„Asistăm în ultima perioadă la un conflict care riscă să afecteze grav turismul românesc, într-un moment în care litoralul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și sprijin din partea autorităților, nu de scandaluri administrative și decizii luate peste noapte.

În ultimele zile, antreprenorii de pe litoral au primit notificări de demolare pentru suprafețe considerate neconforme. Nu contest că pot exista neclarități administrative. Dar să vii cu astfel de măsuri în mijlocul sezonului este, cel puțin, o demonstrație de lipsă de realism.

Din păcate, poziția de ministru interimar a doamnei Diana Buzoianu pare să fi adus un exces de zel exact în cel mai nepotrivit moment pentru turismul de pe litoral. Dacă existau probleme administrative sau de reglementare, acestea trebuiau clarificate și rezolvate înainte de începerea sezonului, nu când mii de turiști se află deja pe litoral, iar antreprenorii au făcut investiții, au angajat personal și și-au asumat obligații contractuale.

Vorbim despre operatori economici care își desfășoară activitatea pe aceleași amplasamente de ani de zile, montează și demontează construcțiile la începutul și la sfârșitul fiecărui sezon și pot demonstra acest lucru. Sunt afaceri care susțin sute de locuri de muncă. Un singur operator are aproximativ 200 de angajați, iar în spatele fiecărui loc de muncă există o familie care depinde de stabilitatea acestor activități.

Tocmai de aceea am considerat oportun să intermediez o discuție între directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral și reprezentanții cluburilor din Mamaia, cu un singur obiectiv: găsirea unei soluții care să împiedice blocarea activității acestor operatori economici în plin sezon estival.

Totodată, am purtat discuții și cu primarul Constanței. Apele Române invocă lipsa noului PUZ al plajelor. Primăria susține că Apele Române încasează veniturile din exploatarea plajelor, în timp ce administrația locală este cea care trebuie să găsească milioane de lei pentru salubrizarea stațiunii și să asigure utilități operatorilor de plajă. Un dialog al surzilor, în care singurii care pierd sunt antreprenorii, angajații lor și turiștii.

Ca deputat de Constanța, nu pot privi pasiv acest haos administrativ. Pentru județul nostru, turismul este unul dintre cei mai importanți piloni ai economiei și este deja suficient de vulnerabil. Litoralul nostru este bombardat aproape zilnic cu știri despre bacterii, meduze și alte probleme. Dacă peste toate acestea adăugăm și amenințările cu demolări în plin sezon, avem rețeta perfectă pentru a-i convinge pe turiști să aleagă alte destinații.

Mamaia are tot mai puține atracții care îi aduc turiști și creează locuri de muncă. În loc să le protejăm și să găsim soluții împreună cu cei care investesc aici, le punem noi piedici. Să nu uităm că tot operatorii de pe plajă au fost cei care au încercat să facă funcționale suprafețe rezultate în urma lărgirii plajelor, deși în multe zone acestea au fost acoperite cu scoici, nu cu nisip, iar condițiile pentru desfășurarea activității au fost departe de ceea ce își doreau turiștii. Cu toate acestea, au continuat să investească și să își respecte obligațiile, în condițiile în care au ajuns să plătească chirii de până la patru ori mai mari decât cele din contractele anterioare. Iar acum, în loc să fie sprijiniți, sunt puși în fața notificărilor de demolare. Întrebarea este simplă: de ce?

Cred într-o administrație care aplică legea cu fermitate, dar și cu responsabilitate. O administrație corectă care rezolvă problemele și care nu transformă acțiunile din plin sezon într-un exercițiu de imagine”, a declarat Cosmin Hristu, deputat AUR.

The post Cosmin Hristu (deputat AUR): „Diana Buzoianu pare să fi adus un exces de zel exact în cel mai nepotrivit moment pentru turismul de pe litoral” appeared first on AUR.

