România riscă astfel să aloce resurse uriașe fără garanții clare privind capabilitățile obținute și fără obligația ca marile contracte să consolideze industria românească de apărare.

Comisia pentru Apărare AUR atrage atenția că un buget mai mare nu reprezintă, în sine, o politică de apărare. Programul enumeră investiții în apărare antiaeriană și antirachetă, muniții, drone, infrastructură militară, mobilitate, securitatea Mării Negre și industria de apărare, dar fiecare proiect major trebuie să aibă un calendar clar, cost total, indicatori de performanță și responsabilități precise.

În privința marilor achiziții militare, Comisia pentru Apărare AUR propune clauze de participare industrială și offset, acolo unde legislația permite, astfel încât banii pentru înzestrare să genereze producție, mentenanță, transfer tehnologic, cercetare și locuri de muncă în România. Sunt necesare, de asemenea, auditarea contractelor aflate în derulare și renegocierea celor în care interesele statului pot fi mai bine protejate.

În ceea ce privește programul SAFE, fondurile trebuie orientate către eliminarea deficitelor reale de capabilități și consolidarea industriei naționale de apărare, nu transformate într-un simplu mecanism de finanțare a importurilor. Pentru proiectele majore, Comisia propune monitorizarea termenelor, valorii contractelor, livrărilor, întârzierilor și penalităților, în limitele impuse de informațiile clasificate.

Comisia pentru Apărare AUR atrage atenția și asupra reducerilor de personal sau restructurărilor care ar putea afecta capacitatea operațională a Armatei. Orice reorganizare trebuie precedată de un audit funcțional și evaluată prin timpul de reacție, disponibilitatea tehnicii, personalul calificat și capacitatea efectivă de luptă.

„Creșterea bugetului Apărării trebuie să se vadă în capabilități reale, stocuri suficiente, tehnică modernă și într-o industrie românească mai puternică. Cinci procente din PIB nu pot însemna doar contracte mai mari și importuri mai multe. Parlamentul trebuie să poată verifica ce s-a cumpărat, când se livrează și ce rămâne în economia României”, transmite Comisia pentru Apărare AUR.

România nu își poate permite ca 5% din PIB pentru Apărare să se transforme într-un cec în alb pentru contracte și importuri, fără termene, rezultate și beneficii clare pentru industria națională. Programul Mureșan vorbește despre cât trebuie să cheltuiască România, dar nu explică suficient ce capabilități obține, când devin acestea operaționale și cât din această investiție rămâne în economia românească.

Pentru Comisia pentru Apărare AUR, fiecare leu suplimentar alocat trebuie să însemne mai multă securitate pentru România: o Armată mai bine echipată, stocuri și muniții suficiente, capabilități operaționale și o industrie românească în stare să producă, să repare și să modernizeze. România nu trebuie să fie doar cumpărător. Banii pentru Apărare trebuie să întărească și capacitatea României de a se apăra prin propriile resurse.

The post Programul Mureșan promite 5% din PIB pentru Apărare, dar nu spune ce primește România pentru acești bani appeared first on AUR.

„O întrebare: unde s-au topit 62 de miliarde de euro?

Din 2015, momentul în care Președintele de atunci, Klaus Iohannis, a semnat un pact cu toate partidele pentru alocarea a minimum 2% din PIB pentru Apărare, bugetele însumate ale Ministerului Apărării Naționale au depășit 62 de miliarde de euro. Ați citit bine suma. De altfel, numai anul acesta, bugetul MApN este de 49,42 miliarde de lei, adică 9,41 miliarde de euro.

Onest vorbind, dacă este să-i ascultăm pe cei din Armată, pe cei din industria de armament, dar și pe cei din presă, în acest interval, capabilitățile României nu s-au îmbunătățit deloc în acest interval de 12 ani. Motiv pentru care Președintele Nicușor Dan în tandem cu Premierul Ilie Bolojan au angajat un împrumut de 16,7 miliarde de euro de la UE intitulat SAFE având ca scop principal înzestrarea Armatei. S-au semnat deja contracte de 9 miliarde de euro, din care 6,7 miliarde de euro ar urma să meargă către firma Rheinmetall din Germania.

