Domnului Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor

                Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru interimar Ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului șu Turismului

                Domnului Radu Dinel Miruță, Ministrul Interimar al Apărării Naționale

                 Domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate domn Viceprim-ministru interimar,

Stimați Domni Miniștrii interimari,

În perioada 18-19 iunie va avea loc la Bruxelles Summitul European, unde se vor lansa negocierile dintre cele 27 de state membre UE asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034.

Obiectivul urmărit este ca negocierile să fie încheiate până la sfârșitul anului, pentru a se evita un potențial blocaj instituțional în 2027, când vor avea loc alegeri în mai multe state europene, inclusiv alegeri prezidențiale în Franța.

Președinția semestrială a Consiliului UE este deținută în prezent de Cipru. Acesta a pregătit o nouă versiune a bugetului multianual 2028-2034, care menține reducerile propuse de Comisia Europeană pentru politicile agricolă și de coeziune, dar, în același timp, reduce alocările pentru noul fond de competitivitate, pentru fondul de securitate și apărare și fondul de acțiune externă (Europa Globală).

Propunerea de buget revizuită diminuează cu încă 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale prin care statele membre vor absorbi fondurile pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune. Precizez că acestea fuseseră deja reduse cu 10%.

Președinția cipriotă propune și reducerea cu 4% pentru pilonul de competitivitate economică, precum și pentru cel dedicat acțiunii externe. De asemenea, se reduce cu 5 miliarde de euro și alocarea pentru politica de securitate, apărare și spațiu.

Față de propunerea inițială a Comisiei Europene, cea formulată de președinția cipriotă reprezintă o reducere globală a bugetului multianual 2028-2034 cu 2%.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care va fi poziția susținută de România la Summitul European cu privire la propunerile de reducere a bugetului multianual 2028-2034, atât cele prevăzute de Comisia Europeană, cât și cele ale președinției cipriote?
2. Ținând seama de situația agriculturii românești (lipsa irigațiilor, subvenții mult mai mici decât cele ale fermierilor din Europa Occidentală etc.), veți solicita cu fermitate, utilizând toate mijloacele diplomatice, fonduri majorate pentru fermierii români?
3. Vor fi solicitate, așa cum România are nevoie, fonduri majorate față de bugetul multianual anterior pentru politica de securitate și apărare? Vă reamintim că România se află în primul rând al flancului estic al Uniunii Europene.
4. Vor fi solicitate fonduri suplimentare pentru politica de coeziune?

Vă reamintesc că PNRR a fost negociat de domnul Cristian Ghinea, pe persoană fizică, fără consultarea întregului cabinet, a asociaților patronale, profesionale și a sindicatelor.

V-am adresat aceste întrebări în speranța că negocierile ce urmează vor ține seama de nevoile și voința românilor și de toată transparența obligatorie într-o democrație.

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – APĂRAREA INTERESELOR STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL REDUCERILOR BUGETARE PROPUSE PENTRU CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2028-2034 appeared first on AUR.

    Domnului Tanczos Barna, Viceprim-Ministru Interimar, Ministru Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Domnului Ambrozie Irineu Darău, Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI.

Stimate Domnule Prim-ministru interimar,

Stimate Domnule Viceprim-ministru interimar,

Stimate Domnule Ministru interimar,

Rachetele antigrindină reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte din agricultura românească.

Sistemul a fost gândit ca o protecție pentru culturi, livezi și podgorii, dar a ajuns să fie contestat de unii fermieri, care acuză că acesta influențează regimul ploilor. Adevărul este că grindina poate distruge în câteva minute o vie, o livadă sau o cultură de câmp, dar seceta poate distruge producția pe un an întreg.

Ministerul Agriculturii a suspendat în anul 2024 activitatea de lansare a rachetelor antigrindină în zona județului Prahova, ca apoi, în 2025, să suspende temporar lansările pe întreg teritoriul țării. Astfel, astăzi, România se află în situația paradoxală în care are infrastructură antigrindină, dar nu o folosește.

Pentru fermierii care au cerut repornirea sistemului, grindina înseamnă pierderi directe, contracte neonorate, credite care nu pot fi rambursate și investiții pierdute.

