide direcția țării atunci când actuala configurație politică nu mai poate genera stabilitate. Atunci când politicienii nu mai pot produce o soluție legitimă și funcțională, decizia trebuie să se întoarcă la români.

3. AUR nu va participa la consultările pentru desemnarea viitorului prim-ministru

În concordanță cu această poziție exprimată de AUR în cadrul rezoluției „Alegeri anticipate. România are nevoie de un nou început”, Consiliul Național de Conducere a decis ca AUR să nu mai participe la consultările convocate în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru.

Decizia reprezintă o formă de protest politic față de ceea ce AUR consideră a fi încălcări repetate ale Constituției de către Nicușor Dan și față de prelungirea nejustificată a actualei crize guvernamentale.

AUR apreciază că participarea formală la noi runde de consultări, în absența unei perspective reale de ieșire din blocaj, nu ar face decât să legitimeze prelungirea unei situații pe care partidul o consideră profund nocivă pentru funcționarea statului.
România are nevoie de instituții cu puteri depline, de responsabilitate politică și de o majoritate transparentă. AUR nu va participa la simularea unui dialog politic al cărui rezultat este stabilit prin negocieri care nu sunt prezentate public.

Decizia CNC nu reprezintă un refuz al dialogului instituțional în general, ci o poziție politică față de modul în care este gestionată actuala procedură de formare a unei noi majorități și a unui nou Guvern.

În continuarea deciziei privind consultările de la Palatul Cotroceni, Consiliul Național de Conducere a hotărât că parlamentarii AUR nu vor participa nici la eventualele audieri ale candidaților pentru funcțiile de ministru în comisiile de specialitate ale Parlamentului și nici la votul de învestitură al viitorului Cabinet.

Poziția adoptată exprimă refuzul AUR de a valida politic o nouă formulă de guvernare rezultată din negocieri între aceleași forțe politice care au gestionat România în ultimii ani.

AUR consideră că țara nu are nevoie de o nouă rearanjare a funcțiilor și portofoliilor între aceleași formațiuni, ci de clarificarea democratică a raportului de forțe prin vot.

Partidul va continua să își exercite integral atribuțiile parlamentare în celelalte domenii, să promoveze inițiative legislative, să exercite controlul parlamentar și să reprezinte interesele cetățenilor care i-au acordat încrederea.

4. Continuă demersurile pentru inițierea procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan

Consiliul Național de Conducere a decis, totodată, continuarea demersului parlamentar pentru strângerea semnăturilor necesare inițierii procedurii de suspendare din funcție a lui Nicușor Dan.

AUR își menține evaluarea potrivit căreia modul în care președintele a gestionat actuala criză politică ridică probleme constituționale serioase și justifică utilizarea mecanismelor de control prevăzute de Legea fundamentală.

În consecință, partidul va continua procedurile parlamentare necesare pentru inițierea suspendării și, dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale și parlamentare, pentru organizarea referendumului de demitere.

AUR consideră că nici președintele României și nici o altă autoritate publică nu se situează deasupra Constituției. Divergențele politice trebuie soluționate prin mecanismele democratice și constituționale existente, iar cetățenii trebuie să aibă ultimul cuvânt atunci când procedura constituțională prevede consultarea lor prin referendum.

De asemenea, în cadrul reuniunii de la Drobeta-Turnu Severin au fost luate și decizii privind organizarea activității parlamentare pentru sesiunea care urmează.

Consiliul Național de Conducere a luat act de demisia senatorului Petrișor Peiu din funcția de lider al grupului parlamentar AUR din Senat și a decis, prin vot unanim, reconfirmarea acestuia pentru un nou mandat, începând cu următoarea sesiune parlamentară. Prin această decizie, CNC a acordat un nou mandat pentru coordonarea activității senatorilor AUR și pentru reprezentarea grupului parlamentar în structurile Senatului.

Totodată, deputatul Mihai Enache a fost reconfirmat în funcția de lider al grupului parlamentar AUR din Camera Deputaților.
Cele două decizii asigură continuitatea conducerii grupurilor parlamentare într-o sesiune care se anunță deosebit de importantă din perspectiva evoluțiilor politice și a proiectelor legislative pe care AUR urmează să le promoveze.

Deciziile adoptate la Drobeta-Turnu Severin stabilesc cadrul politic în care se va desfășura activitatea AUR în lunile următoare. Partidul va urmări consolidarea alternativei economice și politice la actuala putere, continuarea dezvoltării propriului program de guvernare și promovarea în Parlament a proiectelor care reflectă angajamentele asumate în fața cetățenilor.