În lista de priorități a PSD prezentată în urmă cu două săptămâni, se vorbește despre „folosirea SAFE ca instrument de împrumut pentru achiziții comune, cu publicarea valorii, a rambursării, a efectului operațional și a participării industriei românești pentru fiecare proiect”. Sună bine, dar nu spune nimic în absența unor chestiuni concrete.

Noi, AUR, am depus o plângere la DNA pentru a se verifica modul în care s-au semnat contractele pe SAFE, pentru că noi credem că acestea s-au parafat ilegal și nerespectându-se principiile de concurență. Chiar dacă avem o legislație deficitară pe zona de off set (compensații economice, industriale sau tehnologice cerute de statul român unui furnizor extern ca o condiție pentru cumpărarea de produse, lucrări sau servicii în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței), asta nu înseamnă că firmele din industria de Apărare românească trebuie lăsate de izbeliște. Mai ales în condițiile în care avem specialiști și capacități de producție.

Direcțiile pe care vrem să le impunem pe acest palier sunt clare:

Desecretizate contractele și anulate dacă au fost ilegal atribuite de către ministrul Radu Miruță către firme din, total întâmplător, țara șefului său de partid (Germania).

Minimum 50% din componentele pentru contractele de înzestrare să fie produse de companiile românești în parteneriat tehnologic cu contractorii principali. Adică minimum 8,5 miliarde de euro să se regăsească în investiții directe în România.

Evident, trebuie renegociate și contractele pentru că, spre exemplu, s-a aflat că multe au fost supraestimate.

De asemenea, ne interesează verificarea tuturor contractelor de achiziții din 2015 încoace pentru că acea sumă de 62 de miliarde de euro s-a cheltuit și ea nu se vede aproape nicăieri. Vorbim, totuși, de o valoare cumulată de aproape 15% din PIB-ul de anul acesta al țării.

În planul Armatei, vrem remunerarea corectă a militarilor români și repararea nedreptăților istorice față de rezerviștii care au fost trădați de generalul Ciucă”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „62 de miliarde de euro pentru Apărare și încă împrumutăm pentru înzestrarea Armatei” appeared first on AUR.

„CSAT a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036 și Programul de transformare, dezvoltare și înzestrare a Armatei până în anul 2044. Sunt documente care angajează viitorul securității naționale și cheltuirea unor sume uriașe din banii contribuabililor români. Și totuși, după această ședință, românii au primit din nou formule generale despre modernizare, capabilități, transformare și oportunități pentru industria națională”, a declarat Petru Winzer.

În opinia reprezentantului AUR, aceasta nu este o strategie, ci o succesiune de declarații politice fără obligații publice și verificabile.

„Nicio explicație clară despre câți bani vor rămâne în România. Nicio garanție fermă privind comenzile pentru industria românească. Niciun obiectiv public privind transferul de tehnologie. Niciun angajament concret privind relansarea fabricilor de apărare.
Aceasta nu este o strategie. Este, cel puțin până la prezentarea unor informații concrete, o succesiune de declarații politice fără obligații publice și verificabile.
Miliarde de euro pleacă în afara țării, iar industria românească primește promisiuni”, a mai spus reprezentantul AUR.

Petru Winzer pune sub semnul întrebării viitoarele programe de înzestrare prin care România va angaja resurse financiare de ordinul zecilor de miliarde de euro.

„Prin Programul SAFE și prin viitoarele programe de înzestrare, România va angaja resurse financiare de ordinul zecilor de miliarde de euro.

Întrebarea fundamentală este simplă:

Câți dintre acești bani se vor întoarce în economia României?
Câte fabrici românești vor fi modernizate?
Câte linii de producție vor fi construite?
Câte locuri de muncă vor fi create?

Ce tehnologii vor fi transferate în România? Ce capacități strategice va putea România să opereze și să susțină independent, în cazul unei crize majore?
CSAT, Guvernul și Ministerul Apărării au obligația să ofere răspunsuri concrete, nu sloganuri despre modernizare”, a transmis Petru Winzer.

