Din păcate, această șansă a fost ratată.

Dacă votul ar fi fost lăsat la libera apreciere a parlamentarilor, eu aș fi votat pentru învestirea guvernului. Mi-am exprimat această poziție inclusiv în cadrul Biroului Național de Conducere, în calitatea mea de vicepreședinte al partidului. Am considerat că prioritatea numărul unu pentru patrioții români este scoaterea lui Ilie Bolojan, a USR și a UDMR din centrul puterii executive.

În același timp, odată ce AUR a luat o decizie politică, am respectat-o fără ezitare. Dezbaterea internă este firească, dar unitatea de acțiune este obligatorie. Prin urmare, am părăsit sala alături de colegii mei.

Problema nu este însă ce am făcut eu sau ce a făcut AUR. Problema este că sistemul s-a închis din nou în fața unei soluții politice care putea schimba raportul de forțe din România.

AUR nu a fost combătut prin argumente, ci prin izolare. Nu s-a dorit negociere, nu s-a dorit dialog și nu s-a dorit recunoașterea faptului că milioane de români au trimis acest partid în Parlament pentru a fi reprezentate interesele lor.

În această situație, responsabilitatea principală îi aparține lui Nicușor Dan.

Președintele avea ocazia să contribuie la renormalizarea vieții politice și să demonstreze că este președintele tuturor românilor. Avea ocazia să depășească reflexele de campanie și să accepte un dialog firesc cu principala forță de opoziție. A ales contrariul.

Prin refuzul său de a face cel mai mic pas către normalitate politică și prin menținerea unei poziționări constant anti-AUR, Nicușor Dan a preferat conservarea actualului sistem în locul unei soluții care ar fi putut deschide o nouă etapă pentru România.

Rezultatul îl vedem astăzi: partidă soroșistă rămâne la putere, sub alte formule și alte etichete, dar cu aceeași agendă și cu aceleași interese. Cei care au îndatorat România, au blocat dezvoltarea ei și au tratat interesul național ca pe o temă secundară își păstrează influența asupra guvernării.

Românii trebuie să știe un lucru: această situație nu este consecința lipsei unei alternative, ci a refuzului sistemului de a accepta o negociere politică reală și a refuzului lui Nicușor Dan de a acționa ca un președinte al tuturor românilor.

Cei care au blocat această șansă trebuie să își asume și responsabilitatea pentru ceea ce urmează.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – Partidă soroșistă rămâne la putere, ca să devalizeze țara. Nicușor Dan a pierdut ocazia prin care putea să renormalizeze viața politică! appeared first on AUR.

”Este atât de trist câtă ură și lipsă de empatie și respect ne otrăvește spațiul public și societatea, ironic în numele valorile creștine care ar trebui în primul rând să fie iubirea aproapelui și a celui marginalizat.

Toți cei care se sperie de comunitatea LGBT ar trebui să petreacă o zi de Pride, cu mintea și inima deschisă, observând ce oameni faini și plin de viață și atât de “normali” cum suntem fiecare din noi sunt prezentați de propagandă ca fiind înfricoșători.

Egalitate, demnitate și libertate pentru toți. Trebuie să spunem și cerem asta chiar și cu prețul oprobriului, chiar și când ne este frică de “gura lumii”.” – susține Pitic.

Chiar dacă se autointitulează președintele partidului, în contextul Mișcării Noi, Ploieștenii, partid care aparține politic primarului Mihai Polițeanu, rolul său este unul secundar. El este un ´pitic politic´ în cadrul partidului și în fața primarului Polițeanu, ca să fac un joc de cuvinte!

Referitor la poziția exprimată de Șerban Pitic în favoarea comunității LGBT și la participarea sa la Bucharest Pride, consider că administrația unui municipiu precum Ploieștiul ar trebui să țină cont de profilul majoritar al comunității locale – nu este firesc ca un primar al unui municipiu reședință de județ, cu o populație majoritar ortodoxă și conservatoare, să gireze sau chiar să organizeze manifestări dedicate unei minorități care nu reprezintă valorile împărtășite de majoritatea cetățenilor!

În plus, o astfel de abordare îl face pe Mihai Polițeanu incompatibil cu funcția de primar din punct de vedere moral și civilizațional!