„Degradarea mediului antreprenorial din România este un fenomen resimțit puternic la nivel național. Peste 80% dintre antreprenori consideră că birocrația excesivă și fiscalitatea crescută au un impact direct negativ asupra afacerilor. Această deteriorare este alimentată de instabilitatea legislativă și presiunea pe costuri.

Datele statistice prezentate recent de Banca Naţională relevă faptul că profiturile firmelor private se erodează constant in fiecare lună, sub presiunea costurilor tot mai mari.

Profitul net al tuturor companiilor nefinanciare din România a scăzut cu 3,3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile operaţionale zilnice au crescut cu 10,7% în termeni anuali.

În urma consultărilor realizate cu reprezentantii mediului economic antreprenorial, a reiesit faptul că principalele cauze ale degradării climatului de afaceri sunt următoarele:

• Impredictibilitatea fiscală: Schimbările frecvente ale legislației și noile sarcini fiscale limitează capacitatea de planificare pe termen lung a companiilor;

• Birocrația excesivă: Procedurile greoaie și lipsa unei digitalizări complete la nivelul instituțiilor statului blochează resurse financiare și umane importante.

• Costurile operaționale ridicate: Inflația și majorarea taxelor pe muncă au redus marjele de profit și competitivitatea firmelor pe plan extern.

• Deficitul de forță de muncă: Găsirea de angajați calificați rămâne o problemă cronică, în special în regiuni precum vestul țării, afectând scalabilitatea afacerilor.

• Prețul ridicat la energie: România traversează o perioadă de tranziție complexă în anul 2026, marcată de eliminarea parțială a vechilor scheme de sprijin și reajustarea tarifelor de rețea. Această dinamică pune o presiune semnificativă asupra costurilor operaționale, companiile românești înregistrând printre cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitatea industrială din Uniunea Europeană.

• Dobânzi mari la credite: Politica monetară prudentă menține costul finanțării la un nivel ridicat, descurajând investițiile prin împrumuturi bancare.

• Scumpirea materiilor prime: Inflația persistentă din ultimii ani a redus drastic din marjele de profit ale producătorilor și distribuitorilor.

• Blocajul financiar: Întârzierile la plată s-au accentuat, lăsând multe firme fără lichidități (cash flow).

În acest context, pentru stimularea mediului antreprenorial și sprijinirea firmelor românești, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune o serie de inițiative legislative axate pe relaxare fiscală, simplificare administrativă și capitalizare.

Strategia Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) urmărește inversarea recentelor măsuri de austeritate care au afectat antreprenorii români, prin măsuri concrete, respectiv:

• Majorarea plafonului pentru microîntreprinderi: Propunerea centrală din proiectul depus în Parlament vizează ridicarea pragului de încadrare la regimul de microîntreprindere de la 100.000 de euro înapoi la 500.000 de euro, pentru a readuce mii de firme mici la un sistem de impozitare sustenabil.

• Corectarea taxării part-time: Eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial, astfel încât antreprenorii să plătească contribuții doar pe orele efectiv lucrate, nu la nivelul unui salariu minim întreg.

• Reducerea taxării muncii: Scăderea contribuțiilor sociale totale pentru a permite angajatorilor să ofere salarii nete mai mari, crescând atractivitatea locurilor de muncă din sectorul privat.

• Participarea la profit: Proiectul AUR permite firmelor private să ofere angajaților până la 15% din profitul brut la sfârșitul anului. Această măsură oferă facilități fiscale antreprenorilor pentru a stimula productivitatea fără a crește taxele fixe pe salarii.

• Creditare cu dobândă subvenționată: Acordarea de linii de credit garantate de stat, cu dobânzi minime, prin bănci de stat reconfigurate (precum CEC Bank sau EximBank)”, arată Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Degradarea mediului antreprenorial național – o realitate actuală pentru economia din România” appeared first on AUR.

Inițiativa urmărește diminuarea poverii fiscale asupra antreprenorilor români, stimularea investițiilor și încurajarea dezvoltării mediului de afaceri, într-un context în care majorările succesive de taxe afectează competitivitatea economiei românești.