Reprezentantul AUR atrage atenția că Programul SAFE trebuie verificat cu maximă transparență, mai ales că deciziile sunt luate într-un moment în care anumite achiziții și proceduri au fost contestate în spațiul public.

„Programul SAFE trebuie verificat cu maximă transparență.

Cu atât mai grav este faptul că aceste decizii sunt luate într-un moment în care anumite achiziții și proceduri asociate Programului SAFE au fost contestate în spațiul public și au făcut obiectul unor sesizări către instituțiile competente, inclusiv către Direcția Națională Anticorupție.
Nu noi stabilim vinovății și nu anticipăm concluziile unei eventuale anchete. Aceasta este exclusiv atribuția instituțiilor statului.

Dar există o regulă fundamentală într-un stat democratic:

Atunci când sunt cheltuite miliarde de euro din banii românilor, orice suspiciune legitimă trebuie clarificată până la ultimul document și până la ultimul euro.

De aceea, cerem transparență maximă privind:

* criteriile de selectare a furnizorilor;
* justificarea procedurilor utilizate;
* prețurile negociate;
* obligațiile de cooperare industrială;
* nivelul real al producției care va fi realizată în România;
* transferurile concrete de tehnologie;
* beneficiile economice și strategice obținute de statul român”, a mai spus acesta.

În ceea ce privește apărarea națională sau politica de importuri, CSAT și Guvernul sunt obligați să ia o decizie cât mai rapidă.

„Considerăm inacceptabil ca România să aloce, în următorii ani, procente fără precedent din Produsul Intern Brut pentru apărare, fără ca autoritățile să prezinte simultan o strategie obligatorie de dezvoltare a industriei naționale.
Românii trebuie să știe dacă banii lor vor finanța dezvoltarea economiei naționale sau vor pleca, aproape în totalitate, către producători externi.
Nu există independență strategică atunci când o țară importă aproape tot ceea ce este esențial pentru propria apărare.
Nu există securitate națională reală atunci când producția, mentenanța, reparațiile și aprovizionarea depind aproape exclusiv de deciziile altor state și ale unor corporații internaționale.
Nu există strategie serioasă atunci când industria națională este invocată în comunicate, dar nu primește comenzi ferme și obiective clare de dezvoltare”, a declarat coordonatorul tehnic al Subcomisiei pentru Apărare AUR.
Petru Winzer consideră urgentă convocarea unei dezbateri naționale privind viitorul industriei de apărare și prezentarea principalelor direcții strategice ale programelor de înzestrare.

„Cerem:

1. Stabilirea unui procent semnificativ și verificabil de participare industrială realizată în România, pentru fiecare program major în care legislația aplicabilă permite acest lucru.

2. Contracte ferme pentru producătorii români de armament și muniții, nu simple promisiuni privind posibile colaborări viitoare.

3. Transfer real de tehnologie, astfel încât România să poată produce, moderniza și întreține echipamente esențiale pe propriul teritoriu.

4. Un program național prioritar pentru dezvoltarea și producția de drone, sisteme anti-dronă și tehnologii de război electronic.

5. Dezvoltarea capacităților naționale de producție a munițiilor și constituirea unor rezerve strategice suficiente pentru situații de criză.

6. Publicarea criteriilor generale de selecție și a impactului economic al marilor programe de achiziții militare, cu respectarea informațiilor clasificate.

7. Control parlamentar real asupra programelor care angajează miliarde și zeci de miliarde de euro din bugetul statului.

8. Verificarea riguroasă de către toate instituțiile competente a aspectelor semnalate în legătură cu procedurile și contractele contestate public.

România nu trebuie să finanțeze prosperitatea industriei altora, în timp ce propria industrie moare”, a conchis coordonatorul tehnic al Subcomisiei pentru Apărare AUR, Petru Winzer.