În plan economic, AUR va continua să susțină reducerea poverii fiscale, predictibilitatea pentru antreprenori și protejarea capitalului românesc.

În ceea ce privește reforma statului, partidul își menține obiectivele privind reducerea numărului de parlamentari la 300, alegerea primarilor în două tururi și introducerea unor mecanisme care să limiteze perpetuarea acelorași conduceri în instituțiile publice.

În educație, AUR va urmări eliminarea examenului paralel de admitere la liceu și corectarea măsurilor care au crescut norma didactică și numărul elevilor din clase.

În domeniul fiscal, partidul va continua promovarea proiectelor privind reducerea TVA la carburanți în perioade de criză, reducerea TVA pentru prima locuință și revenirea la un sistem de taxare care să stimuleze economia.

Securitatea energetică va rămâne, de asemenea, o prioritate, AUR susținând menținerea în funcțiune a capacităților energetice necesare Sistemului Energetic Național și respingând închiderea unor grupuri de producție înainte ca România să dispună de capacități suficiente pentru înlocuirea acestora.

Aceste obiective legislative completează deciziile politice adoptate de Consiliul Național de Conducere și vor forma agenda partidului în noua sesiune parlamentară.

Reuniunea Consiliului Național de Conducere de la Drobeta-Turnu Severin marchează intrarea AUR într-o nouă etapă politică și parlamentară, având la bază câteva direcții asumate: păstrarea identității doctrinare, construirea unei alternative de guvernare, apărarea intereselor economice ale României, organizarea alegerilor anticipate și continuarea demersurilor constituționale privind suspendarea lui Nicușor Dan.

AUR va rămâne deschis dialogului cu toate componentele societății românești și va continua consultările cu mediul economic, organizațiile reprezentative și românii pentru dezvoltarea soluțiilor de guvernare. În același timp, partidul nu va renunța la  principiile și obiectivele pentru care a primit mandatul alegătorilor în schimbul participării la formule politice conjuncturale.

Deciziile adoptate la Drobeta-Turnu Severin exprimă această opțiune și stabilesc mandatul politic al partidului pentru perioada următoare: o alternativă construită în jurul propriului program, o opoziție fermă față de continuarea actualului model de guvernare și susținerea întoarcerii la vot atunci când sistemul politic nu mai este capabil să ofere țării o soluție stabilă.

Pentru AUR, legitimitatea politică vine din votul românilor. România are nevoie de un nou început, iar românii trebuie să fie cei care decid direcția în care va merge țara.

The post AUR a stabilit în cadrul CNC de la Drobeta-Turnu Severin direcțiile politice pentru următoarea perioadă appeared first on AUR.

„Prelungirea crizei politice și cele patru luni de guvernare interimară (perioadă începută după demiterea Executivului în luna mai 2026) au atras implicit o serie de efecte economice, administrative și sociale nefaste pentru România. Lipsa unui guvern cu puteri depline și limitările constituționale ale unui cabinet demis au blocat deciziile majore și au generat vulnerabilități majore pe mai multe planuri, respectiv:

1. Creșterea presiunii fiscale și degradarea indicatorilor economici: Fără un executiv stabil care să aplice măsuri ferme de consolidare fiscală, presiunea pe bugetul de stat a continuat să crească în mod periculos. Aceasta vine pe fundalul unui deficit bugetar deja masiv și a unei datorii publice în creștere.

Astfel, economia se află într-o fază de cvasi-stagnare, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) fiind revizuite drastic în jos, la o creștere marginală de doar 0,1% pentru 2026. Anumite prognoze private ale marilor instituții bancare, precum Erste Group, indică chiar riscul unei recesiuni cu o contracție de -0,3% pe fondul prăbușirii cererii interne.

2. Scepticismul investitorilor: Incertitudinea prelungită a determinat investitorii români și străini să își pună planurile de afaceri în așteptare. Reticența pieței afectează direct crearea de locuri de muncă și ritmul de dezvoltare economică a țării.

3. Deficitul Bugetar și Datoria Publică: Presiunea acumulată din anii anteriori menține deficitul la un nivel ridicat. Chiar dacă țintele formale asumate vizează o reducere spre 6,2% din PIB în 2026 (de la 7,9% în 2025), absența unor măsuri legislative ferme din partea unui guvern deplin funcțional riscă să deraieze consolidarea fiscală. Între timp, datoria publică continuă să crească periculos spre pragul de 60% din PIB.