Proiectul de lege, inițiat de deputatul AUR Lucian Mușat, împreună cu deputații Cosmin Hristu și Eduard Koler, propune revenirea la un nivel de impozitare mai echilibrat, după ce impozitul pe dividende a crescut succesiv de la 5%, la 8%, apoi la 10%, ajungând în prezent la 16%. Potrivit expunerii de motive, nivelul actual al taxării reprezintă o povară excesivă pentru capitalul privat, afectează predictibilitatea fiscală și descurajează investițiile și reinvestirea profitului în economia românească.

Deputatul AUR Lucian Mușat a arătat că statul ar trebui să încurajeze performanța economică, nu să o penalizeze printr-o fiscalitate tot mai ridicată.

„Scădem impozitarea dividendelor de la 16% la 8%. Am depus o inițiativă legislativă care va diminua această supraimpozitare a dividendelor, care înainte erau impozitate cu 5%, apoi cu 8%, apoi cu 10%, iar acum, în urma guvernării Bolojan, cu 16%. Statul ar trebui să premieze performanța, nu să o supraimpoziteze”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat.

Parlamentarul a subliniat că literatura economică arată în mod constant că o fiscalitate excesivă reduce conformarea voluntară și afectează încasările bugetare.

„Tot statul, și tot cei care conduc statul, și tot cei care au condus statul până acum ar trebui să știe că există o lecție la Facultatea de Economie care spune că, cu cât taxele și impozitele sunt mai mari, cu atât gradul de conformare al populației și al companiilor scade, iar cu cât taxele și impozitele sunt mai mici, cu atât gradul de conformare al populației și al companiilor crește. Adică statul ar colecta mult mai mulți bani la bugetul de stat dacă am avea niște taxe și impozite mai mici”, a precizat Lucian Mușat.

Totodată, deputatul AUR a arătat că România are nevoie de politici fiscale echitabile, care să sprijine dezvoltarea economiei și a antreprenoriatului românesc.

„Dar cine să gândească? Cine să meargă la școală? Cine să plătească salarii? Pentru că ei nu fac niciuna dintre acestea. De asta AUR trebuie să ajungă la guvernare și de asta AUR va face echitate în toate sectoarele societății românești. AUR la guvernare!”, a concluzionat deputatul AUR.

AUR a propus reducerea impozitului pe dividende încă de la începutul anului, prin programul de guvernare și pachetele de măsuri economice. Scăderea impozitului pe dividende la 8% urmărește susținerea antreprenorilor români, creșterea competitivității economiei și încurajarea reinvestirii capitalului în România.

The post AUR propune reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 8% pentru sprijinirea antreprenorilor români appeared first on AUR.

Potrivit expunerii de motive, reducerea succesivă a plafonului pentru microîntreprinderi, de la un milion de euro la 100.000 de euro, a afectat grav mii de firme românești, obligate să treacă la un regim fiscal mai împovărător și mai complex. Inițiativa legislativă propune revenirea la plafonul de 500.000 de euro, nivel care ar permite unui număr important de întreprinderi mici să își continue activitatea în condiții mai favorabile și mai predictibile.

„În aceste zile știm cu toții că economia României este în corzi și, în principal, suferă IMM-urile. Din această cauză, venim cu o lege care va ridica plafonul pentru microîntreprinderi de la 100.000 de euro, cât este astăzi, la 500.000 de euro. Țineți cont că plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori”, a declarat deputatul AUR Lucian Mușat.

Deputatul AUR subliniază că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești și că actualul plafon nu mai reflectă realitățile economice cu care se confruntă antreprenorii români.

„Dacă această măsură va fi votată de Parlamentul României, noul plafon de 500.000 de euro va aduce o gură de oxigen companiilor care sunt greu încercate în aceste zile și ar putea salva de la faliment alte câteva zeci de mii de firme care, din păcate, își desfășoară activitatea din ce în ce mai greu”, a precizat Lucian Mușat, deputat AUR.