Nu susțin nici organizarea unei parade Pride în Ploiești și, dacă voi fi votat și voi ajunge primar al municipiului Ploiești, acest gen de parade ale comunității LGBT nu vor avea loc în comunitatea noastră

The post Andrei-Cosmin GUŞĂ – Declarație Politică – Reacție la postarea LGBT a consilierului primarului Polițeanu appeared first on AUR.

Informațiile apărute în spațiul public referitoare la incidentul din Portul Constanța indică faptul că autoritățile au cunoscut încă din primele momente natura și proveniența dispozitivului militar implicat. Cu toate acestea, românii au primit explicații întârziate, contradictorii și incomplete.

Dacă pe teritoriul României au loc incidente militare provocate de echipamente aparținând unui stat străin, cetățenii au dreptul să cunoască adevărul. Dacă autoritățile au avut informații clare și au ales să le ascundă, ne aflăm în fața unei probleme extrem de grave. Dacă nu au avut aceste informații, situația este cel puțin la fel de îngrijorătoare.

Președintele Nicușor Dan, în calitate de șef al statului și responsabil constituțional pentru securitatea națională, are obligația să ofere explicații complete și fără echivoc. Românii trebuie să știe ce s-a întâmplat, cine este responsabil și ce măsuri au fost luate pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente.

Mai mult, contrastul dintre reacția statului grec și cea a autorităților române este imposibil de ignorat. În cazul dronei navale ucrainene ajunse în apropierea insulei Lefkada, autoritățile elene au tratat incidentul cu maximă seriozitate, au solicitat explicații oficiale și au formulat proteste diplomatice. Ca urmare, Kievul și-a prezentat public scuzele față de Grecia și și-a asumat responsabilitatea pentru incident.

În România, în schimb, după incidente care au avut loc chiar pe teritoriul național și care au pus în pericol siguranța cetățenilor, statul pare mai preocupat să minimalizeze situația decât să ofere răspunsuri. Dacă Grecia a considerat că suveranitatea și securitatea sa merită respect și explicații oficiale, de ce România acceptă tăcerea, confuzia și lipsa de responsabilitate? Cetățenii români nu merită mai puțin decât cetățenii greci.

Este inacceptabil ca România să devină un spațiu în care au loc operațiuni sau incidente cu caracter militar fără ca statul să comunice transparent și prompt. Nicio țară demnă nu își tratează cetățenii ca pe niște spectatori ținuți în întuneric atunci când este vorba despre securitatea națională.

Cer public Președintelui României, Guvernului și instituțiilor competente să prezinte toate informațiile de interes public referitoare la acest caz. România nu este poligonul nimănui, iar suveranitatea națională nu poate fi negociată, relativizată sau ascunsă sub preș.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – România nu este poligon de încercare! Nicușor Dan trebuie să spună adevărul despre incidentele militare de pe teritoriul național appeared first on AUR.

Libertatea presei nu poate exista sub amenințarea intimidării administrative sau instituționale. Într-un stat democratic autentic, jurnalistul care dezvăluie abuzuri trebuie protejat, nu hărțuit.
Solicit public Ministerului Afacerilor Interne și conducerii Poliției Române să clarifice urgent circumstanțele acestui caz și să garanteze că asemenea practici nu vor deveni o metodă de lucru în relația cu presa.
România nu poate pretinde că respectă principiile democratice și drepturile fundamentale ale cetățenilor dacă instituțiile statului ajung să trateze jurnalismul de investigație ca pe o problemă ce trebuie redusă la tăcere.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – „Poliția Română, atac grav la libertatea de exprimare a presei: Solicit MAI să respecte litera și spiritul legii!” appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.  

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATORI:

Deputat AUR George-Nicolae Simion ____________________________

Deputat AUR Ciprian-Constantin Paraschiv _______________________

Deputat AUR Mihai-Adrian Enache ______________________________

Deputat AUR Dragoș-Florin Coman ______________________________

Deputat AUR Monica Iagăr ____________________________________

Deputat AUR Andrei-Cosmin Gușă ______________________________

Deputat AUR Lidia Vadim-Tudor _______________________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea si completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit în sensul de a se fi incluși președinții comisiilor de sport din Senat și Camera Deputaților în componența Comisiei naționale pentru acordarea indemnizației de merit. Această completare este justificată de faptul că sportul reprezintă un domeniu distinct, cu specific propriu, iar evaluarea meritelor sportive trebuie să beneficieze și de expertiza instituțională a comisiilor parlamentare de specialitate. Pe de altă parte, propunerea legislativă urmărește introducerea expresă în lege a unei categorii de beneficiari din domeniul sportului, respectiv componenții echipei de fotbal Steaua București, câștigători ai Cupei Campionilor Europeni în anul 1986. Această performanță reprezintă un moment unic în istoria sportului românesc și una dintre cele mai importante realizări obținute vreodată de o echipă din România la nivel internațional. Câștigarea Cupei Campionilor Europeni în anul 1986 de către Steaua București a consacrat fotbalul românesc la cel mai înalt nivel european și a adus României un prestigiu sportiv deosebit.

