Domnului Sebastian BURDUJA, Ministerul Energiei

De către: Deputat Andreea-Firuţa NEACȘU

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 20.06.2025

Obiectul întrebării: Impactul eliminării tarifelor plafonate la energie electrică de la 1 iulie 2025

Stimate domnule Ministru,

Eliminarea prețurilor plafonate la energia electică de la 1 iulie 2025 va avea un impact major asupra vieții oamenilor. Chiar dacă Guvernul intenționează să adopte măsuri pentru categoriile vulnerabile nu putem ignora faptul că întreaga populație va fi afectată nu doar de scumpirea facturii propriu zise, ci și de creșterile prețurilor la bunuri și servicii ce se vor simți în tot procesul economic. În condițiile în care recentele discuții cu privire la măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar al României reliefează deja creșteri de taxe și impozite ce nu pot fi evitate și având în vedere anunțurile făcute de marile companii furnizoare de energie cu privire la majorări semnificative ale tarifelor (Hidroelectrica – majorare de 60%, PCC – majorare de 100% etc) perspectiva scăderii nivelului de trai este o realitate nu doar pentru cei aflați la limita pragului sărăciei dar și pentru românii cu venituri medii.

În acest context, vă rugăm, domnule Ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Este posibilă extindererea aplicării plafonării prețului la energie electrică pentru și după data de 1 iulie 2025?

2. În trecut, speculațiile și manipularile de pe bursă au fost identificare și sancționate de autorități dar au avut impact asupra prețurilor și consumatorilor. Exemplul din iulie 2023 este elocvent, când prețul mediu al energiei pe Piața Zilei Următoare (PZU) a fost cu 400% mai mare decât în aceeași lună din anul 2022. Cum veți acționa pentru prevenirea unor astfel de abuzuri sau speculații pe piața energetică care ar putea afecta negativ consumatorii?

Solicit răspuns scris.

The post Andreea Neacșu – Întrebare parlamentară – Impactul eliminării tarifelor plafonate la energie electrică de la 1 iulie 2025 appeared first on AUR.

Infiltrațiile pârâului Corund în Salină au fost semnalate în urmă cu mulți ani dar guvernanții nu au furnizat decât promisiuni de proiecte și de investiții. Multe milionade de lei au fost alocate unor soluții tehnice care s-au dovedit a fi doar măsuri ineficiente de moment. Conform informațiilor apărute în mass media până în prezent au fost alocate peste 500 de milioane de lei pentru Salina Praid și comunitatea locală, o parte semnificativă din aceste fonduri fiind direcționate către licitații și încredințări directe ce ridică multe semene de întrebare în ceea ce privește corectitudinea lor. De exemplu, în aprilie 2024, a fost organizată o licitație pentru lucrări de protecție hidrotehnică, însă câștigătorul a prezentat un proiect de drum, nu unul hidrotehnic. În plus, o firmă mică a obținut un contract de 30 de milioane de lei prin încredințare directă, iar acum se discută despre lucrări suplimentare care ar putea ajunge la aproape 90 de milioane de lei.

Ne întrebăm oare de ce, în ciuda avertismentelor lansate încă din 2012 privind riscul de inundații, Salrom nu a realizat lucrările necesare de betonare a malului pârâului Corund, ceea ce a condus la cedarea digului subteran și la inundații masive în galeriile salinei? De ce s-a ignorat fundamental riscul la care era expusă o întreagă comunitate? Acum, localnicii își văd agoniseala distrusă și viitorul acestui loc sub semnul incertitudinii.

Alianța pentru Unirea Românilor condamnă ferm maniera defectuoasă în care este gestionat dezastrul de la Praid. Chiar dacă Guvernul promite despăgubiri de sute de milioane de lei, trebuie să fim conștienți că pe lângă ajutorul și despăgubirile acordate acum trebuie să se vină cu o strategie care să determine reluarea activităților economice din zonă în condiții de siguranță. Viitorul economic al întregii zone depinde de asta, iar investițiile în infrastructura de prevenție a inundațiilor la nivel național trebuie să fie prioritatea majoră a oricărui guvern ce se va afla la conducerea țării în următorii ani.  