Sprijinirea IMM-urilor reprezintă o condiție esențială pentru relansarea economiei românești, păstrarea locurilor de muncă și stimularea investițiilor. Prin această inițiativă legislativă, AUR oferă antreprenorilor români un cadru fiscal mai stabil, mai predictibil și mai apropiat de realitățile economice actuale.

The post AUR propune majorarea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro pentru sprijinirea antreprenorilor români appeared first on AUR.

Această măsură nu a fost impusă de Fondul Monetar Internațional. Nu a fost cerută de mediul de afaceri.

A fost introdusă, votată și apărată de coaliția PSD–PNL–UDMR.

Aceiași oameni care ani la rând au ținut discursuri despre susținerea antreprenorilor, despre dezvoltarea economiei și despre investiții au decis că un angajator trebuie să plătească taxe și contribuții ca pentru opt ore chiar și atunci când un om lucra patru ore.

Numai un politician care nu a condus niciodată o afacere poate considera că este normal să taxezi munca pe care nimeni nu a prestat-o și venitul pe care nimeni nu l-a încasat.

Ani de zile, antreprenorii români au fost tratați ca niște bancomate ale statului.

De fiecare dată când guvernele PSD, PNL și UDMR aveau nevoie de bani pentru clientela de partid, pentru agenții inutile, pentru sinecuri și pentru aparatul bugetar supradimensionat, soluția era aceeași: încă o taxă, încă o contribuție, încă o povară pusă pe umerii celor care muncesc și produc.

Rezultatul l-am văzut cu toții.

Mii de afaceri au fost lovite de costuri suplimentare, sute de mii de contracte part-time au dispărut, iar piața muncii a devenit mai rigidă și mai puțin competitivă.

Astăzi, aceeași clasă politică încearcă să repare ceea ce a stricat în 2022. Este bine că o face. Dar acest lucru nu șterge adevărul.

PSD, PNL și UDMR au petrecut ani întregi sufocând economia românească prin taxe, contribuții și reglementări.

Au tratat antreprenorul ca pe un suspect și mediul privat ca pe o vacă de muls pentru a finanța un stat din ce în ce mai gras și mai ineficient.

Nu poți să distrugi și apoi să pretinzi că salvezi.

Nu poți să lovești în firme ani la rând și apoi să ceri aplauze pentru că renunți la una dintre măsurile pe care tot tu ai introdus-o.

Adevărul este că mediul antreprenorial românesc nu s-a dezvoltat datorită PSD, PNL și UDMR, ci în ciuda lor.

Iar dacă România va avea vreodată o economie puternică, aceasta se va construi pe libertate economică, fiscalitate redusă și respect pentru cei care creează locuri de muncă, nu pe birurile și experimentele fiscale ale unei clase politice care confundă permanent dezvoltarea cu supraimpozitarea”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR, membru al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Patru ani de atac împotriva antreprenorilor români” appeared first on AUR.

Eduard Koler atrage atenția că actualul climat economic a fost puternic influențat de politicile guvernamentale girate de fosta coaliție.

„Contextul economic actual parcurs de România este extrem de defavorabil, fiind marcat de creșterea nivelului inflației, impredictibilitate legislativă, creșteri de taxe si impozite, cea mai mare parte a IMM-urilor românești își pun doar problema supraviețuirii și nu a dezvoltării afacerilor, cum ar fi normal”, a explicat acesta.

Deputatul AUR subliniază că sondajul IMM România realizat în rândul a 2.110 de societăți comerciale din domeniile servicii, comerţ, producţie, HoReCa, construcţii, transport și agricultură scoate la iveală date îngrijorare privind provocările financiare cu care se confruntă antreprenorii.