Este evident că, după oprirea sistemului, era obligatorie o analiză serioasă, realizată de specialiști în domeniu, dar și cu sprijinul celor din meteorologie. Cum România nu are o strategie națională de dezvoltare a agriculturii, nu se cunoaște nici impactul real al utilizării sau neutilizării rachetelor antigrindină.

Controversa ține însă și de legalitate, costuri și responsabilitate. După cum a și precizat fostul ministru Florin Barbu, timp de peste 15 ani nu s-a reușit omologarea acestor rachete. Legea cerea un studiu de mediu care nu s-a efectuat. Nu s-a realizat un studiu de impact complet și nici o evaluare a problemelor privind omologarea punctelor de lansare. Firmele implicate ar fi primit contracte consistente fără licitație, iar diferențele de costuri sunt foarte mari.

În prezent, statul plătește o infrastructură care nu funcționează. Conform ministrului interimar Tánczos Barna, doar paza și securitatea punctelor de lansare costă aproximativ 87 de milioane de lei anual. Ca urmare, inacțiunea costă, dar repornirea fără clarificări poate costa mult mai mult din punct de vedere politic și agricol.

Dacă sistemul reduce pagubele provocate de grindină, costul poate fi justificat. Dacă însă sistemul nu are un impact demonstrat sau afectează încrederea fermierilor, atunci această cheltuială devine greu de justificat. Banii blocați într-un sistem contestat ar putea finanța irigații, asigurări agricole, stații meteo sau tehnologii alternative.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care România nu are încă o strategie națională de dezvoltare a agriculturii?
2. După oprirea sistemului antigrindină în anul 2025, ați realizat un studiu de impact? Care sunt rezultatele acestuia?
3. Cum justificați funcționarea acestui sistem fără omologare și fără studiu de mediu, așa cum prevede legislația în vigoare?
4. Cum justificați atribuirea de contracte fără licitație?
5. Ați sesizat parchetele cu privire la problemele precizate la întrebările 3 și 4?
6. Vă rog să explicați cu claritate, bazat pe studiile specialiștilor, ce poate garanta acest sistem? (De exemplu: combaterea grindinii, producerea de precipitații atunci când culturile au nevoie de acestea pentru o recoltă bună etc.)
7. Considerați necesară repornirea sistemului antigrindină? Dacă da, care este motivația, în cât timp o puteți face și cu ce costuri?
8. Ținând seama de necesitatea fundamentală de a asigura securitatea alimentară a românilor, dar și de infrastructura, siguranța și funcționarea unui mecanism care implică lansatoare, rachete și utilizarea spațiului aerian, considerați necesar să supuneți analizei CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) subiectul necesității utilizării sistemului antigrindină?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – SISTEMUL ANTI-GRINDINĂ ÎNTRE IMPROVIZAȚIE, SUSPICIUNE ȘI NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI appeared first on AUR.

    Doamnei Oana Silvia Țoiu, Ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția Doamnei Cristina-Lavinia Arnăutu, Director – Secretar de stat al departamentului pentru românii de pretutindeni

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CONTINUAREA DE CĂTRE KIEV A PRACTICILOR SOVIETICE DE FRAGMENTARE IDENTITARĂ A COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN BUCOVINA.

Stimate Domnule Prim-Ministru interimar,

Stimată Doamnă  Ministru interimar,

Stimată Doamnă Director – Secretar de stat,

La data de 24 mai a avut loc la Cernăuți a II-a ediție a festivalului „Mozaic Bucovinean”. Evenimentul a fost găzduit de Muzeul Regional de Trai și Arhitectură Populară.

Ca și la prima ediție, în 2025, autoritățile regionale și locale ucrainene au consfințit separarea cel puțin controversată a comunității românești din nordul Bucovinei în români și moldoveni. La „casa moldovenilor” a evoluat grupul etnofolcloric „Țărăncuța”, ale cărui costume și cântece au fost autentic românești.