Consider că este important ca în perioada imediat următoare o serie de instituții trebuie să vină cu anumite clarificări: Ministerul Economiei să prezinte un plan serios de investiție, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă evaluarea impactului asupra ecosistemului local, Salrom trebuie să ofere un raport transparent privind starea reală a salinei, iar Parchetul să investigheze eventuale fapte de neglijență în serviciu, corupție și să urmărească sanționarea celor vinovați.

Noi, opoziția, vă putem asigura de un lucru: vom urmări cu atenție acțiunile autorităților și vom face tot ce ne stă în putință pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și de revenire la normalitate.

Vă mulțumesc!

The post Andreea Neacșu – Declarație politică – Dezastrul de la Praid – imaginea incompetenței și nepăsării autorităților appeared first on AUR.

Domnului Tanczos BARNA, Viceprim–ministru, Ministrul finanțelor

De către: Deputat Andreea-Firuţa NEACȘU

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.06.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind nedepunerea de către România a Raportului Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar

Stimate domnule Ministru,

Până la data de 30 aprilie 2025 România trebuia să transmită Comisiei Europene raportul anual privind progresele înregistrate în reducerea deficitului bugetar. Din informațiile furnizate de către CE aflăm că țara noastră nu a îndeplinit această obligație, aflându-se în prezent într-un risc major de suspendare a fondurilor europene și de abandonare a unor proiecte strategice aflate în derulare prin PNRR, Fondul de Coeziune sau alte instrumente financiare europene.

Lipsa unor dezbateri și clarificări publice despre evoluția taxelor în anul 2025 și neadoptarea măsurilor de reformă fiscală nu fac altceva decât să pună în pericol stabilitatea financiară a României și periclitează derularea în bune condiții a proiectelor de investiții.

În 2024 România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, iar pentru 2025 se estimează un deficit de 8,6%. Reformele preconizate ar fi putut aduce la bugetul de stat circa 1,3% din PIB până la finalul anului 2025, iar în 2026 circa 1,7% din PIB. Mai mult, dacă nu se face reforma fiscală solicitarea de plată numărul 4 din PNRR nu mai poate fi depusă. Această întârziere în transmiterea Raportului ridică semne de întrebare privind angajamentul autorităților față de stabilitatea financiară a României.

În sensul celor prezentate mai sus, vă rugăm, domnule Ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt motivele pentru care Ministerul Finanțelor nu a transmis la timp acest Raport?

2. În ce orizont de timp estimați că reformele fiscale solicitate vor putea fi implementate și când va fi transmis către Comisia Europeană Raportul Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar al României?

3. În prezent, există negocieri cu Comisia Europeană în scopul evitării suspendării fondurilor europene?

Solicit răspuns scris.

The post Andreea Neacșu – Întrebare parlamentară – Clarificări privind nedepunerea de către România a Raportului Anual de Progres privind reducerea deficitului bugetar appeared first on AUR.

Domnului Marian–Cătălin PREDOIU, Prim–ministrul interimar al României,

Domnului Angel TÎLVĂR, Ministrul Apărării Naționale,

Domnului Bogdan Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Andreea-Firuţa NEACȘU

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.06.2025

Obiectul întrebării: Participarea României la programul european SAFE

Stimate domnule Prim – ministru intermiar,

Domnilor miniștri,

În data de 27 mai 2025, Consiliul Afaceri Generale a adoptat Regulamentul privind crearea SAFE, noul instrument financiar al Uniunii Europene prin intermediul căruia statele membre vor putea accesa împrumuturi în valoare totală de 150 de miliarde euro destinate investițiilor în domeniul apărării.

Este un pas important în ceea ce privește dezvoltarea și susținerea industriei europene a apărării, în contextul în care majoritatea achiziţiilor actuale de armament ale statelor membre UE se fac din afara Europei. Fondurile SAFE sunt destinate finanțării proiectelor în următoarele domenii: apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete și muniții, drone și sisteme antidronă, capacități strategice și protecția infrastructurii critice (în spațiu, cibernetică, inteligență artificială și război electronic) și mobilitatea militară.

