Evenimentul a fost deschis de președintele partidului AUR, George Simion, care a subliniat că România în acest moment nu are nicio viziune și plan de țară, fapt pentru statul ajunge să se împrumute tot mai des și mai scump, lăsând țara să trăiască doar pe datorie către creditorii străini.

„Din păcate, în acest moment România nu are nicio viziune și, așa cum ați aflat și dumneavoastră, niciun plan de țară. Singura strategie este să amâne decizia Curții Constituționale care va veni și va fi una care dă dreptate opoziției. Au luat niște măsuri legislative neconstituționale. Singura lor idee este să amâne până este ședința ECOFIN, până când agreează Uniunea Europeană să mai împrumute niște bani. Deci să ne împrumutăm și să trăim pe datorie în loc să ne concentrăm pe cei care produc”, a declarat George Simion.

Liderul AUR a declarat că statul ar trebui să încurajeze munca, producția și să garanteze facilități mediului de afaceri, nu să le elimine asemeni celora din agricultură, construcții și industria de IT. George Simion a sancționat măsurile prevăzute în noile pachete fiscale care afectează antreprenorii și a expus care sunt soluțiile propuse de AUR pentru sprijinirea mediului privat românesc.

„Colegul nostru, președintele oamenilor de afaceri AUR și președintele Comisiei de Antreprenoriat din Camera Deputaților, domnul Mohammad Murad, a venit cu o soluție prin care pentru primii 5.000 de lei, orice sumă acordată în plus față de salariul minim, orice bonus dat de angajat să fie impozitat cu numai 16%. Lucrurile sunt și duc în aceeași direcție în diferite propuneri în care să se permită pentru angajator și pentru angajat să plătească o sumă mai mică față de acei 43% care nu pot fi suportați de către antreprenori.

Debirocratizare, dereglementare, sunt soluțiile pe care noi le vedem. Implicarea cât mai puțină a statului de la numărul de controale, la reguli, la taxe pe care statul le impune. Îl avem pe colegul nostru Lucian Mușat care a depus un proiect de lege care reglementează felul în care sunt recuperate sumele pentru concediul medical. Firmele astăzi stau 2 ani, 3 ani pentru a-și recupera banii din primele 5 zile de concediu medical. Statul ar trebui să compenseze aceste sume din bugetul de CASS. Proiectul de lege prevede o compensare automată, în prima lună în momentul în care trebuie să-ți plătești impozitele. Asta ușurează viața antreprenorilor români”, a mai afirmat președintele AUR, George Simion.

Deputatul Ramona-Ioana Bruynseels a tras un semnal de alarmă privind dobânzile împovărătoare pentru bugetul României pe care statul ajunge să le plătească, în condițiile în care nu reușim să investim în infrastructură și domeniile vitale ale țară.

„România în acest moment a ajuns să plătească peste 50 de miliarde de lei pe an doar pentru dobânzi. Și asta într-un context în care antreprenorii nu-și plătesc mulți dintre ei banii așteptați, nu-și primesc banii așteptați încă din 2020.

Asta în contextul în care investițiile în infrastructură sunt în continuare nefinanțate și în contextul în care fondurile europene sunt ratate sistematic, de parcă am fi într-un concurs de cine ratează mai mult. Așa ne comportăm în acest domeniu”, a declarat deputatul AUR, Ramona-Ioana Bruynseels.

Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, a explicat modul în care România, spre deosebire de alte state europene, ajunge să aibă cicluri economice de o prea mică durată, ceea ce afectează acumularea de capital și creșterea economică.

„Problema principală în România este că durata ciclului economic este mult mai mică, 4-5 ani. Noi nu funcționăm ca un stat normal, în perioada de campanie electorală și în anul electoral se pompează bani în economie, ceea ce au făcut ei și data trecută. Se  ajunge sigur la inflație, pentru că acest bani ajunși în economie nu generează altceva decât inflație. Iar în următorii doi ani ei trebuie să tragă frâna de mână, ceea ce fac astăzi. Tocmai de aceea, cel pus de CCR să fie președintele țării a spus că în 2027 o veți duce bine pentru că atunci vor da drumul iar să funcționeze economia României. Însă acest ciclu foarte scurt nu permite acumularea. De aceea, firmele românești sunt foarte sărace”, a afirmat Marius Lulea.