4. Inflația și Cursul de Schimb: Inflația rămâne persistentă, alimentată de eliminarea anterioară a plafoanelor la energie și de majorările de taxe. Guvernul interimar nu dispune de pârghii pentru a contracara acest fenomen, lăsând presiunea pe umerii politicii monetare a BNR. Instabilitatea politică pune presiune și pe cursul de schimb, necesitând vigilență din partea băncii centrale pentru a evita deprecieri bruște ale leului.

5. Nepredictibilitate pentru Companii: Ajustările fiscale începute anterior (restrângerea regimurilor microîntreprinderilor, modificările privind impozitul minim pe cifra de afaceri) nu au efecte benefice, iar lipsa unei strategii clare blochează investițiile private. Companiile își amână planurile de extindere din cauza lipsei de vizibilitate fiscală pentru bugetul anului următor.

6. Scăderea încrederii populației: Sentimentul de instabilitate politică prelungită a fragilizat democrația internă și a amplificat starea de neliniște, prudență și nemulțumire în rândul cetățenilor, reflectată inclusiv prin scăderea consumului.

7. Periclitarea PNRR și a programelor europene: În acest moment (august 2026), impactul instabilității politice și al interimatului asupra fondurilor europene a trecut de la stadiul de avertisment la cel de pierderi financiare concrete, România aflându-se chiar la data termenului-limită absolut pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Dacă pe zona PNRR vorbim de pierderi directe din cauza termenelor stricte, pe zona fondurilor europene clasice (programele operaționale regionale, transport, sănătate) problema este blocajul birocratic. Guvernul nu poate opera rectificări bugetare majore pentru a asigura sumele de cofinanțare necesare proiectelor de transport, mediu sau digitalizare.

În plus, aparate ministeriale întregi funcționează la capacitate redusă (în regim de avarie), încetinind ritmul de semnare a contractelor și evaluarea cererilor de rambursare depuse de beneficiari.

În contextul crizei provocate de cele aproape patru luni de interimat ale Guvernului Bolojan (demis prin moțiune de cenzură în mai 2026), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) adoptă o poziție critică dură față de partidele din fosta coaliție și președintele țării.

Pozițiile Alianței pentru Unirea Românilor pentru rezolvarea acestui blocaj se împart în mai multe paliere strategice, respectiv:

1. Soluția politică axată pe declanșarea alegerilor anticipate:

actualul Parlament este complet blocat și fragmentat. Orice formulă de guvern votată acum nu ar face decât să prelungească instabilitatea și singura rezolvare democratică reală o reprezintă alegerile anticipate.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor a decis, în cadrul Consiliului Național de Conducere, promovarea în perioada următoare a unui proiect de modificare a Constituției României care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale și să împiedice repetarea situației în care se află astăzi România.

2. Soluția economică axată pe constituirea unei celule de criză economice:

pentru a contracara efectele nefaste ale celor patru luni de guvern interimar lipsit de puteri depline, AUR propune crearea unui grup de lucru de urgență. Acest grup ar avea ca mandat prezentarea în maximum două săptămâni a unui pachet de măsuri concrete pentru salvarea economiei.

măsurile vizate de această celulă de criză includ blocarea risipei de bani publici, plafonarea prețurilor la energie și acordarea de facilități fiscale imediate pentru protejarea companiilor cu capital românesc”, a transmis Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Bilanțul nefast pentru România al celor patru luni de guvern interimar Bolojan” appeared first on AUR.

Iar în 1877, în timpul Războiului de Independență, armata română participa la asaltul asupra redutei Plevna III. A fost o luptă grea, într-un război în care România își afirma, cu prețul vieții celor care au luptat, dreptul de a fi un stat liber și suveran.

Două momente despărțite de 179 de ani, dar unite prin ideea ca libertatea nu se primește. Se construiește. se gândește, se apără.
Astăzi, când privim spre aceste două repere ale istoriei noastre, înțelegem că România trebuie apărată prin educație, cultură, demnitate, responsabilitate și respect pentru oamenii care o construiesc în fiecare zi”, a declarat deputatul AUR, Cristina-Emanuela Dascălu.

The post Cristina-Emanuela Dascălu (deputat AUR): „30 august, o zi în care istoria României vorbește despre libertate, prin cultură și prin curaj” appeared first on AUR.

Pensiile au rămas înghețate, în timp ce inflația a redus progresiv valoarea reală a veniturilor. Pentru milioane de seniori, această diferență dintre valoarea nominală a pensiei și costul efectiv al vieții înseamnă mai puține alimente cumpărate, facturi mai greu de achitat și un buget tot mai apăsător pentru medicamente și servicii medicale.
Din iulie 2025, presiunea fiscală asupra seniorilor s-a amplificat prin aplicarea CASS pentru partea de pensie care depășește 3.000 de lei. Măsura a diminuat venitul disponibil al pensionarilor vizați, iar în prezent chiar perspectiva prelungirii acestei contribuții după 2027 este discutată în contextul identificării unor resurse suplimentare pentru buget.
Această abordare fiscală trebuie analizată cu rigoare. Venitul unui pensionar are o particularitate fundamentală: posibilitatea de a-l majora prin activitate profesională suplimentară este limitată, iar cheltuielile esențiale ocupă o pondere semnificativă din bugetul familiei.