Într-o primă etapă, Statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene o solicitare de împrumut și un plan de investiții până la mijlocul lunii iunie a.c.. Este în interesul strategic al României accesarea acestor resurse financiare, fiind o bună ocazie de a atinge două mari obiective: modernizarea infrastructurii de apărare și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

În acest context, vă rugăm Domnule Prim – ministru interimar, domnilor miniștri, să ne comunicați lista proiectelor de investiții pe care România le va solicita să fie finanțate prin Programul SAFE, ce domenii sunt vizate și care este valoarea lor totală.

Solicit răspuns scris.

The post Andreea Neacșu – Întrebare parlamentară – Participarea României la programul european SAFE appeared first on AUR.

Domnului Bogdan Gruia IVAN, Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului

De către: Deputat Andreea-Firuţa NEACȘU

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.05.2025

Obiectul întrebării: Reglementari privind accesul minorilor la rețelele sociale și măsuri pentru protejarea acestora față de efectele negative generate de utilizarea excesivă a rețelelor sociale

Stimate domnule Ministru,

La nivelul Uniunii Europene propunerea privind interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la TikTok, Instagram; Snapchat și alte rețele sociale a devenit un subiect la care statele membre sunt invitate să facă o analiză și să decidă în mod responsabil. Adoptarea unei reglementări mai de amploare în domeniu este susținută de mai multe state. Demersul a fost inițiat de Grecia și se bucură de o susținere serioasă din partea Danemarcei, Franței dar și altor state și are drept obiectiv principal protejarea minorilor de conținutul dăunător și de acele mecanisme care generează dependență.

La începutul lunii iunie a.c. miniștrii digitalizării din Uniunea Europeană vor discuta o propunere care vizează limitarea drastică a accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Noile reglementări ar urma să impună verificarea vârstei direct de pe dispozitivele mobile, iar părinții să ofere consimțământ explicit, nu automat.

Un studiu realizat de către organizația Salvați Copii România avertizează că un procent de 48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, iar cea mai mare parte a acestui timp este alocată rețelelor sociale. Îngrijorător nu este doar faptul că jumătate dintre copiii români sunt expuși unui mediu puțin controlat, cu conținut nepotrivit vârstei, marcat de violență, sexualitate, dezinformare și generator de anxietate, dependență și fragilitate emoțională, ci și faptul că intervalul de vârstă a scăzut foarte mult: de la 9 ani, cât era în 2019 sau 8,2 ani, cât era în 2012, la 5-10 ani în 2025.

Sunt statistici alarmante cu atât mai mult cu cât legislația națională stabilește vârsta minimă de 16 ani pentru consimțământul digital în România. În practică, numeroși copii sub această vârstă accesează zilnic platformele sociale.

În contextul dezbaterilor la nivel european și ținând cont de noile realități prezentate de studiul organizației Salvați Copiii România, vă rugăm, domnule Ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri legislative sau tehnologice vor fi adoptate în viitor pentru a asigura verificarea reală a vârstei utilizatorilor minori pe rețelele sociale? Aveți în vedere o reglementare națională suplimentară pentru a responsabiliza deținătorii de platforme sociale să recurgă la metode îmbunătățite de verificare a vârstei utilizatorilor?

2. Există un plan național de educație digitală în rândul elevilor privind riscurile mediului digital, dezvoltat împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și societatea civilă?

3. Cu ce propuneri va merge România la reuniunea miniștrilor digitalizării din Uniunea Europeană unde se va pune în discuție legislația europeană privind accesul minorilor la rețelele sociale?

Solicit răspuns scris.

The post Andreea Neacșu – Întrebare parlamentară – Reglementari privind accesul minorilor la rețelele sociale și măsuri pentru protejarea acestora față de efectele negative generate de utilizarea excesivă a rețelelor sociale appeared first on AUR.