Acesta a adăugat că soluția pentru statul român o reprezintă reforma administrației locale prin reducerea numărului de instituții inutile și neperformante. Prim-vicepreședintele AUR a subliniat că nu numărul de angajați din sectorul bugetar reprezintă problema majoră pentru economia națională, ci numărul scăzut de lucrători din mediul privat care nu pot susține un aparat de stat de dimensiunea României.

„Principala problemă a statului român nu o reprezintă numărul de angajați la stat, el este destul de ridicat, dar se poate redistribui în interiorul statului mult mai eficient această resursă. Problema principală pe care o are România este că sunt doar 5 milioane de lucrători în mediul privat (…) Noi ar trebui să avem 7-8 milioane de angajați ca să susținem aparatul de stat și funcționarea unui stat de dimensiunea României”, a declarat Marius Lulea.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, la rândul său a punctat problema deficitului bugetar al statului care depășește 9% din PIB, fiind cel mai ridicat din spațiul Uniunii Europene și a explicat situația actuală a României privind nivelul salarial care afectează mediul de afaceri românesc din lipsa investițiilor în pregătirea angajaților.

„Realitatea este că avem aceste salarii mici pentru că avem școală puțină și pentru că avem productivitate mică. Avem productivitate mică pentru că avem școală puțină a angajaților, dar avem și investiții foarte mici în tehnologii moderne pe care le face capitalul, acționarii, antreprenorii”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

Deputatul și președintele Clubului Antreprenorilor Români, Eduard Koler, a criticat înăsprirea regimului fiscal de actuala putere sub pretextul economiei șubrezite a statului, deși cheltuielile din aparatul bugetar nu s-au redus.

„Gândiți-vă că salariul în mediul public este cu 60% mai mare decât în mediul privat. Adică din taxele și impozitele pe care angajații din mediul privat le plătesc, sunt plătiți funcționari publici cu un salariu mai mare cu 60% decât a celor din privat. (…)  Cam cum ar arata mediul antreprenorial din România daca am avea impozit pe profit de 10%, daca am avea impozit pe dividend de 5%, daca TVA-ul ar reveni la nivelul la care a fost pentru ca a fost și s-a putut funcționa într-un mod. Nu noi suntem problema. Problema sunt cheltuielile deșănțate ale statului. Problema nu sunt oamenii de afaceri. Problema este că în contrabalansare statul nu face nimic pentru a se eficientiza și alungă toată povara cheltuielilor pe oamenii noștri”, a declarat Eduard Koler.

Deputatul și președintele organizației Oamenilor de Afaceri AUR, Mohammad Murad, a criticat specialiști care oferă sfaturi oamenilor din mediul de afaceri și economie în lipsa expertizei reale. Acesta a transmis politicienilor care hotărăsc soarta mediului privat să meargă „să facă practică măcar o lună pe an într-o firmă, să înțeleagă ce au nevoie oamenii de afaceri și care sunt nevoile lor”.

„În 2010 capitalul românesc avea 65% din totalul cifrei de afaceri în România, iar astăzi avem sub 20%. Așa mare confort avem încât mai avem puțin și nu mai suntem. (…) Avem nevoie de oameni să producă. Dacă nu producem mai mult, nu putem vorbi de un viitor în România. Toate partidele politice vorbesc de politica să aducă românii înapoi în țară. Eu propun să nu mai plece românii în afară, eu nu am pretenția să mai vină românii înapoi, ci mie mi-e frică să mai plece românii, antreprenorii, pentru că nu avem climat favorabil ca să devii om de afaceri”, a declarat Mohammad Murad.

Adrian Izvoranu, directorul general al Confederației Patronale din Industria Servicii și Comerț, a oferit explicații pentru ajutorarea antreprenorilor români care să depășească perioadele de criză astfel încât să reziste în mediul de afaceri.