„62,2% dintre antreprenori confirmă scăderea vânzărilor, iar 41,1% consideră că nu mai au resurse financiare pentru investiţii, ceea ce indică un blocaj tot mai accentuat al economiei productive”, a subliniat Koler.

În acest context, AUR solicită ca actualul guvern, prioritar prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să implementeze programe de finanțare care să fie utile României.

„Ponderea fondurilor destinate mediului economic (IMM-urilor românești) este extrem de redusă, chiar dacă aceste proiecte au adus un plus de valoare semnificativă în precedentele sesiuni de alocare financiară. Aceste investiții au creat mii de locuri de muncă, au permis tehnologizarea fluxurilor productive și creștere economică”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

Acesta avertizează că în lipsa adoptării unor soluții concrete și urgente, absorbția resurselor financiare din programele operaționale vor fi afectată.

„În lipsa unor măsuri concrete, procentul de absorbție a finanțărilor din programele operaționale aferente perioadei de alocare 2021-2027 va rămâne extrem de redus, cu un impact nefavorabil semnificativ pentru mediul economic din Romania, care nu va avea lichidităţile financiare necesare pentru a realiza investiţiile absolut necesare adaptării la contextul actual al pieței”, a mai declarat Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Solicităm Ministerului Investițiilor si Proiectelor Europene să implementeze programe de finanțare pentru sprijinirea IMM-urilor românești” appeared first on AUR.

Potrivit expunerii de motive, măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești.

Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților.

„Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți”, a declarat deputatul AUR Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților.

Parlamentarul AUR a subliniat că experiența acumulată în mediul privat îi oferă o perspectivă directă asupra problemelor reale din economie.

„Da, sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a afirmat deputatul AUR.

Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. Măsura urmărește stimularea performanței economice, creșterea productivității și consolidarea relației dintre angajați și angajatori.

Totodată, inițiativa legislativă are ca obiectiv modernizarea relațiilor de muncă și crearea unor mecanisme economice care să contribuie la păstrarea forței de muncă în România și la creșterea competitivității companiilor românești pe piața europeană.

The post Victorie importantă pentru antreprenorii români: proiectul AUR pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat de Parlament appeared first on AUR.

„În toată istoria postdecembristă a României nu a existat un guvern care să acționeze mai agresiv împotriva capitalului românesc decât guvernul lui Ilie Bolojan.

Și asta în condițiile în care chiar datele economiei reale demonstrează că România încă mai stă în picioare datorită antreprenorului român, nu datorită birocraților de partid și nici corporațiilor protejate politic.

Problema este că acest guvern nici măcar nu pare să înțeleagă economia pe care o administrează.

La finalul lui 2024, România avea aproximativ 917.000 de companii active, cu 4,05 milioane de angajați și o cifră de afaceri cumulată de 528 de miliarde de euro. Dintre acestea, peste 863.000 erau firme cu capital integral românesc. Adică peste 94% din toate companiile din țară.

Companiile cu capital majoritar străin reprezentau doar 5,2% din total, aproximativ 48.000 de firme.

Companiile de stat? Sub 1% din totalul economiei.

Și acum vine partea pe care propaganda „reformatorilor” o ascunde. Capitalul privat românesc produce 279 de miliarde de euro cifră de afaceri. Adică aproximativ 53% din întreaga economie nefinanciară a României.

Companiile străine produc aproximativ 215 miliarde de euro, adică puțin peste 40%, iar companiile de stat doar 18 miliarde.

Dar adevărata bombă este la profit.

Din peste 35 de miliarde de euro profit net cumulat al economiei românești, aproape 25 de miliarde provin de la firmele private românești. Adică 71% din profitul economiei vine de la capitalul românesc.

Companiile străine, deși controlează peste 40% din cifra de afaceri, declară doar aproximativ 22% din profitul total.

Restul se evaporă elegant prin optimizări fiscale, tranzacții intragrup și mecanisme pe care statul român se face că nu le vede.

Și mai există o cifră devastatoare pentru propaganda anti-antreprenor român.
2,7 milioane de oameni lucrează în firme cu capital privat românesc.