Revoltător este faptul că, nici acum, în ceasul al 12-lea politicienii nu își asumă greșelile și atitudinea lor nocivă. Una dintre cele mai profunde probleme structurale ale democrației românești o constituie distanțarea clasei politice de cetățeni.  Și, culmea, de vină nu sunt ei, cei care au amăgit acest popor ani la rând cu promisiuni electorale nerespectate, ci “extremiștii”.  Să dăm un singur exemplu recent, nedrept și dureros. În anul 2024, odată cu procesul de recalculare a pensiilor a fost anunțată și indexarea acestora de la 1 ianuarie 2025 cu 12,2%, reflectând o combinație între rata inflației din 2023 (10,2%) și o creștere de 2% din salariul mediu brut. Au trecut alegerile din noiembrie și decembrie, iar la 31 decembrie 2024, după alegeri (!!!), se emite Ordonanța de urgență 156/2024, celebra “ordonanța trenuleț”, prin care indexarea a fost reprogramată pentru 1 septembrie 2025. Câtă dezamăgire și disperare în rândul bătrânilor care își calculează fiecare leu cheltuit! Câtă impocrizie, cinism și nepăsare la guvernanții actuali!  

Lipsa dialogului cu societatea civilă și cu cetățenii, disprețul față de nevoile reale ale populației, faptul că pentru politicieni sunt mai importante problemele de partid, lupta pentru putere sau interesele de grup, fraudarea și anularea alegerilor și ignorarea unor teme grave precum rata mare de incidență a sărăciei, lipsa investițiilor în infrastructură, sănătate și educație, scăderea calității serviciilor publice  sunt aspecte care definesc politica falimentară a actualei coaliții de guvernare.

După două tururi de scrutin eșuate Prim ministrul României și partidul din care face parte au decis să iasă de la guvernare. Un gest făcut cu mare întârziere. Românii nu îi mai vor la cârma țării. Vremea lor a apus, iar asta s-a văzut din plin la alegerile din 2024, a căror rezultate au fost reiterate la recentul tur de scrutin din 4 mai 2025. Cetățenii au nevoie de oameni politici prezenți printre ei, nu doar în studiourile TV.  Românii vor un președinte și un guvern care să îi reprezinte cu demnitate, care pun pe primul loc interesul național și care să reflecte valorile autentice ale națiunii noastre.

The post Neacșu Andreea – Declarație politică – Românii au sancționat prin vot clasa politică falimentară appeared first on AUR.

Domnului Tánczos BARNA, Ministrul Finanțelor

De către: Deputat Andreea-Firuța NEACȘU

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 30.04.2025

Obiectul întrebării: Posibilele implicații ale tarifelor comerciale impuse de SUA, asupra companiilor din industria auto românească, în contextul integrării acestora în lanțurile de aprovizionare europene

Stimate domnule Ministru,

Taxele vamale pe care Statele Unite ale Americii intenționează a le impune partenerilor săi comerciali generează preocupare în mediile economice la nivel european și internațional. Cu toate că, pentru moment, Uniunea Europeană susține calea negocierii și alege abordarea echilibrată și calmă a măsurii, nu putem să nu avem motive de îngrijorare în ceea ce privește modul în care va fi afectată economia românească.

Deși ponderea exporturilor directe ale României către Statele Unite este relativ redusă, situându-se în jurul valorii de 2% din totalul exporturilor naționale, implicațiile indirecte ale unor eventuale bariere comerciale impuse de SUA nu pot fi neglijate.

Sectoare precum industria auto, producția de mobilă și articole din lemn, precum și industriile de oțel, fier, cauciuc și derivate, pot fi afectate într-o manieră semnificativă, având în vedere faptul că ele fac parte din lanțuri globale de aprovizionare. Orice dezechilibru la nivelul comerțului internațional poate genera perturbări în fluxurile de producție și distribuție, cu efecte în cascadă asupra competitivității și stabilității economice a acestor ramuri industriale.

În contextul întâlnirii pe care ați avut-o cu reprezentanții companiilor românești din industria auto, cei care furnizează componente esențiale pentru industria auto europeană și contribuie, astfel, indirect, la exporturile de autoturisme din Uniunea Europeană către Statele Unite, vă rog, domnule Ministru, să ne comunicați care au fost principalele solicitări ale reprezentanților industriei auto și ce măsuri intenționați a lua în vederea protejării acestor companii și a angajaților acestora.