Importanța acestei reușite depășește sfera strict sportivă. Victoria din anul 1986 a devenit un reper de identitate sportivă națională, un simbol al performanței colective și al capacității sportivilor români de a concura și de a învinge la cel mai înalt nivel. Pentru generații întregi, componenții acelei echipe au reprezentat modele de profesionalism, sacrificiu și devotament față de sport și față de România. 

Adoptarea acestei inițiative reprezintă un act necesar de recunoaștere publică și instituțională a unei performanțe sportive istorice și unice. Statul român are datoria de a onora, inclusiv prin instrumente legislative, acele rezultate care au adus României prestigiu internațional și care au rămas în memoria colectivă ca repere ale excelenței sportive. În concluzie, prezenta propunere legislativă este necesară pentru a asigura o reprezentare adecvată a domeniului sportului în procedura de acordare a indemnizației de merit și pentru a consacra expres, la nivel de lege, dreptul componenților echipei de fotbal Steaua București, câștigători ai Cupei Campionilor Europeni în anul 1986, de a putea beneficia de această formă de recunoaștere din partea statului român.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.  

INIȚIATORI:

Deputat AUR George-Nicolae Simion ____________________________

Deputat AUR Ciprian-Constantin Paraschiv _______________________

Deputat AUR Mihai-Adrian Enache ______________________________

Deputat AUR Dragoș-Florin Coman ______________________________

Deputat AUR Monica Iagăr ____________________________________

Deputat AUR Andrei-Cosmin Gușă ______________________________

Deputat AUR Lidia Vadim-Tudor _______________________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit

Art. I – Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 20 martie 2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art.4

(1)  Prin prezenta lege se înfiinţează Comisia naţională pentru acordarea indemnizaţiei de merit, compusă din preşedintele Academiei Române, preşedinţii comisiilor de cultură, comisiilor de muncă şi ai comisiilor de sport de la Senat şi de la Camera Deputaţilor, ministrul culturii şi cultelor, ministrul educaţiei și cercetării, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport şi preşedinţii uniunilor de creatorii care fac parte din Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România.”

• După articolul 4¹, se introduce articolul 4² cu următorul cuprins:

„Art.4²

Indemnizaţia de merit se acordă personalităților care au făcut parte din echipa de fotbal Steaua București, câstigătoare a Cupei Campionilor Europeni în anul 1986.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Ciprian Paraschiv – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit appeared first on AUR.

Materialele apărute recent în presă ridică suspiciuni extrem de grave privind conduita vicepremierului Oana Gheorghiu, atât în ceea ce privește folosirea tendențioasă a unor documente oficiale, cât și în raport cu potențiale conflicte de interese și mecanisme de influență exercitate asupra actului guvernamental.

Mai grav decât disputa politică în sine este metoda utilizată: extragerea selectivă a unor informații, răstălmăcirea concluziilor unor documente administrative și încercarea de a fabrica artificial vinovați politici prin manipularea opiniei publice. Aceste practici nu au nimic în comun cu transparența sau reforma statului. Ele amintesc, mai degrabă, de reflexele unui aparat ideologic care operează prin stigmatizare, presiune și denaturarea realității.

Într-o democrație autentică, nu poți pretinde moralitate publică în timp ce utilizezi metode de propagandă și execuție mediatică specifice regimurilor autoritare. Nu poți poza în apărător al interesului public în timp ce creezi deliberat confuzie și tensiune instituțională pentru capital politic personal.

Totodată, informațiile privind legăturile dintre zona de influență a vicepremierului și contracte finanțate din bani publici necesită clarificări urgente și exhaustive din partea instituțiilor competente. Orice suspiciune de folosire a funcției publice pentru favorizarea unor interese apropiate trebuie tratată cu maximă seriozitate într-un stat de drept.