Adică exact două treimi din salariații economiei reale.

Companiile străine angajează aproximativ 1,07 milioane de oameni, iar companiile de stat doar aproximativ 200.000.

Cu alte cuvinte, antreprenorul român ține efectiv România în viață. El produce majoritatea profitului. El angajează majoritatea oamenilor. El susține consumul, taxele, salariile și mare parte din bugetul acestei țări.

Și exact pe el l-a lovit guvernul Bolojan.
TVA mărit. Taxe pe proprietate mărite. Impozitul pe dividende urcat la 16%. Consum sufocat. Capital românesc decapitalizat.
În schimb, marile corporații externe sunt tratate ca parteneri strategici ai statului. Unele primesc acces direct la Palatul Victoria. Altele primesc contracte, lobby instituțional și piețe pregătite politic.

Iar în paralel începe și lichidarea activelor strategice ale statului român.

Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie românească, este împinsă spre vânzare prin mecanisme de tip ABB, adică exact varianta prin care acțiuni valoroase pot ajunge cu discount la investitori „strategici”. În condițiile în care o listare normală ar genera probabil suprasubscrieri uriașe.

Romgaz este pregătit pentru aceeași schemă exact înainte ca exploatarea Neptun Deep să înceapă să producă efectiv bani. Adică înainte ca România să monetizeze cel mai important zăcământ de gaze din Europa.

Mai mult, guvernul a semnat pe 15 ani un contract privind exploatarea petrolului și gazelor către OMV, în condiții pe care românii nu le cunosc nici acum. Contract secretizat. Fără transparență. Fără dezbatere publică.

Singura informație livrată populației este că redevențele au fost „majorate cu 40%”.
40% din aproape nimic înseamnă tot aproape nimic.

România a pornit de la redevențe de aproximativ 3,5%, iar după „marea negociere” ar fi ajuns spre 4,9%. În timp ce alte state europene își protejează resursele cu redevențe de două sau trei ori mai mari.

Același model apare și în programul SAFE, unde aproape 70% din bani merg către Rheinmetall și industria germană. România nu este contractor principal. România este subcontractor pe propria piață.

De ce nu putea Romarm să fie contractor principal și să subcontracteze? De ce Șantierul Naval Mangalia nu putea lua contractele și să dea componente către parteneri externi? De ce mereu marile contracte trebuie controlate din afară?

Pentru că acest guvern nu are o viziune economică națională.

Are o mentalitate de administrație colonială.
Și exact de aceea România arată astăzi ca o economie în care capitalul autohton produce majoritatea bogăției, dar este tratat de propriul stat ca inamicul principal.

Și peste toate acestea mai apare și nota de plată pentru propriile lor rețele de influență.
500 de milioane de euro către frații Micula.
Acum înțelegem de ce alergau disperați prin Parlament după parlamentari care să nu voteze moțiunea. Nu mai era vorba doar despre putere politică. Era vorba despre supraviețuirea unui întreg sistem de interese, contracte și obligații care gravitează în jurul acestui guvern.

Nu au reformat nimic. Nu au redus sinecurile. Nu au restructurat serios aparatul birocratic. Nu au eliminat privilegiile.
Au schimbat doar clientele.

În schimb, au crescut taxele, au blocat consumul și au început pregătirea vânzării ultimelor active strategice ale statului român.
Iar peste toate acestea încearcă să lipească eticheta de „salvatori” și „reformatori”.
Dacă România mai este „reformată” în ritmul acesta încă câțiva ani, nu vom mai avea ce salva. Vom deveni o țară fără capital românesc puternic, fără control asupra resurselor și fără capacitatea de a decide singură pentru propriul interes.

Nu. Acesta nu este un guvern reformator.
Este cel mai prădător guvern din istoria postdecembristă a României”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Antreprenorul român ține economia în viață, iar guvernul Bolojan îl tratează ca pe un inamic” appeared first on AUR.

