Potrivit alineatului (9) din preambulul Directivei (UE) 2024/1203, o faptă poate constitui infracțiune împotriva mediului numai dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative: aceasta este contrară legii și este săvârșită cu intenție sau, în anumite cazuri expres prevăzute, cel puțin din neglijență gravă.

În dreptul penal român, culpa îmbracă două forme principale: culpa cu prevedere și culpa simplă (neglijența). Deși Codul penal nu definește distinct culpa gravă, Codul civil stabilește, la art. 16 alin. (3), că aceasta există atunci când autorul acționează cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar manifesta-o față de propriile interese.

Cu toate acestea, proiectul de lege propus de Diana Buzoianu incriminează captarea ilegală a apei și stabilește expres că:
– captarea nelegală a apelor, dacă este susceptibilă să provoace daune semnificative, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
– dacă au fost produse daune semnificative, pedeapsa crește la 2–7 ani;
– iar pentru toate aceste fapte săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Prin această formulare, proiectul nu limitează răspunderea penală la culpa gravă, așa cum cere Directiva europeană, ci o extinde asupra tuturor formelor de culpă prevăzute de Codul penal, inclusiv asupra culpei simple.

În același timp, ministrul inițiator afirmă public că proiectul „nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau o fântână” și că „nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, susținând că norma vizează exclusiv captările industriale de apă.
Din analiza textului rezultă însă că legea nu conține nicio excepție expresă pentru captările de mică amploare destinate gospodăriilor sau agriculturii familiale.

Mai mult, proiectul incriminează orice captare realizată „cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile”, dacă aceasta este susceptibilă să provoace daune semnificative corpurilor de apă. Prin urmare, chiar și în lipsa producerii efective a unui prejudiciu și chiar în lipsa intenției, o persoană fizică ar putea intra sub incidența normei penale dacă autoritățile apreciază că exista posibilitatea producerii unor asemenea consecințe.

„Directiva europeană vorbește despre intenție și, în anumite cazuri, despre neglijență gravă. Proiectul Dianei Buzoianu merge mult mai departe și sancționează penal orice formă de culpă, inclusiv culpa simplă. În plus, nu există nicio excepție clară pentru gospodăriile populației sau pentru captările de mică amploare destinate agriculturii familiale. În aceste condiții, declarațiile publice potrivit cărora oamenii care își sapă o fântână nu sunt vizați de lege nu sunt susținute de textul proiectului”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Deputatul AUR consideră că proiectul trebuie modificat înainte de adoptare, astfel încât să respecte întocmai cerințele Directivei (UE) 2024/1203.

În acest sens, AUR solicită:
– limitarea răspunderii penale pentru infracțiunile prevăzute de directivă exclusiv la cazurile de intenție sau, acolo unde directiva permite, de neglijență gravă;
– introducerea unor excepții exprese pentru captările de apă de mică amploare destinate uzului gospodăresc și agriculturii familiale, inclusiv pentru săparea unei fântâni de către persoane fizice;
– eliminarea oricăror formulări care lasă exclusiv la aprecierea organelor de urmărire penală stabilirea situațiilor în care cetățenii pot răspunde penal.

„Normele penale trebuie să fie clare, previzibile și conforme cu dreptul european. Nu putem accepta ca românii să fie expuși riscului unor dosare penale din cauza unor formulări neclare și excesive, în timp ce ministrul afirmă public că legea nu îi privește. Dacă aceasta este intenția reală a inițiatorului, atunci ea trebuie să fie exprimată fără echivoc chiar în textul legii”, a concluzionat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Proiectul Dianei Buzoianu privind captarea apei depășește Directiva europeană și poate deschide calea răspunderii penale pentru gospodarii care își sapă o fântână” appeared first on AUR.

„Criza de astăzi din sistemul energetic nu este un incident izolat. Este încă o dovadă că Ministerul Mediului a devenit, sub actuala conducere, un factor de risc național. Faptul că o mare hidrocentrală a ieșit din Sistemul Energetic Național din cauza lipsei de apă din județul Prahova, arată un lucru simplu și grav: nu mai avem un minister care gestionează resursele, ci un minister care le ignoră până la punctul colapsului.