Din aceste motive, solicit public demisia de urgență a vicepremierului Oana Gheorghiu. România are nevoie de competență, bună-credință și respect pentru adevăr, nu de radicalism ideologic și practici politice cu accente comunistoide.

Statul român nu poate deveni terenul experimentelor propagandistice ale unor personaje care confundă guvernarea cu activismul agresiv și manipularea permanentă.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – Vicepremierul Oana Gheorghiu să își dea demisia de urgență: activitate desfășurată în rea-credință, cu abordare comunistoidă! appeared first on AUR.

În anexele bugetare apar sute de poziții investiționale, multe dintre ele finanțate simbolic, cu sume insuficiente pentru demararea efectivă a lucrărilor. Practic, administrația încearcă să mențină simultan „în viață” un număr uriaș de proiecte, fără să existe o ierarhizare clară, bazată pe impact, maturitate și capacitate reală de implementare.

Mai grav, bugetul abundă în studii de fezabilitate, DALI-uri, proiecte tehnice, actualizări de documentații, consultanță, strategii, GIS-uri și expertize, în timp ce execuția efectivă a investițiilor rămâne mult în urmă. Orașul riscă astfel să devină captiv într-un cerc permanent al documentațiilor, fără ca cetățeanul să vadă în teren rezultatele promise.

În plus, dependența aproape structurală de fondurile europene și de împrumuturi creează o vulnerabilitate majoră pentru dezvoltarea municipiului. Orice blocaj administrativ, întârziere sau problemă de eligibilitate poate afecta întregul program investițional. Ploieștiul are nevoie de o administrație care să prioritizeze, să finalizeze și să livreze proiecte reale, nu doar să producă permanent noi documentații.

Poate cea mai sensibilă problemă este însă cea legată de categoriile vulnerabile. În documentele analizate apar extrem de puține investiții cu impact social direct asupra persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, familiilor vulnerabile, comunităților marginalizate și infrastructurii sociale dedicate incluziunii.

Există anumite referiri punctuale — precum înființarea unui centru de zi pentru persoane adulte cu dizabilități — însă dimensiunea financiară și administrativă a acestor proiecte este redusă comparativ cu amploarea investițiilor orientate către infrastructura urbană generală. Din perspectiva politicilor publice, aceasta indică un model de dezvoltare urbană concentrat predominant pe componenta fizică și tehnică a orașului, în detrimentul infrastructurii sociale și umane.

Dezvoltarea urbană modernă nu se măsoară doar în pasaje, coridoare de mobilitate, proiecte GIS, regenerări urbane sau infrastructură smart, ci și în capacitatea administrației de a reduce vulnerabilitatea socială și de a investi prioritar în sănătate, copii și servicii sociale.

Una dintre cele mai serioase vulnerabilități ale proiectului de buget este reprezentată de absența unei viziuni consistente privind infrastructura medicală pediatrică și programele dedicate copiilor cu afecțiuni grave, cronice sau cu nevoi speciale. Deși în anexele bugetare apar anumite investiții punctuale privind infrastructura medicală și unele intervenții la Spitalul de Pediatrie Ploiești, analiza tehnică a documentelor indică faptul că accentul principal al construcției bugetare rămâne orientat către proiecte urbane de mobilitate, regenerare și infrastructură generală, în timp ce componenta medicală pediatrică pare tratată periferic.

În administrația modernă, investițiile în sănătatea copiilor — mai ales a celor cu boli cronice, afecțiuni neurologice, tulburări de dezvoltare, autism, boli rare, afecțiuni oncologice sau dizabilități — nu reprezintă simple cheltuieli sociale, ci investiții strategice, cu impact pe termen lung asupra întregii comunități.

În documentele analizate nu se conturează existența unui program integrat local privind recuperarea pediatrică, centre multidisciplinare pentru copii cu nevoi speciale, servicii de sprijin pentru familii, infrastructură de terapie și recuperare, programe de intervenție timpurie sau dezvoltarea capacității medicale specializate pentru copiii vulnerabili.

Mai mult, numeroase resurse sunt orientate către documentații, studii, consultanță, regenerare urbană, mobilitate și infrastructură administrativă, în timp ce proiectele cu impact direct asupra copiilor cu afecțiuni speciale nu beneficiază de aceeași consistență financiară și strategică. Aceasta transmite impresia unui model administrativ în care infrastructura urbană vizibilă primează în fața infrastructurii sociale invizibile, deși tocmai aceasta din urmă definește gradul real de civilizație al unei comunități.