Sub sloganul „Unitate prin diversitate”, festivalul a pretins că promovează armonia interetnică din Bucovina. Practic, împărțirea continuă a aceleiași comunități istorice între români și moldoveni reprezintă o practică sovietică de fragmentare identitară.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ați promovat un protest diplomatic către administrația de la Kiev cu privire la practicile sovietice de fragmentare identitară promovate de autoritățile regionale și locale de la Cernăuți?
2. Sunteți de acord cu poziția administrației de la Kiev privitoare la faptul că românii nu sunt băștinași, în timp ce moldovenilor li s-a oferit această calitate? Dacă nu, care sunt măsurile pe care le-ați luat?
3. Considerați modul în care ONG-ul UDMR apără și protejează identitatea etnicilor maghiari ca fiind corect? Dacă da, de ce nu faceți același lucru pentru comunitatea românească din Ucraina, țară la existența căreia România contribuie cu bani, energie, armament etc. în defavoarea propriilor cetățeni?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CONTINUAREA DE CĂTRE KIEV A PRACTICILOR SOVIETICE DE FRAGMENTARE IDENTITARĂ A COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN BUCOVINA appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA CEA DARNICĂ, ÎNGENUNCHEATĂ ȘI UMILITĂ DE KIEV.

Stimată Doamnă  Ministru interimar,

La data de 7 mai, o dronă ucraineană a fost găsită în apropierea sudului insulei Lefkada. A fost identificată ca navă de suprafață fără pilot de tip Magura V5/V3, iar specialiștii militari greci au neutralizat orice componente explozive.

Guvernul de la Atena a informat imediat Comisia Europeană, pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și, ceea ce este foarte important, a depus un protest diplomatic oficial la Kiev. Oficialii greci au descris problema ca fiind gravă din cauza riscurilor pentru navigația maritimă, siguranța civilă și pentru economia Greciei.

Ucraina a răspuns exprimându-și regretul față de incident, a subliniat angajamentul său față de dreptul internațional și siguranța maritimă și a declarat că dorește să prevină apariția unor evenimente similare în viitor.

La data de 5 iunie, o dronă ucraineană a pătruns în Portul Constanța și a fost detonată de armata ucraineană în apropierea unor dane unde se aflau produse petroliere și azotat de amoniu, acestea fiind elemente cu potențial exploziv distrugător. S-a aflat în pericol nu numai întregul Port Constanța, dar și o mare parte a orașului, precum și turiștii care se aflau în această zonă a litoralului românesc. În larg au mai fost descoperite alte 3 drone ucrainene încărcate cu explozibil.

Acest incident vine după ce, la data de 29 mai, o altă dronă, de data aceasta rusească, a distrus parțial un bloc în Galați și a rănit două persoane.

Constatăm că România a devenit practic teritoriu de război pentru Ucraina, țară pe care am sprijinit-o chiar peste puterile noastre, și dovedește o continuă lipsă de respect pentru națiunea română. Am aflat de la președintele țării noastre că președintele Zelenski nici măcar nu l-a sunat; de scuze nici nu se pune problema.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ați informat Comisia Europeană și pe Secretarul General al NATO cu privire la incidentul extrem de grav din Portul Constanța? Vă rog să faceți publice documentele prin care ați făcut această informare.
2. Ați depus un protest diplomatic la Kiev cu privire la incidentul din Portul Constanța? Vă rog să faceți public textul acestuia, deoarece cetățenii români trebuie să cunoască modul în care Ministerul Afacerilor Externe intervine pentru protecția lor în situații atât de grave.
3. Vă rugăm să comunicați public răspunsurile Comisiei Europene, ale Secretarului General al NATO și ale administrației de la Kiev. Românii au dreptul să știe poziția organizațiilor din care fac parte cu privire la punerea în pericol a vieții și bunurilor lor, dar și a unei mari părți a economiei naționale. De asemenea, românii trebuie să afle poziția administrației de la Kiev, care încă din anii ’90 produce situații care afectează economia națională și viețile cetățenilor noștri cu un total și remarcabil dispreț.
4. Ce măsuri intenționați să propuneți Guvernului cu privire la eliminarea ajutorului pe care România îl oferă Ucrainei încă de la începutul declanșării agresiunii ruse?
5. Intenționați să solicitați despăgubiri administrației de la Kiev pentru daunele provocate Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța, Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, Autorității Navale Române, companiei Oil Terminal, contravaloarea cheltuielilor suplimentare efectuate de autoritățile statului prin intervenția la fața locului, evacuarea cetățenilor, blocajul străzilor din Constanța, daunele provocate agenților economici din județul Constanța prin compromiterea litoralului românesc chiar la început de sezon estival, precum și daunele morale pentru statul român și cetățenii români – persoane fizice – care au suferit într-un fel sau altul din cauza gravului incident?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA CEA DARNICĂ, ÎNGENUNCHEATĂ ȘI UMILITĂ DE KIEV appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: ROMÂNIA BUNĂ DE PLATĂ IAR FIRMA GERMANĂ RHEINMETALL BUNĂ LA ÎNCASAT  