Coordonatorul tehnic al Subcomisiei pentru Apărare AUR nu contestă necesitatea cooperării cu aliații și partenerii europeni. El consideră că aceasta este indispensabilă securității naționale.

„Dar cooperarea nu trebuie să însemne dependență. Parteneriatul nu trebuie să însemne renunțarea la propriile interese. Iar înzestrarea Armatei României nu trebuie să devină o competiție pentru semnarea celor mai mari contracte de import.
România trebuie să cumpere atunci când este necesar, să coopereze atunci când este avantajos și să producă în România tot ceea ce poate produce în România.

CSAT, Guvernul și Ministerul Apărării trebuie să înțeleagă că nu mai este suficient să anunțe planuri. Românii așteaptă rezultate. Industria românească așteaptă contracte. Armata României are nevoie de capabilități reale și adaptate războiului modern. Iar contribuabilii români au dreptul să știe cum sunt cheltuite miliardele lor”, a mai declarat reprezentantul AUR.

The post Petru Winzer (AUR): „CSAT și Guvernul aprobă planuri de înzestrare a Armatei de zeci de miliarde de euro, dar nu oferă nicio garanție că România își va reconstrui propria industrie de apărare” appeared first on AUR.

Aceasta este calitatea umană din Armata Română: tineri capabili, bine pregătiți, gata să își asume riscuri uriașe pentru siguranța țării.

În același timp, la Constanța, militari activi și militari în rezervă sunt obligați să își caute dreptatea în instanță pentru recalcularea și plata unor drepturi salariale pe care statul ar fi trebuit să le clarifice și să le acorde printr-o legislație corectă și aplicată unitar.

Aceasta este nedreptatea care doare: România are oameni excepționali în sistemul de apărare, dar statul continuă să își trateze propria resursă umană prin blocaje birocratice, legi neclare și procese îndelungate.

O armată puternică nu se construiește doar cu tehnică militară și armament. Se construiește, înainte de toate, cu oameni respectați, motivați și convinși că statul pe care îl apără își respectă obligațiile față de ei.

Sunt la primul mandat de deputat și mi-am asumat un crez: să fiu vocea militarilor activi, în rezervă și în retragere și să lupt pentru drepturile și demnitatea lor.

Militarii români nu trebuie să își caute dreptatea prin tribunale. Trebuie să o primească de la statul pe care îl apără.

Fără respect pentru militari, nu poate exista o armată puternică. Iar fără o armată puternică, România nu poate fi în siguranță”, a declarat Ramona Bruynseels, deputat AUR.

The post Ramona Bruynseels (deputat AUR): „România are militari excepționali, dar statul își tratează defectuos resursa umană din apărare” appeared first on AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor condamnă inexplicabila lipsă de reacție a autorităților române față de aceste ofense și cere președintelui României, primului ministru și ministrului de externe să exprime, măcar în al 12-lea ceas o poziție în acest sens.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită imperativ președintelui României, primului ministru și ministrului de externe să reacționeze imediat și energic față de provocarea fără precedent la adresa integrității teritoriale a statului român, pe care primul ministru al Ungariei, Viktor Orban a făcut-o, fotografiindu-se, pe o rețea de socializare, alături de harta Ungariei Mari.

Alianța pentru Unirea Românilor solicită convocarea de urgență a ambasadorului Ungariei la București, pentru a i se cere explicații, precum și rechemarea ambasadorului României de la Budapesta, pentru consultări.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră că România trebuie să solicite scuze din partea premierului ungar, pentru gestul său incalificabil.

Domnule Președinte Klaus Iohannis, masca e pentru viruși, nu pentru a tăcea în fața provocărilor externe la adresa integrității și onoarei României.

The post KLAUS, CE TE REȚINE ÎN A APĂRA ROMÂNIA ÎN PLAN EXTERN? appeared first on AUR.

Stimați domni senatori,

Potrivit mai multor informații de presă, autoritățile din municipiul Sfântu Gheorghe urmau să înainteze Guvernului solicitarea oficială pentru trecerea din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Local a poligonului de tragere al Armatei Române situat între localitățile Sfântu Gheorghe și Arcuș din județul Covasna. Această solicitare ar avea la bază o decizie a Consiliului Local Sfântu Gheorghe din 29 aprilie 2021 și vine să reia solicitări similare înaintate în anii anteriori.