În acest context, consider important să subliniez faptul că, în calitatea mea de deputat și președinte AUR Ploiești, am reușit să atrag suma de 150.000 de lei din bugetul central pentru obiectivul „Reabilitare Maternitate” din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești. Această alocare demonstrează că există soluții concrete atunci când sănătatea copiilor și infrastructura medicală sunt tratate ca priorități reale, nu doar ca teme secundare în discursurile administrative.

Ploieștiul are nevoie de o schimbare de paradigmă administrativă. Orașul nu poate fi construit exclusiv pe strategii, consultanță și proiecte de imagine. Dezvoltarea reală începe acolo unde administrația investește prioritar în sănătate, copii, spitale și infrastructura socială fundamentală. Pentru că adevărata modernizare a unui oraș nu se măsoară doar în kilometri de asfalt, coridoare de mobilitate sau aplicații smart, ci și în modul în care comunitatea își protejează cei mai vulnerabili copii.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – „Bugetul Ploieștiului 2026: orașul studiilor și strategiilor, dar fără priorități reale pentru copiii bolnavi” appeared first on AUR.

De aceea, ne bucurăm că a trecut moțiunea de cenzură, ea era necesară, fără doar și poate, în contextul economic actual, pentru că, din cauza măsurilor, Bolojan falimentează multe firme românești, sărăcește o țară întreagă, inflația rămâne la 10%, cea mai mare din Uniunea Europeană, deficitul e previzionat la peste 8%, cel mai mare din UE, și exemplele pot continua. Deci acesta trebuia să plece, e bine că pleacă. Mingea e, în acest moment, la președintele Nicușor Dan, care are obligația sa de mediator, de a media între toate forțele politice.

Și foarte important este să se verifice și să vedem ce HG-uri, ce hotărâri guvernamentale, a luat Ilie Bolojan, în ziua de ieri și cea de astăzi, pentru că deja se vehiculează, în anumite surse din presă, că acesta ar fi trecut contractul SAFE, care include cele 5,7 milioane către Rheinmetall, la informații secrete. Deci această chestiune trebuie verificată de urgență, pentru că e foarte grav!

The post Andrei Gușă – Declarație politică – Am reușit, Bolojan pleacă acasă! Dar trebuie verificat de urgență ce HG-uri abuzive a adoptat Guvernul Bolojan în ultima sa zi de mandat! appeared first on AUR.

În realitate, România traversează o degradare accelerată a nivelului de trai. Salariile au crescut cu doar 3,8%, în timp ce inflația a depășit 9%, ceea ce înseamnă, concret, o scădere a salariului real cu aproximativ 5%.
Aceasta nu este o interpretare politică, ci o realitate economică: românii muncesc mai mult și trăiesc mai prost.

Mai mult, prognozele indică o deteriorare și mai gravă: în lunile următoare, scăderea salariului real ar putea depăși 10% față de anul trecut.
Aceasta este dimensiunea reală a „stabilității” promise de Guvernul Bolojan.

În paralel, politica fiscală a acestui guvern nu a redus cheltuielile statului, ci a crescut povara pe umerii cetățenilor. Deficitul bugetar real a ajuns la 7,9% din PIB, iar cheltuielile statului au rămas la un nivel ridicat, de peste 43% din PIB.
Cu alte cuvinte, românii plătesc mai mult, dar statul nu se reformează deloc.

Iar costul direct al haosului guvernamental este resimțit inclusiv în finanțele publice: dobânzile la care se împrumută România au urcat la aproximativ 7,2%, peste state comparabile din regiune, împingând cheltuielile cu dobânzile spre 70 de miliarde de lei.
Aceasta este nota de plată a unor politici economice care nu livrează rezultatele promise.

Adevărul este simplu: România nu este stabilă, ci blocată. Nu este reformată, ci supraimpozitată. Nu este protejată, ci vulnerabilizată.

Iar peste toate acestea planează o intenție profund îngrijorătoare: posibilitatea vânzării unor companii strategice profitabile ale statului român, sub pretextul unor „reforme” grăbite și netransparente.
În loc să eficientizeze administrarea acestor active, Guvernul pare dispus să le înstrăineze, riscând pierderea controlului asupra unor sectoare esențiale ale economiei naționale.