Stimate Domnule Ministru Interimar,

În ultima săptămână a lunii mai, Polonia și România, au semnat contracte de apărare finanțate prin programul SAFE al Uniunii Europene.

În timp ce Polonia a semnat aceste contracte cu propria industrie de apărare, România a semnat cu un singur furnizor german, Rheinmetall, și a respins singurul proiect fabricat în țară, transportorul blindat Piranha 5, fabricat la Uzina Mecanică București .

Povestea modului de utilizare a fondurilor SAFE este cunoscută. Ceea ce vreau să aduc în atenția dumneavoastră,este un contract semnat cu Rheinmetall în decembrie 2023 pentru modernizarea tunurilor antiaeriene ale Armatei Române, cu radare integrate, care include și partea de logistică, instruire și mentenanță pe termen mediu și lung.

Pentru modernizarea celor 4 sisteme s-a prevăzut prin contract achitarea a 328 de milioane de euro către firma germană. Plata a fost efectuată integral. Termenul de livrare pentru primele 2 sisteme a fost de 2 ani, deci decembrie 2025.

Aceste sisteme erau exact tipul de armament care ar fi putut opri dronele care vin de pe teritoriul ucrainean pe teritoriul țării noastre. Livrarea acestora la timp ar fi putut opri tragedia de la Galați.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul invocat de compania germană Rheinmetall pentru care nu a respectat termenul contractual de livrare?
2. Care sunt sancțiunile pe care le-ați aplicat companiei germane pentru nerespectarea contractului, ținând seama de faptul că România se află în vecinătatea iminentă a Ucrainei, aflată în plin conflict militar?
3. Considerați Ministerul Apărării Naționale responsabil de tragedia petrecută la Galați, ținând seama de faptul că sistemele care trebuiau modernizate de Rheinmetall nu au fost livrate la timp?
4. Considerați că Ministerul Apărării Naționale trebuie să plătească pagubele materiale produse la Galați și, de asemenea, cheltuielile necesare îngrijirilor medicale pentru cele 2 victime?
5. Ne aflăm în situația ca sistemele să fi fost totuși livrate la timp de Rheinmetall, dar în Ucraina sau Republica Moldova?!

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – ROMÂNIA BUNĂ DE PLATĂ IAR FIRMA GERMANĂ RHEINMETALL BUNĂ LA ÎNCASAT   appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: SE MAI CONSIDERĂ STATUL ROMÂN PROPRIETAR AL NUCLEARELECTRICA?

Stimate Domnule Prim-Ministru interimar,

Stimate Domnule  Ministru interimar,

Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) a convocat AGA ordinară la data de 22 mai anul curent. Din lipsă de cvorum, cauzată de lipsa reprezentantului Ministerului Energiei (autoritatea tutelară), a avut loc o a doua convocare pe data de 28 mai anul curent. Nici de această dată Ministerul Energiei NU a trimis un reprezentant!

În conformitate cu actul constitutiv al SNN, AGA ordinară poate decide cu privire la problemele incluse pe ordinea de zi a primei adunări convocate, indiferent de numărul acționarilor prezenți, cu votul majorității acestora.

Ministerul Energiei deține 82% din capitalul companiei de stat SNN, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, cu proiecte de investiții majore precum retehnologizarea Reactorului 1, construirea Unităților 3 și 4 și SMR-urile de la Doicești.

AGA a fost convocată pentru aprobarea dividendelor și a bugetului companiei pentru anul 2026.