Presa a scris că, potrivit primarului Antal Arpad, sunt 10 ani de când poligonul de tragere al Ministerului Apărării Naționale nu mai este folosit în scopul în care a fost creat, ci, pentru că nu a mai fost omologat, în ultimii ani a fost mai degrabă loc de pășunat. Ar fi vorba de 70 de hectare de teren, aflate în proprietatea statului, pe care primăria le dorește pe fondul faptului că ”municipiul Sfântu Gheorghe are un deficit mare de terenuri pentru extinderea cimitirului comun” și al faptului că ”municipiul se confruntă cu lipsă de teren pentru înființarea parcărilor din jurul cimitirelor”. Același act prevede că ”pe terenurile transmise se vor realiza investiții de interes public”.

Precizăm că terenurile poligonului de tragere au fost naționalizate de către statul român, pentru cauză de utilitate publică, în conformitate cu Legea relativă la exproprierea terenului în suprafață de 1.022 ha, 6.262 mp, situat în comunele Sf. Gheorghe și Arcuș din județul Trei-Scaune, necesar pentru centrul de instrucție al infanteriei nr. 2660, promulgată la 12 iulie 1930 (Monitorul Oficial nr. 155 din 15 iulie 1930). Pentru executarea exproprierii, Ministerul Armatei a fost autorizat prin lege să le acorde terenuri echivalente proprietarilor care ar consimți, precum și să le acorde proprietarilor care nu ar consimți sumele necesare, din bugetul Ministerului Armatei pe anul 1931, deci fără implicarea bugetelor publice locale.

Potrivit informațiilor de care dispunem, poligonul de tragere al Armatei Române situat între localitățile Sfântu Gheorghe și Arcuș din județul Covasna nu este utilizat inclusiv din cauza faptului că la periferia acestuia au fost ridicate, cu încălcarea prevederilor legale, construcții civile. Organul tehnic specializat care exercită, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și a regimului de autorizare a construcțiilor, precum și la aplicare unitară a prevederilor legale în domeniul construcțiilor este Inspectoratul de Stat în Construcții – ISC, care este organizat ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Având în vedere cele expuse mai sus, am dori să atragem atenția asupra următoarelor puncte:

1. Dacă pe terenul poligonului de tragere al Armatei Române, situat în apropierea localităților Sfântu Gheorghe și Arcuș din județul Covasna, sau în imediata apropiere a acestuia, au fost sau nu edificate construcții civile, cu sau fără aprobările și autorizațiile necesare. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați anul/anii edificării respectivelor construcții civile, precum și informații privind eliberarea sau neeliberarea, în fiecare caz aparte, în ordinea stabilită, conform legii, a aprobărilor și autorizațiilor de construcție necesare.
2. Care sunt motivele pentru care poligonul de tragere al Armatei Române din apropierea localităților Sfântu Gheorghe și Arcuș, din județul Covasna, nu este utilizat în prezent.
3. Ce posibilități de utilizare pe viitor, conform destinației, există în cazul poligonului de tragere al Armatei Române din apropierea localităților Sfântu Gheorghe și Arcuș, din județul Covasna, și ce propuneri concrete în acest sens are Ministerul Apărării Naționale.
4. Un punct de vedere oficial al Ministerului Apărării Naționale în legătură cu demersurile Primăriei municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna, privind trecerea din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Local a poligonului de tragere al Armatei Române situat în apropierea localităților Sfântu Gheorghe și Arcuș.

Vă mulțumesc,

Senator Ionuț Neagu, Circumscripția electorală nr. 15 – Covasna

The post Ionuț Neagu – declarație politică – Păstrarea și utilizarea poligonului de tragere al Armatei Române situat între localitățile Sfântu Gheorghe și Arcuș, din județul Covasna appeared first on AUR.