Aceeași incapacitate am văzut-o și la Salina Praid, unde intervenția statului a venit târziu, prost coordonată și fără o strategie clară. Am avut muncitori blocați, pierderi economice masive și o administrație care nu reușea nici măcar să spună cine răspunde pentru acest haos.

Acum, același tipar se repetă la nivel energetic. În loc să avem un ministru care monitorizează situația resurselor, care coordonează instituțiile din subordine și care previne un posibil blackout, avem un ministru care se filmează cu lavaliera și distribuie vina în stânga și în dreapta pe rețelele de social media și care evită sedințele plenare, ceea ce demonstrează ca este defensivă și că se simte responsabilă pentru dezastrul actual.

Românii nu au nevoie de propagandă. Românii au nevoie de un stat funcțional, de instituții care lucrează și de un minister care își face treaba.

În pragul iernii și într-o perioadă de criză energetică europeană, devine evident că mandatul actualei conduceri de la Mediu nu mai este doar incompetent, este periculos. Lipsa de acțiune în momente critice, refuzul de a-și asuma responsabilitatea, incapacitatea de a gestiona situații de urgență și preocuparea obsesivă pentru imagine transformă această funcție într-o vulnerabilitate.

România nu-și mai poate permite să fie condusă de oameni care confundă ministerele cu studiouri de filmare. Responsabilitatea reală nu se face cu live-uri și declarații bombastice. Responsabilitatea reală înseamnă prevenție, coordonare, disciplină și asumare.

Acest mandat trebuie oprit înainte ca România să intre într-o criză de proporții. Ceea ce vedem azi – de la Salina Praid până la situația dezastruoasă din Prahova – nu sunt accidente. Sunt simptomele unui minister condus haotic, care pune în pericol siguranța cetățenilor, economia națională și stabilitatea sistemelor vitale ale țării.

Cerem răspundere, nu scuze.

Cerem acțiune, nu PR.

Cerem siguranță pentru români, nu spectacol pentru presă”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Mandatul actualei conduceri de la Mediu nu mai este doar incompetent, este periculos” appeared first on AUR.

În România, se neglijează de peste 20 de ani una din cele mai importante resurse ale țării, apele minerale, sectorul nefiind considerat de politicieni o componentă esenţială în creșterea PIB-ului.

 Deși deținem 60% din resursele de ape minerale ale Europei, nu exploatăm nici un sfert din ele și producem doar 3% din totalul Uniunii Europene. Iar din ceea ce producem, doar 3-4% reușim să exportăm. Adică 30-40 de milioane de euro, dintr-o piață mondială de 120 miliarde pe an, care va crește cu 50% în următorii câțiva ani.

Adică practic NU CONTĂM pe o piață unde am putea fi unul din jucătorii principali, în cantitate și calitate a apelor.

 La compania de stat ce livrează 85% din totalul apelor minerale din țară, SNAM, statul a investit, atenție, doar 1 milion de euro pe o perioada de 4 ani! Chiar și SNAM recunoaște că nu atingem nici pe departe potenţialul de transparenţă, accesibilitate şi optabilitate și că există încă multe bariere pentru o competiţie deschisă şi corectă, intern și extern.

Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția că suntem singura țară din Europa care nu are o lege specială ce reglementează complet apele minerale, deși Parlamentul o promite din 2007.

AUR susține PROTEJAREA și VALORIFICAREA acestei resurse regenerabile extrem de prețioase, recunoscută în Strategia europeană pe securitate de la Lisabona, 2010, ca georesursă de interes strategic vital.

 Într-un mediu global cu oportunităţi pentru activităţi generatoare de afaceri internaţionale, AUR va lupta politic pentru folosirea apelor minerale spre interesul național, spre securitatea fizică, economică și strategică a țării.

The post NU VREM CA ROMÂNIA SĂ FIE PROSTUL CARE CARĂ APĂ CU CIURUL! appeared first on AUR.