Prin absența reprezentantului Ministerului Energiei, cei 46 de acționari, cumulând 10,89183% din capital și din drepturile de vot, au aprobat perfect legal acordarea de dividende (50% din profitul distribuibil înregistrat în 2025), precum și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2026.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este motivul pentru care Ministerul Energiei, pe care îl gestionați ca ministru interimar, nu a trimis un reprezentant la ședința AGA a SNN?
2. În condițiile în care SNN are în derulare retehnologizarea Reactorului 1, construcția Unităților 3 și 4 și proiectul SMR-urilor de la Doicești – în plus, Reactorul 2 este oprit din motive de avarie, considerați această societate producătoare de energie electrică curată ca fiind una marginală, neimportantă pentru economia românească și pentru securitatea sistemului energetic românesc?

The post Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – SE MAI CONSIDERĂ STATUL ROMÂN PROPRIETAR AL NUCLEARELECTRICA? appeared first on AUR.

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL ÎNTREBĂRII:  LIPSA TRATAMENTULUI EGAL ÎNTRE DISTRIBUITORII ROMÂNI ȘI MULTINAȚIONALELE DIN AGRIBUSINESS

Stimate Domnule Ministru,

Aflăm din presă că doriți să vă încheiați mandatul la Consiliul Concurenței cu dosarul „Ancheta Semințelor”.

Distribuitorii români acuză favorizarea multinaționalelor și o grabă nefirească din partea dumneavoastră pentru finalizarea anchetei. Aceasta a început în 2022 și vizează marile companii internaționale din agribusiness și distribuitorii locali.

Dosarul se referă la presupuse practici de fixare a prețurilor și sisteme comerciale prin care marile companii furnizoare ar controla indirect politica de prețuri aplicată de distribuitori către fermieri.

În ultimele luni au apărut în media informații și acuzații venite din partea distribuitorilor investigați, care susțin că marile grupuri internaționale (Corteva Agriscience, Monsanto Romania – Bayer, Maisadour Semences și Syngenta) ar fi fost tratate preferențial în cadrul anchetei. „Suntem amendați cu sume care probabil vor trece de 20 milioane euro, amenzi pentru toți distribuitorii implicați. Însă furnizorii, companiile mari internaționale care au venit cu contractele de fixare prețuri, sunt amendate mai puțin”, a declarat pentru presă acționarul unuia dintre distribuitorii investigați.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul anchetei?
2. Care este motivația pentru care ancheta nu a fost finalizată, ținând seama că ea a început în 2022?
3. În condițiile în care fermierii primeau discounturi și condiții negociate direct cu companiile internaționale, iar distribuitorii aveau obligația să respecte anumite prețuri și să raporteze integral volumele și precomenzile, considerați această practică potrivită unei piețe concurențiale, caracteristică unei economii de piață?
4. Considerați că firmele românești sunt defavorizate în propria țară raportat la companiile multinaționale? Cum vedeți dezvoltarea economiei românești în aceste condiții?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – LIPSA TRATAMENTULUI EGAL ÎNTRE DISTRIBUITORII ROMÂNI ȘI MULTINAȚIONALELE DIN AGRIBUSINESS appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr 01 Alba

Grup Parlamentar: Alianța Pentru Unirea Românilor

Titlul declarației politice: România fără guvern – criza care nu este un accident

          Stimați colegi,

România se află, astăzi, într-o criză politică gravă, cu urmări directe asupra calității vieții cetățenilor, a economiei și a credibilității internaționale a țării – la trei săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură, țara nu are, încă, un guvern investit, negocierile de la Cotroceni nu au produs un premier, nici o majoritate parlamentară, nici măcar o soluție, ceea ce demonstrează, clar, că această criză politică nu este doar un accident, ci consecința directă a modului în care clasa politică tradițională a înțeles să guverneze România.

La 5 mai 2026, Parlamentul a demis Guvernul Bolojan cu 281 de voturi — cel mai mare scor dintr-o moțiune de cenzură din istoria postdecembristă a României. AUR a votat această moțiune alături de PSD, nu pentru a distruge România, ci pentru că Guvernul Bolojan acumulase suficiente motive serioase de demitere și refuza să plece de bunăvoie.