Proiectele de lege prezentate în conferința de presă vin în sprijinirea mediul de afaceri prin relaxarea regimului fiscal și îmbunătățirea legislației atât în favoarea întreprinzătorilor, cât și în favoarea angajaților.

Mohammad Murad, deputat AUR și președintele Comisiei pentru Antreprenoriat și Turism din Camera Deputaților, a criticat măsurile de austeritate care au sugrumat mediul de afaceri.

„După toate măsurile și măririle tuturor taxelor care s-au întâmplat din luna septembrie sau chiar mai devreme până acum am constatat următorul lucru: efect zero! Deficitul este la fel și situația economică este mai critică”, a declarat acesta.

Mohammad Murad a susținut că proiectul de lege depus de AUR privind participarea angajaților la profit în limita a 15% din venitul brut este o măsură care care ajută mediul antreprenorial.

„Am fost în comisie două ore pentru o lege care permite antreprenorilor să ofere angajaților 15% din profit la sfârșit de an. (…) E prima oară când vine o inițiativă care prevede sprijinul antreprenorilor și angajaților. Restul numai taxe peste taxe”, a mai spus Murad.

Deputatul AUR Gabriel Florea a prezentat proiectul de lege care prevede majorarea plafonului plăților în numerar de la 5.000 lei la 50.000 lei.

„Am depus PL-x 110/2026, care vine să modifice Legea nr. 70/2015, și anume plafonul plăților cash de 5.000 de lei, pe care propunem să îl ajustăm și să îl majorăm până la 50.000 de lei. Este o măsură în concordanță cu politica europeană și vine să sprijine în mod real mediul de afaceri, fiind încă o măsură în plus pe care AUR o promovează”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

La rândul său, deputatul AUR Lucian Mușat, a prezentat inițiativa legislativă privind impozitarea corectă a salariilor part-time, mărirea impozitului pe venit și extinderea termenului de funcționare fără angajați de la 30 de zile la 90 de zile.

„Dorim reimpozitarea corectă a salariilor part-time (…) angajatorul este nevoit să plătească din bugetul propriu diferența de contribuții și impozit pentru acel angajat, ceea ce reprezintă o nedreptate”, a afirmat Lucian Mușat.

Acesta a adăugat că mărirea pragului de impozitare pentru IMM-uri la 250.000 de euro este necesară, întrucât „acest prag a fost coborât din 2018 până astăzi de 10 ori. În 2018, acest prag era de 1.000.000 de euro și ajuta cu adevărat IMM-urile din România să se dezvolte, să crească, iar acest prag a fost scăzut (…) un lucru total injust”, a mai spus deputatul AUR.

În privința firmelor nou-înființate, Lucian Mușat a subliniat că acestea trebuie să beneficieze de o „impozitare micro dacă angajează o persoană la program cu normă întreagă în 90 de zile, față de 30 de zile cât a fost. (…) Dorim ca o societate să beneficieze de impozitare micro dacă are angajată o persoană cu program parțial de 4 ore, dacă aceasta este student sau pensionar”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.

Referitor la proiectul de lege AUR care prevede suportarea primelor 5 zile de concediu medical de către statul român, Lucian Mușat a susținut că astfel răspunde unei probleme des reclamată de companiile românești.

„Noi cerem ca primele 5 zile să fie suportate integral de către stat, pentru că angajații plătesc CASS, plătesc CAS, plătesc impozit. (…) Dorim ca ceea ce se plătește din ziua a șasea, ca indemnizație de concediu medical de către angajatori, aceste sume să poată fi compensate prin partea de CAS plătită pentru luna trecută și lunile viitoare”, a subliniat acesta.

În cadrul conferinței de presă a fost prezentat inclusiv proiectul de lege care elimină analiza de risc securitate fizică pentru microîntreprinderi.