În Europa Centrală și de Est, mecanismele de protejare a veniturilor vârstnicilor oferă României exemple relevante. Polonia, Bulgaria și Ungaria utilizează formule de actualizare a pensiilor raportate la evoluția prețurilor și la indicatori economici, iar unele dintre aceste state au introdus și măsuri suplimentare de sprijin pentru seniori.
Viitorul Guvern trebuie să reia mecanismul de indexare într-o formă sustenabilă și să prezinte public un calendar clar pentru recuperarea pierderii de putere de cumpărare acumulată. O asemenea decizie trebuie fundamentată pe date economice și inclusă în construcția bugetară multianuală, astfel încât pensionarii să cunoască din timp evoluția veniturilor lor.

Consolidarea bugetară trebuie să privească ansamblul cheltuielilor publice. România are nevoie de eficiență administrativă, de prioritizarea investițiilor, de reducerea risipei și de o evaluare serioasă a tuturor cheltuielilor statului. Presiunea fiscală trebuie distribuită prin criterii de echitate, iar deciziile economice trebuie să țină cont de capacitatea reală a diferitelor categorii sociale de a suporta costurile ajustării.
Viitorul Guvern trebuie să trateze politica pensiilor ca pe o componentă strategică a politicii economice și sociale a României. Pensionarii au dreptul la un sistem previzibil, la reguli stabile și la protejarea unei puteri de cumpărare compatibile cu o viață demnă.

România trece printr-un moment în care are nevoie de decizii mature, fundamentate și asumate. Formarea unui nou Guvern trebuie să fie urmată de o politică economică în care responsabilitatea fiscală să meargă împreună cu responsabilitatea socială.
Seniorii României au muncit o viață pentru această țară. Statul are obligația de a le proteja demnitatea la vârsta pensionării. Iar această obligație trebuie să se regăsească în buget, în legislație și în deciziile concrete ale viitorului Executiv”, a declarat deputatul AUR, Cristina-Emanuela Dascălu.

The post Cristina-Emanuela Dascălu(deputat AUR): „Seniorii României au nevoie de respect și putere de cumpărare. Viitorul Guvern trebuie să repare ceea ce actuala guvernare a transferat asupra lor” appeared first on AUR.

România se află într-o criză politică ce an indus un blocaj generalizat. Actuala configurație parlamentară nu mai este capabilă să genereze o formulă de guvernare stabilă, coerentă și legitimă politic, în măsură să scoată țara din criză.

Deși se comportă la vot ca un partid aflat la guvernare, PSD nu mai poate forma un guvern cu PNL și USR, din motive de incompatibilități personale. PNL și USR refuză, de asemenea, un guvern împreună cu PSD.

PSD nu poate guverna nici împreună cu UDMR și partidele desprinse din SOS și POT, din motive de incompatibilitate a UDMR cu acele partide. În același timp, PSD refuză orice dialog instituțional cu singurul partid de opoziție, AUR, în vederea unei formule comune de guvernare. Mai mult, într-o situație politică greu de justificat, PSD cere AUR să voteze un guvern din care AUR să nu facă parte.

Pentru a complica și mai mult situația, Nicușor Dan refuză să își îndeplinească rolul constituțional și să numească un premier, pentru a nu risca un al doilea guvern respins la vot. Rezultatul este un blocaj politic care se suprapune peste criza economică și prelungește incertitudinea într-un moment în care România are nevoie de decizii majore.

Este evident că România are nevoie de un nou guvern, capabil să scoată economia din starea de criză și din stagflație. Actuala formulă de guvernare a demonstrat că are limite pe care nu și le mai poate depăși. Este la fel de evident că, în actuala configurație politică și până la viitoarele alegeri, nu se poate constitui nicio majoritate parlamentară stabilă.

Nu putem pretinde că oferim stabilitate României prin improvizații politice, majorități conjuncturale și negocieri purtate în afara controlului public. Atunci când configurația parlamentară nu mai poate produce o majoritate stabilă, soluția democratică este întoarcerea la cetățeni.