La aproape trei săptămâni după demitere, România nu are un premier – Președintele Nicușor Dan a organizat consultări pe 18 mai, dar a anunțat că va continua seria de discuții, fără să desemneze un candidat. Miza este clară – se caută o formulă care să excludă AUR de la guvernare, deși AUR reprezintă milioane de români și a obținut unul dintre cele mai bune scoruri la ultimele alegeri!

Blocajul, stimați colegi, este politic, nu constituțional! PSD vrea să revină la putere, PNL vrea să-și păstreze influența, iar AUR este tratat ca un paria, în ciuda votului democratic, iar românii plătesc prețul acestui calcul meschin.

România a primit prin programul european SAFE (Security Action for Europe) alocarea de 16,68 miliarde de euro — a doua cea mai mare sumă din UE, după Polonia, ceea ce reprezintă o șansă istorică pentru modernizarea armatei și pentru industria românească de apărare. Cum a fost gestionată această șansă?

Din cele 16,68 miliarde, stimați colegi, peste 5,6 miliarde de euro au mers la compania germană Rheinmetall prin negociere directă, fără licitație competitivă, printr-o ordonanță de urgență adoptată chiar în ziua demiterii Guvernului. Compania italiană Beretta a acuzat public că a depus ofertă și nu a fost contactată de nimeni. Rheinmetall are dosare de corupție confirmate în trei state europene. AUR a sesizat DNA și Parchetele cu privire la modul în care au fost distribuite contractele pentru că banii publici, europeni, destinați securității naționale, sunt cheltuiți cu opacitate maximă, în beneficiul unor companii străine, în detrimentul industriei românești de apărare — aceasta este moștenirea Guvernului Bolojan pe dosarul SAFE!

Pe de altă parte, Vicepremierul Oana Gheorghiu, responsabilă cu coordonarea privatizărilor companiilor de stat, se află în centrul unui scandal de conflict de interese cu implicații penale – consilierul său onorific, fostul deputat PNL, Cristian Băcanu, lucrează pentru casa de avocatură germană CMS — aceeași firmă care a primit un contract de consultanță juridică de peste 19.000 de euro pe o singură săptămână pentru negocierea acordurilor SAFE cu Rheinmetall.

Cu alte cuvinte: consilierul vicepremierului lucra pentru firma germană care era și avocatul companiei germane care primea contracte de miliarde de la Guvernul României. Dosarul a ajuns la DNA. Bolojan a apărat-o pe Gheorghiu, afirmând că „nu vede nicio formă de conflict de interese”. AUR consideră că această poziție este inacceptabilă și că Bolojan trebuia să ceară demisia Oanei Gheorghiu din prima zi a scandalului!

Cât despre vânzarea companiilor strategice, practic, patrimoniul național este scos la mezat, în cel mai prost moment, adică în plină criză economică — inflație dublată la aproape 10%, recesiune tehnică timp de trei trimestre consecutive, 54.000 de locuri de muncă pierdute, iar Guvernul Bolojan, prin vicepremierul Oana Gheorghiu, a anunțat vânzarea pachetelor de acțiuni din companiile de stat cele mai profitabile: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, CEC Bank.

Nu companiile falimentare, ci perlele coroanei! Companiile care aduc anual miliarde la bugetul statului, companiile care asigură securitatea energetică a României. Mecanismul propus — „plasare accelerată privată” (accelerated book building, ABB) — ar fi permis vânzarea unor pachete de acțiuni, la prețuri sub valoarea de piață, către un grup select de fonduri de investiții alese fără transparență. În schimb, Franța și Germania au naționalizat companii energetice în criză. România voia să le vândă…

AUR s-a opus ferm și acestei inițiative! Este de neacceptat ca un Guvern care a sărăcit România să mai aibă și îndrăzneala de a-i vinde activele strategice!

În final, Bolojan nu vrea să plece, ignorând orice aspecto democratic: la câteva ore după ce Parlamentul l-a demis cu 281 de voturi, premierul Ilie Bolojan a declarat că va „continua să-și exercite mandatul”. Guvernul demis a adoptat, chiar în ziua moțiunii, o ordonanță de urgență prin care consolida angajamentele pentru programul SAFE — un act juridic major, dincolo de atribuțiile unui guvern demis.