„În primul rând, să nu cădem din victime sistemului corupt, care sigur, are succes, care creează o imagine de succes și care e tentant. E mult mai ușor decât să faci o afacere gândită și să-ți faci treaba foarte bine, să gândești și să investești cu greu (…) După aceea trebuie identificare nevoile și oportunitățile. Trebuie să investească în inovare tehnologică. Cine nu investește în inovarea tehnologică nu are ce căuta în piață, pierde în următorii ani”, a declarat Adrian Izvoranu.

The post Antreprenoriatul românesc într-o Românie aflată în criză cu o economie răvășită appeared first on AUR.

Domnului Bogdan Gruia IVAN, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Situaţia antreprenoriatului ȋn judeţul Vaslui

Stimate Domnule Ministru,

Mediul antreprenorial din România, în special cel al micilor întreprinzători, a traversat și continuă să traverseze perioade deosebit de dificile în ultimii ani. Pandemia COVID-19 a avut un impact major asupra economiei, afectând în mod special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

Conform unui studiu al Academiei Române, în perioada pandemiei, aproximativ 90% dintre IMM-uri au raportat că sunt afectate economic, cu scăderi dramatice ale cererii și veniturilor, ceea ce a afectat sever capacitatea lor de a funcționa din cauza lipsei lichidităților.

Pe lângă provocările generate de pandemie, micii antreprenori se confruntă și cu o lipsă de predictibilitate a normelor impuse prin Ordonanțe de Urgență, Ordine de Ministru etc. Modificările legislative frecvente și adesea neașteptate creează un mediu de afaceri instabil, îngreunând planificarea pe termen lung și descurajând investițiile. Această impredictibilitate afectează în mod direct capacitatea antreprenorilor de a-și dezvolta afacerile și de a contribui la creșterea economică.

Situația este și mai accentuată în județul Vaslui, unde antreprenorii locali se confruntă cu provocări suplimentare. În primele 11 luni ale anului 2024, 39 de firme din județ au intrat în procedura de insolvență, comparativ cu 41 în aceeași perioadă a anului precedent.

De asemenea, în aceeași perioadă, 791 de firme au fost radiate, 393 au fost dizolvate și 241 și-au suspendat activitatea, ceea ce înseamnă că un total de 1.425 de firme au ieșit de pe piață în cursul anului trecut.

Aceste date reflectă o lipsă de susținere adecvată din partea autorităților pentru antreprenorii vasluieni. În ciuda dificultăților întâmpinate, măsurile de sprijin au fost insuficiente sau ineficiente, ceea ce a condus la o scădere semnificativă a numărului de firme active în județ. Această situație are un impact negativ asupra economiei locale, reducând oportunitățile de angajare și contribuind la scăderea nivelului de trai al populației.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

1. Care este numărul total de firme active în județul Vaslui la data curentă?

2. Câte firme noi au fost înființate în județul Vaslui în ultimii trei ani și care este evoluția anuală a acestora?

3. Câte firme din județul Vaslui au intrat în procedura de insolvență sau faliment în ultimii trei ani și care este trendul acestor indicatori?

4. Ce programe de sprijin și finanțare au fost implementate de ministerul dumneavoastră în județul Vaslui în ultimii trei ani pentru susținerea antreprenorilor locali?

5. Care este gradul de accesare a fondurilor europene de către antreprenorii din județul Vaslui și ce măsuri au fost luate pentru a facilita acest proces?

6. Există programe specifice de formare și mentorat pentru antreprenorii din județul Vaslui? Dacă da, câți antreprenori au beneficiat de acestea în ultimii trei ani?

7. Ce măsuri concrete intenționați să implementați pentru a crește predictibilitatea legislativă și a reduce impactul negativ al modificărilor frecvente asupra micilor antreprenori?

8. Cum colaborează ministerul dumneavoastră cu autoritățile locale din județul Vaslui pentru a identifica și soluționa problemele specifice cu care se confruntă antreprenorii din această regiune?

9. Există planuri pentru dezvoltarea infrastructurii de suport pentru antreprenoriat în județul Vaslui, cum ar fi incubatoare de afaceri sau centre de consultanță?