În fața acestor evidențe, nu mai vorbim despre simple interpretări sau dispute politice, ci despre o realitate economică ce nu poate fi ignorată. Actuala abordare guvernamentală nu reușește să ofere stabilitatea invocată, iar menținerea acesteia nu face decât să prelungească și să adâncească dezechilibrele existente.

Nu schimbarea guvernului reprezintă riscul, ci persistența unor politici care nu produc corecțiile necesare și care afectează direct nivelul de trai al românilor.

În aceste condiții, caracterul acestor decizii devine evident: ele reflectă fie o gravă lipsă de adecvare la realitățile economice, fie o orientare a politicilor publice care nu are în centru interesul național.

România are nevoie de claritate, de responsabilitate și de decizii care să redea încrederea cetățenilor.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – Fiecare zi în care Ilie Bolojan nu demisionează este una care adâncește criza economică în care ne aflăm: simplă nesimțire sau agendă ascunsă dictată de factorul extern? appeared first on AUR.

România traversează o criză de legitimitate politică fără precedent în ultimii ani. Actualul Guvern, susținut exclusiv de PNL, USR și UDMR, nu mai reflectă voința majorității cetățenilor. Conform celui mai recent sondaj [denumire institut], scorul cumulat al acestor formațiuni abia atinge aproximativ 30% din opțiunile electoratului. Cu alte cuvinte, Guvernul Bolojan funcționează în numele unei minorități politice, nu al poporului român.

Într-o democrație autentică, un asemenea nivel de susținere ar impune, fără echivoc, demisia. În România de astăzi, însă, asistăm la opusul acestui principiu: o încăpățânare rigidă, aproape cinică, de a rămâne la putere cu orice preț. Refuzul domnului Ilie Bolojan de a face un pas înapoi nu mai este doar o decizie politică discutabilă — este o sfidare directă a realității și a românilor.

Cu atât mai grav cu cât această lipsă de legitimitate este dublată de o degradare vizibilă a indicatorilor economici. România înregistrează o rată a inflației de 9,9%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în paralel cu o rată a șomajului care depășește 6%. Economia dă semne clare de încetinire, cu perspective de scădere economică, în timp ce dezechilibrele externe ating niveluri alarmante — România ajungând să înregistreze unul dintre cele mai mari deficite de balanță comercială din Uniunea Europeană. Toate acestea se traduc direct în scăderea nivelului de trai și în nesiguranța cotidiană a românilor.

În acest context, se ridică o întrebare pe care tot mai mulți români o formulează, pe bună dreptate: oare nu își dă domnul Bolojan demisia pentru că are o misiune precisă de dus la capăt? O misiune care vizează înstrăinarea unor active strategice ale statului român? Informațiile apărute în presă privind posibile privatizări sau „restructurări” ale companiilor de stat nu pot fi tratate cu superficialitate. Tăcerea Guvernului nu face decât să alimenteze suspiciuni legitime.

În același timp, Președintele României, Nicușor Dan, nu poate rămâne un simplu spectator. Funcția prezidențială presupune echilibru, mediere și dialog real. Nu selectiv, nu condiționat politic. AUR reprezintă a doua forță politică din Parlamentul României, iar milioanele de români care au votat acest partid nu sunt cetățeni de mâna a doua. Excluderea lor din dialogul politic este o formă de dispreț instituțional care subminează însăși ideea de democrație.

Dacă Președintele dorește cu adevărat să acționeze în interesul național și cu bună-credință, atunci este obligat să deschidă un dialog autentic cu toate forțele politice, inclusiv cu AUR.

România nu mai poate fi condusă prin ignorarea realității, prin dispreț față de cetățeni și prin agățarea de putere în lipsa legitimității. Continuarea acestei guvernări aruncă țara pe un tobogan periculos al instabilității, al neîncrederii și al deciziilor contrare interesului național.

Solicit ferm demisia premierului Ilie Bolojan și revenirea la un cadru democratic autentic, în care guvernarea să fie expresia voinței majorității, nu rezultatul unor calcule de culise.

The post Andrei Gușă – Declarație politică – Guvernul (fără PSD) nu mai are aproape deloc susținere populară, nesimțirea lui Bolojan de a nu demisiona aruncă România pe tobogan! appeared first on AUR.