Un premier demis de Parlament cu cel mai mare scor din istoria moțiunilor de cenzură nu „continuă mandatul” — gestionează afaceri curente, cu atribuții strict limitate, până la instalarea unui nou guvern, stimați colegi! Bolojan a ales să acționeze ca și când votul de 281 nu ar fi existat. Aceasta nu este o problemă de caracter personal, ci o problemă de respectare a democrației!

Închei, atrăgând clar atenția asupra faptului că România are nevoie de un guvern legitim, ci nu de un joc politic!

AUR a votat demiterea Guvernului Bolojan cu argumente clare: scandaluri de corupție, recesiune economică, vânzarea patrimoniului național, sfidarea Parlamentului. AUR a mers la consultările de la Cotroceni cu un program de guvernare serios și cu mesajul că nu va susține niciun guvern din care nu face parte — pentru că milioanele de români care au votat AUR nu pot fi ignorați!

Cerem Președintelui Nicușor Dan să acționeze cu responsabilitate și să desemneze de urgență un candidat la funcția de prim-ministru, pe baza realității parlamentare, nu a excluderilor politice! Fiecare zi fără guvern înseamnă blocarea fondurilor europene, agravarea crizei economice și erodarea încrederii românilor în instituțiile statului!

The post Dîrlău Andrei Emil – Declarație politică – România fără guvern – criza care nu este un accident appeared first on AUR.

Către: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în atenția domnului ministru Cseke Attila-Zoltán

De la: Domnul Andrei-Emil Dîrlău, Senator ales în Circumscripţia electorală nr.01 Alba

Subiectul întrebării: Stadiul expertizării seismice a unităților de învățământ și rata de absorbție a fondurilor naționale destinate acestui scop

  Stimate domnule ministru,

        Faptul că România este una dintre cele mai expuse țări din Europa la riscul seismic nu este o afirmație retorică — este o realitate cuantificată: peste 270.000 de elevi merg zilnic la școală în clădiri cu risc seismic ridicat, conform Strategiei Naționale de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035. Citiți din nou: 270.000 de copii, în fiecare zi, în clădiri care, în cazul unui cutremur major, ar putea să nu reziste!

Memoria colectivă a României păstrează, cu tot cu cicatricile ei, imaginea din 4 martie 1977 – aproape 1.600 de morți, zeci de mii de răniți, un oraș în ruine. Dar dacă acel cutremur s-ar produce astăzi, cu aceeași intensitate, bilanțul ar fi incomparabil mai grav — pentru că patrimoniul construit al României a îmbătrânit, pentru că expertizarea a mers lent, iar consolidarea a mers și mai lent. Iar în drumul unui cutremur major s-ar afla, inevitabil, și școlile.

Statul român dispune, în teorie, de instrumentele necesare pentru a acționa – există Programul Național de Expertizare a Clădirilor Publice cu Risc Seismic din sistemele de sănătate și învățământ, cu termen legal de finalizare a expertizărilor la 1 iunie 2026 — termen care tocmai este pe punctul de a expira. Există Programul Național de Investiții „Școli sigure și sănătoase”[3], prelungit prin actul normativ din decembrie 2025 până în 2028, există finanțare de la bugetul de stat, declarată 100%, inclusiv pentru expertizare.

Și totuși, stimate domnule ministru, întrebarea esențială rămâne fără un răspuns public: câte din cele aproximativ 3.200 de unități administrativ-teritoriale ale României au accesat, efectiv, aceste instrumente? Câte primării au solicitat finanțare pentru expertizarea seismică a școlilor din subordine? Câte au semnat contracte? Câte au finalizat expertizările? Câte clădiri au rămas în afara oricărui program, fie din lipsă de capacitate administrativă, fie din indiferență, fie din cauza unor proceduri de accesare inutilizabil de stufoase?