România nu exportă direct autoturisme către Statele Unite, însă un segment esențial al contribuției noastre la industria auto globală constă în producția de componente și subansamble auto, livrate către state precum Germania, Italia și Franța, țări care, la rândul lor, exportă autoturisme pe piața americană.

În acest context, ținând cont de întâlnirea recentă pe care ați avut-o cu reprezentanții companiilor românești din sectorul auto – furnizori de componente esențiale pentru industria europeană de profil și, implicit, participanți indirect la exporturile Uniunii Europene către SUA, vă rugăm, domnule Ministru, să ne comunicați care au fost principalele solicitări formulate de aceștia și ce măsuri aveți în vedere pentru a sprijini aceste companii și pentru a proteja locurile de muncă aferente acestui sector strategic.

Solicit răspuns scris.

The post Andreea Neacșu – Întrebare parlamentară – Posibilele implicații ale tarifelor comerciale impuse de SUA, asupra companiilor din industria auto românească, în contextul integrării acestora în lanțurile de aprovizionare europene appeared first on AUR.

Discuțiile au reliefat în primul rând nemulțumirea primarilor în legătură cu faptul că se intenționează ca în Județul Neamț să se extindă suprafața ariilor protejate cu 50.000 de hectare, de la 115.000 ha la peste 165.000 ha. În aceste condiții, mai mult de o treime din suprafața sa va fi arie protejată. Practic, Județul Neamț va fi grav afectat de o serie de restricții în ceea ce privește derularea unor proiecte de infrastructură, de turism, în domeniul agricol sau orice altă investiție, fiind astfel condamnat să renunțe la planurile sale de dezvoltare economică durabilă.  

Comunitatea locală este împotriva acestei extinderi și solicită ca delimitarea acestor zone să se facă în cadrul ariilor protejate deja existente, fără a afecta alte suprafețe. Nemulțumiri au fost exprimate și în legătură cu modul în care Ministerul  Mediului, Apelor și Pădurilor derulează acest proiect. Există o serie de suspiciuni, exprimate în cadrul dezbaterii dar și în mass media locală, în legătură cu firmele ce au obținut contractul de realizare a studiului realizat de Minister. Sunt 3 societăți comerciale, cu doar 12 angajați, care fac cartografierea unei suprafețe echivalente unui județ!!! Nu e de mirare că au apărut și erorile: unele date cartografice nu corespund cu delimitarea UAT-urilor. Consider că este necesar ca Ministerul să beneficieze de sprijinul și expertiza unor specialiști în geodezie pentru ca realizarea acestor delimitări să fie conform realității din teren.

Fac un apel la responsabilitate și solicit Ministerului ca, în documentul final, fiecare zonă de protecție strictă din Județul Neamț să fie stabilită cu aprobarea autorităților locale. Înțelegem faptul că aceast proiect este un Jalon în PNRR și că trebuie îndeplinit până la sfârșitul acestui an pentru a nu pierde banii alocați, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie realizat eliminând șansele la dezvoltare economică. Destinul economic al unei comunități locale nu este o simplă bifă în lista cu obiective de îndeplinit ale Guvernului. Viitorul nemțenilor nu poate fi decis fără ei!!!

The post Andreea Neacșu – Declarație politică – Stabilirea zonelor de protecție strictă, reformă prevăzută de PNRR, condamnă Județul Neamț la subdezvoltare appeared first on AUR.

Discuțiile au reliefat în primul rând nemulțumirea primarilor în legătură cu faptul că se intenționează ca în Județul Neamț să se extindă suprafața ariilor protejate cu 50.000 de hectare, de la 115.000 ha la peste 165.000 ha. În aceste condiții, mai mult de o treime din suprafața sa va fi arie protejată. Practic, Județul Neamț va fi grav afectat de o serie de restricții în ceea ce privește derularea unor proiecte de infrastructură, de turism, în domeniul agricol sau orice altă investiție, fiind astfel condamnat să renunțe la planurile sale de dezvoltare economică durabilă.  