10.Ce măsuri aveți în vedere pentru a atrage investiții în județul Vaslui și a stimula dezvoltarea economică locală?

Consider că răspunsurile la aceste întrebări vor oferi o imagine clară asupra situației actuale a antreprenoriatului în județul Vaslui și vor contribui la identificarea soluțiilor necesare pentru revitalizarea acestui sector vital pentru economia locală.

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Situaţia antreprenoriatului ȋn judeţul Vaslui appeared first on AUR.

O țară bogată și puternică își poate susține cetățenii. O țară bogată și puternică poate asigura sisteme de învățământ, sănătate și protecție socială eficiente și performante. Asta ne dorim pentru România! A.U.R. vrea o Românie puternică, o Românie bogată, o Românie care să își respecte cetățenii, o Românie sănătoasă și educată. O astfel de Românie putem avea dacă vom susține antreprenorii autohtoni, cei ce creează bogăția.

În ultimii ani antreprenorii români au fost vânați permanent, au fost decimați, lăsând loc în piață firmelor străine, protejate politic și juridic. Serviciile secrete, aflate în slujba altor națiuni, controlând justiția, au avut grijă ca antreprenorii români să fie urmăriți, umiliți, batjocoriți, iar piața lor să fie luată de firme ale securității sau firme străine.

Vrem un stat care să respecte antreprenorii și să-i protejeze. Vrem o țară care să-și ajute antreprenorii, așa cum fac țările independente ale lumii. SUA își ajută firmele, Germania își ajută firmele, Franța își ajută firmele. România ajuta firmele Statelor Unite ale Americii, ajută firmele Franței, ale Germaniei și ale Austriei!

Acest lucru trebuie să înceteze! România trebuie să ajute și să protejeze firmele românești, antreprenorii români, care creează bogăție care să rămână în România!

Sunt câteva lucruri pe care le vom schimba:

Cu A.U.R., România trebuie să devină:

1. Un stat care să respecte și să încurajeze antreprenoriatul, asigurând în același timp o protecție socială corectă, îndreptată într-adevăr spre cei care au nevoie de protecție;

2. Un stat cu un sistem juridic independent, fără influențe politice sau ale serviciilor secrete, în care judecătorii răspund pentru deciziile ilegale pronunțate împotriva firmelor, antreprenorilor sau cetățenilor români;

3. Un stat ale carei instituții și agenții, inclusiv (mai ales) ANAF, nu trebuie să mai vâneze greșelile firmelor românești, ci să le ajute să lucreze corect, conform legii, protejând cetățenii, firmele și antreprenorii;

4. Un stat care să încurajeze competiția corectă, eliminând firmele serviciilor secrete și ale politicienilor, care fac competiție incorectă, neloială, și căpușează în continuare bugetele locale și centrale;

5. Un stat care să susțină crearea unor mecanisme eficiente de finanțare a firmelor. Astfel ar fi o bursă eficientă, așa cum se întâmplă de pildă în Polonia, unde firmele locale găsesc resurse financiare pentru sustinerea creșterii, dezvoltării și consolidării companiilor autohtone;

6. Un stat a cărei instituție legiuitoare, Parlamentul, să înțeleagă, să sprijine și să protejeze prin legislație înființarea și dezvoltarea societăților comerciale care produc bunuri și servicii;

7. Un stat care să reducă taxele aplicate muncii, încurajând munca și dând posibilitatea firmelor să-și plătească angajații cu salarii mai bune;

8. Un stat care să-și ajute companiile să pătrundă pe piețe externe, în condiții de competitivitate, eliminând bariele impuse de țările care-și protejează excesiv economiile;

9. Un stat în care birocrația să fie redusă la maximum, eliberând resursele firmelor către creație, competitivitate, calitate;

10. Un stat care să sprijine în mod real puținele firme exportatoare cu capital românesc, cele care aduc bani și profit în România, nu pe cele cu capital străin, care scot profitul din România.

The post A.U.R. SUSȚINE ANTREPRENORIATUL ROMANESC appeared first on AUR.