La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.
2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.
3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.
4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În legătură cu campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români, AUR informează cu privire la următoarele aspecte:

• Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin trei canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. Instituțiile responsabile de aplicarea sancțiunilor își îndeplinesc misiunea și nu există nicio procedură sau acuzație oficială la adresa României. Dezinformarea lansată de agenții de influență ucraineni este de natură să aducă grave prejudicii țării noastre.
• Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk, însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești.
• Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. În cazul existenței unor suspiciuni privind încălcarea sancțiunilor de către o navă, aceasta poate fi interceptată și inspectată, iar marfa și documentele pot fi verificate. Războiul cu Rusia nu poate fi folosit de Ucraina ca pretext pentru încălcarea regulilor dreptului internațional, după cum nu poate fi folosit ca pretext nici pentru desfășurarea de acțiuni militare în apele teritoriale românești sau în apropierea acestora, de natură să afecteze grav securitatea națională a României.
• Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. După reacția slabă și nedemnă față de incidentul grav din 5 iunie, soldat cu o explozie în Portul Constanța, pasivitatea inexplicabilă a instituțiilor statului român în fața agresivei campanii de dezinformare desfășurate de Ucraina împotriva României dă impresia paraliziei și disoluției statului român, fapt care poate atrage escaladarea acțiunilor ce pun în pericol securitatea națională a României.

AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului din Portul Constanța. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile.

AUR solicită instituțiilor de reglementare în domeniul audiovizualului și al internetului să ia măsuri împotriva website-urilor, paginilor de Facebook și oricăror alte mijloace utilizate pentru desfășurarea campaniei de dezinformare împotriva României.

De asemenea, cerem organelor competente să se sesizeze cu privire la posibila existență a unor infracțiuni, precum răspândirea de informații false și trădarea. Instituțiile de la Cotroceni menite să identifice „narațiunile false” par să acționeze într-o singură direcție: împotriva opoziției democratice din România, nu împotriva celor care, direct sau indirect, atentează la securitatea națională a României.

The post Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat appeared first on AUR.