Comunitatea locală este împotriva acestei extinderi și solicită ca delimitarea acestor zone să se facă în cadrul ariilor protejate deja existente, fără a afecta alte suprafețe. Nemulțumiri au fost exprimate și în legătură cu modul în care Ministerul  Mediului, Apelor și Pădurilor derulează acest proiect. Există o serie de suspiciuni, exprimate în cadrul dezbaterii dar și în mass media locală, în legătură cu firmele ce au obținut contractul de realizare a studiului realizat de Minister. Sunt 3 societăți comerciale, cu doar 12 angajați, care fac cartografierea unei suprafețe echivalente unui județ!!! Nu e de mirare că au apărut și erorile: unele date cartografice nu corespund cu delimitarea UAT-urilor. Consider că este necesar ca Ministerul să beneficieze de sprijinul și expertiza unor specialiști în geodezie pentru ca realizarea acestor delimitări să fie conform realității din teren.

Fac un apel la responsabilitate și solicit Ministerului ca, în documentul final, fiecare zonă de protecție strictă din Județul Neamț să fie stabilită cu aprobarea autorităților locale. Înțelegem faptul că aceast proiect este un Jalon în PNRR și că trebuie îndeplinit până la sfârșitul acestui an pentru a nu pierde banii alocați, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie realizat eliminând șansele la dezvoltare economică. Destinul economic al unei comunități locale nu este o simplă bifă în lista cu obiective de îndeplinit ale Guvernului. Viitorul nemțenilor nu poate fi decis fără ei!!

The post Neacșu Andreea – Declarație politică – Stabilirea zonelor de protecție strictă, reformă prevăzută de PNRR, condamnă Județul Neamț la subdezvoltare appeared first on AUR.

Din delegaţia română, la convorbiri au participat şi deputatul AUR Mihail Neamţu, preşedintele Comisei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, deputatul AUR Cosmin-Ioan Corendea, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă, precum şi deputatul AUR Andreea-Firuţa Neacşu, membru al Comisiei pentru afaceri europene şi al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În cadrul acestei întâlniri, Gianina Șerban a apreciat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări, dinamica dialogului derulat sub egida Parteneriatului Strategic Consolidat şi a subliniat importanţa extinderii şi diversificării cooperării în plan politic, economic şi cultural.

„Astăzi, la Parlament, am primit vizita Excelenței Sale, domnul Alfredo Maria Durante Mangoni, ambasadorul Italiei în România. Împreună cu colegii mei din Camera Deputaților, am discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, dinamica schimburilor economice și sprijinul necesar pentru comunitățile românești din Italia, dar și pentru investitorii italieni din România.
Italia rămâne un partener strategic al țării noastre, iar dialogul nostru a evidențiat oportunități concrete de cooperare în domeniile politic, economic și cultural.

Peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, iar sprijinirea lor trebuie să fie o prioritate comună. Ne dorim să continuăm această colaborare, punând accent pe susținerea comunităților și dezvoltarea unui mediu investițional favorabil”, a declarat vicepreședintele AUR, Gianina Șerban.

Totodată, vicepreşedintele Camerei Deputaților a subliniat importanţa cunoaşterii provocărilor cu care se confruntă oamenii de afaceri italieni care îşi desfăşoară activitatea în România, în vederea acordării unui sprijin eficient.

La rândul său, ambasadorul Italiei a mulţumit interlocutorilor pentru consistenţa dialogului bilateral şi a expus o serie de proiecte din domeniul economic şi cultural la care România ar putea lua parte, venind cu propuneri concrete menite să amelioreze climatul de afaceri şi cel investiţional.

Gianina Șerban a exprimat speranţa ca şi cooperarea în plan parlamentar să cunoască o nouă etapă de dezvoltare, manifestând interesul pentru continuarea strategiei de comunicare, atât în interesul comunităţii de români din Italia, cât şi a celei de italieni din România.

The post Gianina Șerban: „Peste un milion de români trăiesc și muncesc în Italia, iar sprijinirea lor trebuie să fie o prioritate comună” appeared first on AUR.