Absența unui răspuns transparent la aceste întrebări nu este un detaliu tehnic — este o eșec de politică publică – programele există, banii, de asemenea, urgențe există. Însă, ceea ce lipsește, în mod repetat și sistematic, este voința administrativă de a transforma cifrele din strategii în realitate din teren.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să îmi comunicați, punctual, răspunsuri pentru următoarele întrebări:

1. Câte unități administrativ-teritoriale din România au solicitat, până la data prezentei întrebări, fonduri pentru expertizarea seismică a unităților de învățământ din subordine, în cadrul programelor naționale gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației?

2. Câte dintre aceste solicitări au fost aprobate, câte sunt în curs de soluționare și câte au fost respinse — cu indicarea principalelor motive de respingere sau de blocare administrativă?

3. Care este numărul total al unităților de învățământ expertizate tehnic seismic prin programele ministerului, defalcat pe clase de risc seismic (Rs I, Rs II, Rs III, Rs IV), și câte unități școlare nu au fost încă expertizate la data expirării termenului legal de 1 iunie 2026?

4. Care este bugetul total alocat și cel efectiv cheltuit, pe fiecare program național destinat expertizării, clasificării și consolidării unităților școlare, în perioada 2023-2026? Care sunt principalele cauze ale neabsorbției fondurilor disponibile, acolo unde aceasta s-a produs?

5. Ministerul a identificat, până în prezent, unități administrativ-teritoriale care nu au depus nicio solicitare și nu au inițiat niciun demers de expertizare? Dacă da, ce măsuri concrete au fost sau urmează să fie luate pentru a remedia această situație?

The post Dîrlău Andrei Emil – Întrebare – Stadiul expertizării seismice a unităților de învățământ și rata de absorbție a fondurilor naționale destinate acestui scop appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: Școala românească se golește de profesori

Județul Alba plătește prețul nepăsării Ministerului Educației

România traversează una dintre cele mai grave crize educaționale din ultimele decenii, iar județul Alba resimte tot mai puternic efectele lipsei de profesori calificați, în special în comunitățile rurale și zonele slab dezvoltate.

În timp ce ministerul ne vorbește despre reforme, digitalizare și strategii, realitatea din școli este una simplă și dură: nu mai are cine să predea!

Statul român a abandonat treptat școala publică și a transformat profesia didactică într-o meserie pe care tot mai puțini tineri o mai aleg – salarii insuficiente raportate la responsabilitate, birocrație sufocantă, lipsa autorității profesorului și lipsa perspectivelor profesionale au dus la o situație extrem de periculoasă pentru viitorul sistemului educațional.

În județul Alba problema devine tot mai vizibilă: școli din mediul rural funcționează cu suplinitori, cadre necalificate sau profesori obligați să alerge între mai multe localități pentru a acoperi orele rămase descoperite.

În multe cazuri elevii sunt cei ce plătesc prețul direct al acestei degradări administrative prin scăderea calității actului educațional și lipsa continuității la clasă.

Este revoltător, stimați colegi, faptul că, după ani întregi de promisiuni și proiecte prezentate drept „istorice”, Ministerul Educației n-a reușit nici măcar să stabilizeze resursa umană din școli. România pierde profesori, iar statul răspunde cu conferințe de presă și prezentări PowerPoint!

În opinia mea, asistăm la efectele unui eșec politic major.

Un stat care nu mai poate asigura profesori calificați pentru propriii copii e un stat care începe să-și piardă capacitatea de funcționare pe termen lung!

Din acest motiv am adresat o întrebare oficială Ministerului Educației și Cercetării privind situația deficitului de profesori calificați din județul Alba, solicitând date clare despre posturile vacante, disciplinele afectate, numărul suplinitorilor și măsurile concrete pe care ministerul intenționează să le adopte pentru a opri degradarea sistemului educațional.

Școala românească nu mai are nevoie de sloganuri și campanii de imagine!

Are nevoie de profesori care să rămână în sistem și de un stat care să nu mai folosească educația ca temă de propagandă electorală, ci să aloce învățământului resursele generoase pe care educația copiilor noștri o merită!

The post Dîrlău Andrei Emil – Declarație politică – Școala românească se golește de profesori;Județul Alba plătește prețul nepăsării Ministerului Educației appeared first on AUR.