„Aceasta este o birocrație care este făcută la fiecare trei ani de aproape toate companiile, o afacere care aduce 100 de milioane de euro unor băieți deștepți din România.

Noi propunem eliminarea acestei analize de risc pentru microîntreprinderi, urmând ca, pragul crescut pentru microîntreprinderi, și numărul companiilor care vor beneficia de această măsură va crește”, a explicat Lucian Mușat.

Deputatul AUR Mugur Mihăescu a criticat hățișurile birocratice care pun piedici antreprenorilor români, reiterând că identificarea și susținerea soluțiilor sunt vitale pentru mediul de afaceri românesc.

„Atâtea și atâtea lucruri birocratice care te pun pe tine, ca antreprenor, să pierzi timp, să pierzi bani, să fii nevoit să dai o șpagă, să te fofilezi, să te descurci. Pentru că statul nu ți-a fost niciodată partener până acum. (…)

Suntem aici cu o singură dorință în inimă: voi sunteți statul, nu noi. Voi trebuie să fiți statul român. Iar noi nu trebuie să facem altceva decât să fim, în sfârșit, ceea ce își doresc antreprenorii de la noi: să fim purtătorii lor de cuvânt, ambasadorii lor în politici, în politica internă”, a declarat deputatul AUR, Mugur Mihăescu.

The post AUR a prezentat proiectele legislative depuse pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc appeared first on AUR.

Antreprenorii români trebuie priviți drept un motor esențial al economiei naționale, care generează locuri de muncă, investiții și dezvoltare.

În acest context, AUR propune simplificarea vieții antrereprenorilor și atragerea lor înapoi spre ținta inițială: de a face profit. Acest lucru presupune:

1. Introducerea creditului fiscal: „Creditul fiscal, adică, dacă statul are datorii la o firmă, acea datorie să se transforme în credit fiscal”, a explicat Petrișor Peiu, arătând că firmele nu trebuie să fie blocate financiar din cauza întârzierilor statului.

2. Reintroducerea impozitului forfetar sau/și pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi până la 500.000 euro cifră de afaceri: „Introducerea procedurilor simplificate fiscale și contabile pentru microîntreprinderile sub 500.000 de euro cifră de afaceri, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri”, a declarat liderul senatorilor AUR, subliniind necesitatea unor reguli fiscale simple și predictibile pentru firmele mici.

3. Valoarea impozitului pe cifra de afaceri o propunem la 1,25% pentru a reflecta noile realități: „Dacă avem acum o situație bugetară perturbată de ultimele guverne, cred că o valoare mai corectă a acelui impozit ar fi 1,25% în loc de 1%, dar simultan cu creșterea pragului de la 100.000 la 500.000 de lei”, a precizat Petrișor Peiu, explicând că măsura urmărește adaptarea fiscalității la realitatea economică actuală și susținerea microîntreprinderilor.

4. Un nou Cod Fiscal, simplificat, coerent și stabil, fără modificări la o perioadă mai scurtă de 5 ani: „Ca adjuvante pentru această politică de revitalizare a antrereprenoriatului, putem să promitem că vom veni cu un Cod fiscal simplificat și cu promisiunea de a nu modifica Codul fiscal pe o perioadă de cel puțin 5 ani”, a subliniat liderul senatorilor AUR.

5. Un singur control pe an din partea autorităților atâta vreme cât nu sunt depistate probleme grave: „Al treilea pilon important, aici, pentru revitalizarea antrereprenoriatului, este instituirea regulii unui singur control pe an fiscal”, a declarat Petrișor Peiu, arătând că firmele românești trebuie protejate de controale excesive și abuzuri administrative.

Reducerea birocrației, stabilitatea fiscală și susținerea antreprenoriatului românesc sunt esențiale pentru relansarea economiei, protejarea firmelor românești și repararea efectelor produse de guvernarea Bolojan asupra mediului de afaceri.

The post Simplificăm viața antreprenorilor și redăm economiei românești șansa de a produce și de a crește appeared first on AUR.