În aceste condiții, AUR cere să se apeleze la singura soluție democratică posibilă: organizarea de alegeri anticipate. Nu există, în lumea democratică, o altă formulă legitimă de ieșire dintr-o asemenea criză politică decât reîntoarcerea la votul popular, care să legitimeze o nouă majoritate și o nouă guvernare. Românii trebuie să decidă cine și cu ce program va conduce România.

Vrem stabilitate? Soluția este organizarea de alegeri anticipate. Vrem o nouă politică economică? Soluția este organizarea de alegeri anticipate. Vrem ieșirea din criză? Soluția este organizarea de alegeri anticipate!

Alegerile anticipate nu reprezintă o amenințare la adresa democrației. Dimpotrivă, ele reprezintă apelul la sursa fundamentală a legitimității într-o democrație: votul cetățenilor.

Cine se opune astăzi organizării de alegeri anticipate? În primul rând, Nicușor Dan. Acesta nu poate transforma teama de rezultatul unui vot sau de demiterea unui al doilea guvern într-un motiv pentru perpetuarea blocajului politic.

Dacă Nicușor Dan nu va respecta regulile de bază ale democrației și va împiedica întoarcerea la votul popular, AUR, în calitate de partid responsabil, are datoria să ofere și aici o soluție democratică similară: reîntoarcerea la votul popular, prin suspendarea președintelui și organizarea unui referendum pentru demiterea acestuia. Într-o democrație, decizia finală trebuie să aparțină cetățenilor.

AUR nu va participa la soluții nedemocratice și netransparente pentru ieșirea din criză. AUR nu va vota și nu va susține niciodată un guvern din care să nu facă parte sau care să nu aibă în program soluțiile AUR de ieșire din criză. Mandatul primit de la alegători nu poate fi negociat în spatele ușilor închise și nu poate fi folosit pentru a menține la putere formule politice pe care cetățenii nu le-au votat.

AUR solicită tuturor forțelor parlamentare democrație și transparență. AUR solicită renunțarea la negocierile netransparente și neprincipiale și întoarcerea la votul popular.

România nu poate fi guvernată prin construirea unor majorități artificiale de la o zi la alta.

De aceea, AUR cere:
• alegeri anticipate pentru un nou Parlament;
• majoritate legitimată direct prin votul românilor;
• un guvern rezultat dintr-o majoritate politică transparentă și stabilă;
• o nouă politică economică pentru scoaterea României din criză și stagflație.

România are nevoie de stabilitate, dar stabilitatea nu poate fi construită prin aranjamente politice netransparente. România are nevoie de un guvern, dar nu de orice guvern. România are nevoie de o majoritate, dar nu de o majoritate construită prin cumpărarea, la bucată, a voturilor.

România are nevoie de un nou început, iar într-o democrație un nou început se face prin vot. Aceasta este soluția AUR. Acesta este sensul democrației parlamentare. Acesta este crezul AUR!

The post AUR a adoptat în unanimitate rezoluția „Alegeri anticipate! România are nevoie de un nou început”. Actuala configurație parlamentară este incapabilă să scoată țara din criză appeared first on AUR.

117 zile fără un Guvern cu puteri depline, de blocaj politic reprezintă o situație în care România nu poate depinde la nesfârșit de calculele unui singur om.
Actuala criză a scos la iveală o vulnerabilitate majoră a mecanismelor constituționale. Nicușor Dan refuză să facă o nouă nominalizare de prim-ministru pentru că o eventuală succesiune de învestiri eșuate ar putea deschide drumul către alegeri anticipate.
Frica reală este una politică, mai exact frica de votul românilor și de posibilitatea ca AUR să câștige alegerile anticipate. Un președinte nu poate ține o țară blocată doar pentru că nu îi convine rezultatul pe care l-ar putea produce întoarcerea la urne.

Din acest motiv, AUR va propune introducerea în Constituție a unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, în caz contrar mandatul acestuia urmând a înceta de drept.
Dacă președintele are atribuția constituțională de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru, trebuie să existe și o limită de timp în care această atribuție să fie exercitată.

Totodată, AUR va susține și o altă modificarea a Constituției României în sensul dizolvării de drept a Parlamentului dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Constituția trebuie să ofere soluții atunci când instituțiile și reprezentanții statului nu mai sunt capabili să le producă. România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate.
Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată. Nicio persoană și nicio instituție nu trebuie să poată lua România ostatică politic.

AUR susține termene constituționale clare, responsabilitate pentru fiecare autoritate și revenirea la vot atunci când politicienii nu mai sunt capabili să formeze o majoritate.

The post AUR propune modificarea Constituției pentru ca România să nu mai poată fi ținută luni întregi fără un Guvern cu puteri depline appeared first on AUR.